Vremea Nouǎ, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 655-730)

1970-05-31 / nr. 705

IMPORTANTE ECONOMII ȘI BENEfiCI SUPLIMENTARE Autobazele de transporturi din județul nostru ale că­ror sarcini din perioada ac­tuală sînt foarte importan­te avînd în vedere că fie­care zonă transportată sau fiecare kilometru parcurs în plus are o valoare deo­sebită în lupta pentru re­cuperarea pierderilor. Mobilizîndu-și toate for­țele în scopul îndeplinirii sarcinilor de plan și a an­gajamentelor asumate, co­­lectivul Autobazei de trans­porturi din VASLUI și-a îndeplinit planul de pro­ducție pe primele cinci luni ale anului cu 5 zile mai devreme. De la înce­putul anului, autobaza a realizat peste prevederile planului un volum de trans­port egal cu 119 000 to­­ne/km, iar la călători/km. —• cu 300 000, în condițiile înregistrării unor însemna­te economii la prețul de cost. De asemenea, s-au realizat importante econo­mii de carburanți și lubri­fiant­. Recent, colectivul Autobazei din Vaslui a ho­­tărît să suplimenteze anga­jamentul pentru recupera­rea distrugerilor provocate de calamități. Se vor trans­porta peste prevederi 100 000 tone convenționale și se vor obține economii la prețul de cost de peste 20 000 de Ipí, prin utiliza­rea mai rațională a parcu­lui de mașini și prin re­ducerea consumului de pie­se. De asemenea, beneficii­le peste plan se vor ridica la suma de 26 000 de lei. Totodată, lucrătorii autoba­zei vor lucra în zilele de for negative ale inundații­lor. Cuvintele de ordine care circulă aici în aceste zile sunt : .Mai repede, mai ieftin, mai sigur". Pla­nul de producție pe luna aceasta a fost îndeplinit cu 4 zile mai devreme. Colec­tivul autobazei și-a supli­mentat angajamentul iniți­al, astfel că va obține un spor de 42 000 de lei la beneficii. De asemenea, mulți șoferi și mecanici au hotărît ca printr-o întreți­nere corespunzătoare să mărească ciclul de funcțio­nare a mașinilor între do­uă reparații. Ai­nalizind modul în ca­re au fost îndeplini­te sarcinile de plan de la începutul anu­lui și pînă în prezent, colectivul Autobazei din HUȘI a ajuns la o con­cluzie unanimă : există po­sibilitatea suplimentării sar­cinilor asumate în întrece­rea socialistă. Angajamen­tul lucrătorilor de la Au­tobaza din Huși prevede obținerea unor beneficii su­plimentare în valoare de peste 50 000 realizarea unor de lei, prin economii de carburanți și lubrifianți. In același timp, a fost su­plimentat angajamentul lu­at inițial cu 75 000 tone/km. și 100 000 călători/km. In fiecare duminică, 20 de șo­feri vor lucra în mod vo­luntar totalizînd un număr de 6 500 km/ore. D. TOMA z­ilnic primim vești din întreprinderile econo­mice ale județului nostru in care sunt consemnate eforturile pe care colectivele de mun­că le depun pentru com­pensarea pagubelor pricinu­­ite de inundații, pentru creșterea eficienței activi­tății economice. Succese deosebite în muncă obțin și duminică in mod voluntar sporind și astfel ajutorul pe care îl dă întreaga țară ju­dețelor calamitate. * oferit, mecanicii, în­tregul personal al Au­tobazei de transpor­turi BIRLAD răspund și ei chemării partidu­lui prin noi succese în muncă in vederea reducerii efecte­­ lui Mecanizatorul Necu­ Ciortescu, de la C.A.P. Albești, execu­­tînd prima prașilă la porumb. Foto : V. Petrescu Proletari din toate țările, uniți-vă! IN ACESTE ZILE, CUVINTUL DE ORDINE­ MUNCA INDICATORI: MAI MULT, MAI BINE! Activitate intensă în vederea sporirii rodniciei ogoarelor Ș­i In județul nostru, apa provenită din viituri­­ stagnează pe unele su­prafețe, ceea ce a făcut ca ca să nu se poată însări în­­porumb aproximativ 5 500 de hectare. Specialiștii, cooperatorii, mecanizatorii în­treprind în prezent măsuri e­­nergice pentru evacuarea băi­și frele vorbesc lapidar des­pre eforturile stăruitoare de­puse de lucrătorii ogoarelor, în special în perioada care a trecut de la ultimