Vremea Nouǎ, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 655-730)

1970-05-30 / nr. 704

Proletari din toate țările, uniți­vu­l Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C.R. și al Consiliului popular județean Vizita tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în județul Ialomița Tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășii Paul Niculescu-Mizil și Ilie Verdeț au făcut ieri o vizită de lucru în județul Ialomița. Secretarul general al partidului și ceilalți conducători de partid și de stat au vizitat lucrările ce se desfășoară în incinta îndiguită Borcea pentru a stăvili apele Dunării în creștere, pre­cum și întreprinderi industriale, unități agricole de stat și cooperatiste, au stabilit la fața locului măsurile ce trebuie luate în continuare pentru apărarea de inundații, pentru ridicarea activității economice la nivelul și cerințele impuse acestui ultim an al cincinalului. Mii și mii de oameni au întîmpinat pe conducătorii de partid și de stat cu un puternic entuziasm, i-au aclamat îndelung, exprimîndu-și dragostea, încrederea ne­țărmurită față de Partidul Comunist Român, hotărîrea lor fermă de a contribui cu toate forțele la recuperarea grabnică a daunelor pricinuite de calamități, pentru a îndeplini planul pe acest an, asigurînd astfel o temelie trainică viitorului cincinal. Încă de la primele ore, to­varășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat, se îndreaptă spre meleagurile Ialomiței. Pe măsură ce ne apropiem de pămînturile ialomițene, apar ici-colo, pe cîmpurile pline de rod ochiuri de apă, mai mari, tot mai mari, pînă cînd cu­prind în viitoarea lor sate, șo­sele, livezi, Lunca, Brăilița, Piua Petrii — trei sate se succed aproape unite de apele Ialomiței, re­fuzate de prea plinul Dunării. Elicopterul aterizează chiar în această zonă, pe un dru­meag înălțat, unde apele nu au putut ajunge. Sîntem în fața sediului fermei nr. 4 a între­prinderii agricole de stat Vlă­­deni — mare unitate de pro­ducție, ale cărei pămînturi se află în zona îndiguită dintre Dunăre și Brațul Borcea. In întîmpinarea tovarășului Nicolae Ceaușescu, a celorlalți conducători de partid și de stat, au sosit aici tovarășii Vasile Marin, prim-secretar al Comi­tetului județean Ialomița al P.C.R., I. Manu, secretar ge­neral al Ministerului Agricul­turii și Silviculturii, inginerul Valentin Georgescu, directorul I.A.S. Secretarul general al partidu­lui se interesează de măsurile care au fost luate pentru a­­părarea acestei incinte îndigui­­te, de situația actuală. Se pornește de îndată, la bordul unei șalupe, la cerceta­rea stării digului care împrej­­muiește ogoarele întreprinderii, ferindu-le de năvala apelor. Cît vezi cu ochii, de-a lun­gul malului Borcei, mii și mii de saci de polietilenă pli­ni cu nisip sau pămînt, stivuiți cu grijă, în unele locuri depășind înălțimea de 1 metru. De fapt, digul adevărat, nu se mai vede, apele sînt demult la înăl­țimea sa. De cîteva zile, cota undelor Borcei este de 714 centimetri, cea mai înaltă cu­noscută pînă acum. Zona Vlădenilor este, din toa­­te cele 100.000 hectare ame­nințate de ape în incinta în­diguită dintre fluviu și Borcea, cea mai periclitată. Se lucrea­­­ză la Gura Săltavei, la fel, la Țipirigelu, la Repejoru, oriunde digul se află mai puțin sigur. La unul din aceste punc­te, șalupa pe care se află to­varășul Nicolae Ceaușescu a­­costează. Muncitori, ostași, fe­mei și bărbați se opresc o cli­pă din lucru și salută cu toa­tă dragostea, cu zîmbete vă­dind un puternic optimism., pe secretarul general al partidu­lui, care se oprește la mulți dintre ei, le spune cuvinte de îmbărbătare, elogiindu-le efor­tul, izvorît dintr-un profund patriotism, de a salva boga­tele recolte pe care le vestesc aceste pămînturi pentru a că­ror renaștere s-au cheltuit atîta trudă și bani, indică măsurile care trebuie luate în continua­re. Tovarășul Nicolae Ceaușes­cu îi felicită și le urează suc­ces. Comandantul trupelor care ajută la înălțarea digului, ge­neralul maior Gheorghe Bri­ceag, prezintă secretarului ge­neral al partidului, un scurt raport în care subliniază voin­ța de neclintit a ostașilor de a fi alături de întregul popor și în aceste momente de în­cordată luptă. Aparatul de zbor aterizează în zona industrială a Călăra­șilor. Mii de oameni ai mun­cii din oraș și din comunele apropiate, aflînd de vizita se­cretarului general al partidu­lui, au venit aici să-l întîm­­pine. Este o atmosferă entu­ziastă. Primul secretar al Co­mitetului municipal Călărași al P.C.R., Ion Sinișteanu, rostește un cuvînt de bun sosit. Oaspeții sînt invitați să vi­ziteze Combinatul de hîrtie și Celuloză. După vizitarea sectorului tur­nătorie, tovarășul Nicolae Ceaușescu, remarcînd deficien­țele existente aici, indică lua­rea neîntîrziată a unor mă­suri energice pentru a se or­ganiza mai bine procesul de producție, a se folosi mai ju­dicios forța de muncă, a se gospodări mai bine utilajele, materia primă, parcul auto. După vizitarea Combinatului coloana mașinilor oficiale stră­bate principalele artere ale o­­rașului îndreptîndu-se spre Fa­brica de confecții. Pe întregul traseu conducătorii de partid și de stat sînt salutați cu mul­tă căldură de populația orașu­lui, care cu mic cu mare acla­mă îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru secre­tarul său general, însoțiți de directorul Fabricii de confecții, oaspeții vizitează principalele secții de produc­ție. In încheierea vizitei, secre­tarul general al partidului fe­licită pe lucrătorii fabricii pen­tru succesele obținute, urîn­­du-le noi realizări în produc­ție. De la Călărași, tovarășul Ni­colae Ceaușescu, ceilalți con­ducători de partid și de stat, se îndreaptă spre Slobozia. In drum spre Slobozia, con­ducătorii partidului și statului vizitează' Complexul de­ crește­re și îngrășare a animalelor al Întreprinderii agricole de stat — Ciulnița. Se vizitează cooperativa a­­gricolă de producție din co­muna Gheorghe Lazăr. La sec­torul zootehnic oaspeții sunt impresionați plăcut de spiritul gospodăresc ce se vădește aici, de rezultatele obținute. In timpul vizitării coopera­tivei, tovarășul Ceaușescu recomandat extinderea coope­a­rării cu întreprinderile agricole de stat, arătînd că, în acest fel, rezultatele pot fi și mai bune. Conducătorii de partid și de stat se îndreaptă apoi spre re­ședința județului — Slobozia. In piața centrală a orașului, oaspeții sunt salutați cu en­tuziasm de un mare număr de cetățeni de toate profesiile, de toate vîrstele. Se află aici mi­litari, membri ai gărzilor pa­triotice, ai detașamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei, care prezintă onorul tovarășului Nicolae Ceaușescu. Intr-o atmosferă de puterni­că însuflețire are loc apoi o adunare populară. Deschizînd adunarea, tovară­șul Vasile Marin, prim-secretar al Comitetului județean — Ia­lomița al P.C.R., a salutat în numele tuturor locuitorilor din județ prezența conducătorilor de partid și de stat pe melea­gurile Ialomiței. Au luat apoi cuvîntul Emi­lian Dicu, maistru constructor la Combinatul de îngrășăminte azotoase din Slobozia, profe­soara Victoria Radu, de la li­ceul din localitate, ing. Mircea Popei, directorul Fabricii de uleiuri comestibile din Slobo­zia. Primit cu îndelungi aplauze, cu urale puternice a luat cu­vîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. * Luînd cuvîntul în încheierea adunării populare, primul se­cretar al Comitetului județean de partid arată că oamenii muncii de pe aceste melea­guri, în frunte cu comuniștii nu vor precupeți nici un efort pentru îndeplinirea în mod e­­­xemplar a angajamentelor luate în producție de toate co­lectivele din industria și a­­gricultura Ialomiței, pentru ca și acest județ să-și aducă o contribuție substanțială la re­cuperarea pagubelor provocate de calamitățile recente din țara noastră, la realizarea in­tegrală a planului pe 1970. Mitingul ia sfîrșit într-o at­mosferă de puternic entuziasm.­­ Vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu, a celorlalți condu­cători de partid și de stat în județul Ialomița, asemenea ce­lorlalte întîlniri din aceste zile de pe cuprinsul patriei, a pri­lejuit­ o nouă și vibrantă ma­nifestare a unității de mo­nolit a națiunii noastre socia­liste în jurul partidului comu­nist, a Comitetului său Cen­tral, a demonstrat plenar forța orînduirii noastre socialiste. Doresc în primul rînd să vă adresez dumneavoastră, locui­torilor orașului Slobozia și ai întregului județ Ialomița, un salut călduros din partea Co­mitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat și a gu­vernului Republicii noastre so­cialiste. (Aplauze puternice, o­­rale). Am vizitat astăzi lucrările ce se desfășoară de mai multe zile pe malul Dunării pentru a face față apelor în creștere ale fluviului. Am rămas foarte plăcut impresionați și sîntem satisfăcuți de hotărirea, abne­gația și eroismul cu care oa­menii muncii, ostașii, membrii formațiunilor patriotice și ti­neretul din detașamentele de pregătire militară, — inclusiv studenții veniți din Bucu­rești — acționează pentru a asigura consolidarea și înălța­rea digurilor pentru a salva de la inundație zeci de mii de hectare, pentru a apăra re­colta. Sunt convins că lucră­rile realizate, munca pe care o desfășurați vor fi încununate de succes, că și în acest ju­deț — ca, de altfel, și în alte părți ale țării — vom reuși să facem față situației, să în­vingem pericolele pe care le provoacă furia apelor. (Aplau­ze puternice). Cunoașteți că am avut — și avem încă — inundații in multe zone ale patriei noas­tre ; acestea au provocat pier­deri deosebit de grele, atît populației din orașe și sate, cît și întreprinderilor, unități­lor agricole, economiei noas­tre naționale. Dar trebuie să menționez că datorită măsuri­lor ce s-au luat, muncii eroi­ce desfășurate zi și noapte de zeci și sute de mii de ce­tățeni ai patriei noastre, s-au evitat pierderi și mai mari. De aceea, doresc să adresez, și cu acest prilej, mulțumiri și feli­citări atit celor care, în zona Dunării continuă să se lupte cu apele, cît și celor care în întreaga patrie au desfășurat o muncă titanică zăgăzuind, în măsura posibilului, stihiile na­turii. (Aplauze puternice, pre­lungite). Desigur, tovarăși, nu are rost să vorbim doar despre ceea ce a fost. Fără îndoială, asta ar fi fost situația dacă am fi avut o primăvară bună. Dar răspunzind intr-un singur glas, într-o deplină unitate de voin­ță și de acțiune, întregul nos­tru popor luptă în continuare pentru a stăvili apele, pentru a înlătura pagubele provocate, a reface locuințele, întreprin­derile, instituțiile, cooperative­le, pentru a asigura desfășura­rea normală a activității. Men­ționez că, de pe acum, cea mai mare parte a întreprinde­rilor, cooperativelor și insti­tuțiilor din zonele care au avut de suferit de pe urma inundațiilor și-a reluat activi­tatea ; multe din ele lucrează cu întreaga capacitate. (Aplau­ze puternice, prelungite). întregul nostru popor a răs­puns chemării partidului, a­­jutînd la refacerea grabnică a bunurilor distruse, la reluarea cursului normal al activității, la ajutorarea celor care au fost loviți de calamități. S-au strîns sute și sute de mili­oane de lei, s-au donat îmbră­căminte, alimente , mii și mii de oameni au mers în locali­tățile sinistrate spre a contri­bui la repunerea în producție a unităților de producție. Vor începe în curînd, chiar în zi­lele următoare, lucrările de re­construcție a locuințelor. Așa cum ați văzut din Hotărirea publicată astăzi în presă, prin­tre celelalte măsuri adoptate s-a hotărît ca 5.000 de apar­tamente să fie construite pes­te plan, din contribuția statu­lui, în orașele care au avut de suferit. (Aplauze puternice, orale, se scandează „Ceaușes­cu, Ceaușescu"). Desigur, tovarăși, și pînă acum, în întreaga noastră ac­tivitate, în toate rezultatele ob­ținute în construcția socialistă, în creșterea bunăstării poporu­lui s-au evidențiat unitatea și hotărirea de muncă a națiunii noastre socialiste ; această uni­tate nu s-a manifestat însă niciodată cu atîta tărie — aș putea spune — ca în aceste zile grele. Aceasta este o do­vadă a nivelului înalt de con­știință a națiunii noastre so­cialiste, a hotărîrii întregului popor ca, strîns unit în jurul partidului, să facă totul pen­tru a învinge orice greutăți, pentru a asigura edificarea în ritm tot mai intens a socialis­mului, victoria comunismului în România. (Aplauze puterni­ce, orale, se scandează: „Ceaușescu — P.C.R.!“). Avem convingerea că, da­torită măsurilor luate, anga­jamentelor asumate de clasa muncitoare, de țărănime, de intelectualitate, de bărbați, fe­mei, tineri și vîrstnici de a asigura prin muncă intensă o producție sporită, recupera­rea pierderilor din unitățile care au avut de suferit de pe urma inundațiilor, sarcinile de plan pe acest an vor fi în în­tregime realizate în Industrie ; avem, de asemenea, perspectiva ca prin muncă intensă și în a­­gricultură, cu toate greutățile provocate de calamitățile na­turale, să obținem o recoltă bună. Sîntem încredințați că lucrătorii din agricultură, coo­peratorii, inginerii vor face to­tul pentru a recupera pagube­le și a asigura o bună recoltă în acest an. (Aplauze puterni­ce ,­­urale, se scandează: „Ceaușescu — P.G.R. !"). Am vizitat în județul dum­neavoastră două întreprinderi industriale, precum și o între­prindere agricolă de stat și o cooperativă agricolă. Am con­statat că și în acest județ — ca de altfel în întreaga țară — oamenii muncii desfășoară o activitate însuflețită, plină de elan, pentru a-și îndeplini obligațiile, pentru a contribui la învingerea greutăților pro­vocate de calamități. De ase­menea, am constatat cu bucu­rie că lucrătorii din agricul­tură, cooperatorii au obținut rezultate bune, că, în gene­ral, pe cîmpiile Bărăganului, recolta se prezintă bine. A­­vem convingerea că oamenii muncii din județul Ialomița — muncitori, țărani și intelec­tuali — își vor aduce din plin contribuția la realizarea pla­nului pe acest an, la învin­gerea greutăților, și — în a­­cest fel — la asigurarea mer­sului înainte al patriei noastre socialiste (aplauze puternice, urale). Doresc să adresez feli­citări tuturor muncitorilor din județul Ialomița, țăranilor co­operatori, lucrătorilor din a­­gricultură, intelectualilor, și să le urez noi succese în ac­tivitatea lor (aplauze puterni­ce, urale). Firește, tovarăși, în aceste săptămîni ne-am concentrat mult atenția și eforturile pen­tru învingerea greutăților pro­vocate de calamitățile natura­le. Dar, totodată, ne-am preo­cupat și ne preocupăm ca a­­ceste greutăți, aceste calami­tăți să nu influențeze activi­tatea din celelalte părți ale țării. Dimpotrivă, căutăm să organizăm în așa fel munca încît, în ansamblu, să asigu­răm desfășurarea în condiții cît mai bune a activității e­­conomice și sociale. Facem acest lucru convinși că succesele pe care le obți­nem în construirea socialismu­lui, în ridicarea bunăstării po­porului nostru, reprezintă o contribuție concretă la dezvol­tarea și întărirea sistemului mondial socialist, la creșterea influenței socialismului în în­treaga lume. (Aplauze puterni­ce, prelungite). Preocupîndu-ne în mod sus­ținut de dezvoltarea construc­ției socialiste în patria noas­tră, noi am considerat și con­siderăm, totodată, necesar să ne aducem contribuția activă la dezvoltarea colaborării cu țările socialiste, cu partidele comuniste și muncitorești, cu mișcarea antiimperialistă. Du­pă cum cunoașteți, chiar în această perioadă am avut în București multe întîlniri cu șefi de state, cu reprezentanți ai altor țări, cu conducători și delegați ai altor partide și mișcări de eliberare națională; am mers, de asemenea, la Moscova, considerînd că nu putem neglija problemele in­ternaționale chiar în condiții­le greutăților pricinuite de inundații. Dimpotrivă, tocmai datorită faptului că există o asemenea situație, trebuie să dezvoltăm o activitate inter­națională mai intensă, con­vinși că solidaritatea și unita­tea tuturor popoarelor, a tu­turor forțelor progresiste con­­stitue o garanție a mersului înainte, a asigurării păcii. (A­­plauze puternice, prelungite). Noi nu am uitat nici în a­­ceste zile că în diferite țări ale globului pămîntesc conti­nuă războiul, că este necesar să acționăm, să facem totul pentru a se pune capăt poli­ticii de dominație și dictat, colonialismului, pentru a im­pune în viața Internațională relații de colaborare și înțe­legere, principiile deplinei e­­galități în drepturi, ale res­pectării independenței și su­veranității naționale, dreptul fiecărui popor de a-și hotărî soarta așa cum o dorește. Sîn­tem convinși că aceste prin­cipii vor triumfa. (Aplauze puternice). Imbinînd preocupările națio­nale cu cele internaționale, partidul și poporul nostru își îndeplinesc astfel atît obliga­țiile față de ele înșile, cit și față de mișcarea comunistă și muncitorească internațională, de cauza socialismului, a pă­cii și progresului în lume. în felul acesta între interesele demonstrăm că naționale și solidaritatea internațională e­­xistă o strînsă unitate, că nu­mai imbinînd în mod armo­nios preocuparea față de pro­blemele naționale — asigurînd creșterea bunăstării și dezvol­tarea socialismului în propria țară — cu solidaritatea inter­națională, noi ne facem dato­ria de detașament al mișcării comuniste, al forțelor păcii din întreaga lume. (Aplauze puternice). Doresc să aduc, și cu acest prilej, mulțumiri tuturor sta­telor care, în aceste zile, și-au exprimat simpatia față de po­porul nostru, au oferit, sub di­ferite forme, ajutor ; doresc să mulțumesc, de asemenea, tuturor organizațiilor interna­ționale care ne-au dat spriji­nul lor, cetățenilor din dife­rite țări ale lumii care au trimis ajutoare pentru sinistra­ții din România, în toate a­­cestea noi vedem o manifes­tare a simpatiei și stimei de care se bucură poporul nos­tru în rîndul celorlalte po­poare ale lumii, pentru poli­tica sa de prietenie și cola­borare cu toate națiunile, pen­tru politica sa de pace. (A­­plauze puternice, orale). Exprimînd mulțumirile noas­tre tuturor celor care ne-au ajutat și ne ajută, îi asigu­răm de simpatia și solidarita­tea noastră. Poporul român este și va fi întotdeauna pen­tru prietenie și pace cu toate popoarele lumii. (Aplauze pu­ternice), în încheiere, vă urez încă o dată, dumneavoastră, locui­torilor orașului Slobozia — lo­calitate care începe să devină o frumoasă capitală de județ — tuturor locuitorilor județu­lui Ialomița, noi succese in muncă ! Vă doresc multă să­nătate și fericire ! (Aplauze puternice prelungite, orale, se scandează îndelung „Ceau­șescu — P.C.R.­­*) Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Dragi tovarăși, în pagina a 4-a mimm­mnmnmnmmnmimmmmm­imui • MAREA BRITANIE DESCHIDEREA OFI­CIALĂ A CAMPANIEI ELECTORALE • LUPTE DE AMPLOA­RE ÎN CAMBODGIA înapoierea în Capitală a tovarășului Ion Gheorghe Maurer la Vineri seara, s-a înapoiat de Moscova, tovarășul Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri al Re­publicii Socialiste România, ca­re, potrivit înțelegerii dinainte stabilite, a avut o întîlnire cu președintele Consiliului de Mi­niștri al U.R.S.S. Alexei Ko­­sîghin, pentru a avea convor­biri privind dezvoltarea în continuare a colaborării și co­operării economice dintre Re­publica Socialistă România și U.R.S.S. împreună cu tovarășul Ion Gheorghe Maurer s-au înapo­iat tovarășii Gheorghe Rădu­lescu, vicepreședinte al Consi­liului de Miniștri, Maxim Berghianu, președintele Comi­tetului de Stat al Planificării, și Alexandru Boabă, miniștri, consilieri și specialiști. La sosire, pe aeroportul Bă­­neasa, erau prezenți tovarășii Ilie Verdeț, prim-vicepreședin­­te al Consiliului de Miniștri, Emil Drăgănescu, Janos Faze­­kas, Leonte Răutu, Mihai Mari­­nescu și Ion Pățan, vicepre­ședinți ai Consiliului de Mi­niștri, miniștri și alte persoane oficiale. Erau de față A.V. Basov, am­basadorul Uniunii Sovietice la București, și membri ai amba­sadei.­ ­ La plecare pe aeroportul Vnukovo, tovarășul Ion Gheor­ghe Maurer și persoanele ca­re l-au însoțit au fost conduși de tovarășii Alexei Kosîghin, Dmitri Poleanski, Leonid Iliciov și de alte oficialități. Au fost prezenți ambasado­rul României la Moscova, Teo­dor Marinescu, și membri ai ambasadei. (Agerpres) 9999 SSSSS99B Oamenii muncii din județ demonstrează TENACITATE, BĂRBĂȚIE, SOLIDARITATE IN LUPTA PENTRU RECUPERAREA PAGUBELOR SI SPORIREA PRODUCȚIEI­ LA FABRICA DE CONFECȚII DIN BÎRLAD Măsuri eficiente pentru reducerea consumuri­lor specifice I­n aceste zile, cînd întrea­ga țară este angajată în marea luptă pentru recu­perarea pagubelor înre­gistrate în zonele calami­tate, pentru îndeplinirea inte­grală a sarcinilor economice, colectivul Fabricii de confecții din Bîrlad a hotărît să intensi­fice eforturile în vederea obți­nerii de noi succese în reali­zarea planului și reducerii con­sumurilor specifice de materii prime. Pînă acum­­ ne spunea to­varășul ing. Marian Pincu, șe­ful serviciului tehnic­­ prin u­­tilizarea rațională a suprafe­ței țesăturilor, ca urmare a croirii combinate a produselor executate din același material și folosirea șpanurilor lungi, prin reproiectarea unor produ­se destinate copiilor, concomi­tent cu îmbunătățirea actuale­lor grupe de mărimi și modifi­carea normelor interne, punîn­­du-se un mai mare accent pe valorificarea deșeurilor rezul­tate din operația de croire, noi am reușit să obținem o eco­nomie de peste 6.700 m.l. țe­sături. La realizarea acestor e­­conomii a contribuit colectivul de muncă din sala de croit, cît și cel din serviciul tehnic. O serie de tipare ajutătoare pentru croirea exactă a deta­liilor de confecții introduse în producție, alături de celelalte măsuri enumerate mai sus, cît și folosirea lățimii reale a țe­săturilor, calculul baloților în vederea reducerii cupoanelor, diverse dispozitive utilizate la operația de tăiere, precum și combinarea tiparelor pe su­prafața țesăturilor au dus la reducerea substanțială a pierderilor de materie primă. O contribuție însemnată la valorificarea superioară a aces­teia a adus-o și utilizarea în procesul de fabricație a unor utilaje de mare productivitate, a unor dispozitive ingenioase cît și asimilarea de către mun­citori a unor sisteme noi de lucru la produsele de serie mare. Specialiștii fabricii s-au preocupat, totodată, de intro­ducerea tehnicii avansate și, ca urmare au revizuit o seamă de procese tehnologice, elimi­­nînd unele cusături, reducînd rezervele la coasere, lucru sol­dat cu economii de țesături, de ață, dar și cu o creștere a productivității muncii. Din stocurile de materii pri­me economisite, colectivul bir­­lădean a produs alte confecții, îmbogățindu-se, astfel, gama de modele și sortimente desti­nate maselor largi de cumpă­ratori. In același timp, prețul de cost al produselor, cheltu­ielile materiale la o mie lei producție marfă au fost simți­tor reduse. Pentru realizarea în conti­nuare, în bune condițiuni, a angajamentelor luate în între­cerea socialistă, suplimentate în aceste zile ca urmare a Chemării partidului adresată colectivelor din întreprinderi A­cum, cînd șuvoaiele s-au retras în matca lor, a­­proape în întreaga re­giune calamitată din Transilvania, apar mai pregnant dimensiunile pierde­rilor provocate de calamitățile naturale în județele Mureș, Alba, Satu-Mare, Sibiu. Ape­le, în furia lor oarbă, au smuls plantele de cultură, au dezră­dăcinat pomii, vița de vie, au dărîmat casele, au acoperit cu mîl mașini și utilaje. Oame­nii au luptat cu dîrzenie îm­potriva naturii dezlănțuite. In aceste zile, se desfășoară o muncă susținută de reconstru­ire. Mii, zeci de mii de ce­tățeni lucrează în fabrici și uzine la repunerea în funcție a acestora, în timp ce alții, în cîmp, refac culturile, se străduiesc din răsputeri ca a­­cestea să producă mai îmbel­șugat. Oamenilor de prin păr­țile locului li s-au alăturat alții veniți din cele mai înde­părtate colțuri de țară ca să-i ajute să-și refacă avutul, să redea cîmpului altă înfățișare, întreaga țară a devenit un vast șantier al reconstrucției. Se muncește intens, cu efor­turi înzecite și însoțite. Se scriu cu adevărat, în aceste zile, noi file de cronică. Oa­menii ies în cîmp înainte de ivirea zorilor și se retrag o dată cu răsăritul stelelor. I-am întilnit la Bălteni și Costești, la Vulturești și Drin­­ceni, acolo unde apa Prutului n-a putut învinge. Ieri, la Băl­teni, de pildă, se afla în cîmp pentru mobilizarea tuturor e­­forturilor în vederea compensă­rii pagubelor pricinuite de inun­dații, colectivul fabricii bîrlă­dene s-a angajat să obți­nă pînă la sfîrșitul anu­lui o reducere sporită a con­sumului specific și să eco­ C. VASLUIANU (continuare în pag. a 3-at aproape tot satul. Cincisprezece atelaje arau și însămânțau po­rumb în tarlaua de pe coasta Iazului, suprafață care nu fu­sese prevăzută în planul de producție pentru a fi cultiva­tă în acest an. Nu prea de­parte vreo 70 de membri cooperatori din brigada lui Gheorghe Simion zoreau cu prășitul florii-soarelui. Un alt grup de oameni, cu sapele pe umăr, urcau panta domoală a dealului. — Am terminat de întreți­nut sfecla de zahăr în tar­laua de pe dealul Crîșmel. Acum ne ducem să continuăm prășitul porumbului la Siliște. Vrem ca pînă duminică să ter­minăm — ne-a spus Anica Măcaru, șef de echipă în bri­gada întîia. In tarlaua Bulboaca două tractoare însămînțau cu po­rumb pămîntul de pe care apa s-a retras în urmă cu cîteva zile. Alte trei pregăteau te­renul. Sapele rotative fărîmi­­țau mîlul adus de ape, cine știe de pe ce coaste de dea­luri. „Merge greu, dar ne vom descurca. Trebuie să realizăm producții cît mai mari" — l-am auzit spunînd pe un tînăr me­canizator. Am urcat pe platoul de din sus de satul Chetrești. Aici membrii celor 20 de echipe ale brigăzii a treia a C.A.P. CH. ANGHELACHE (continuare în pag. a 3-a) Pe ogoare răsună zvonul muncii

Next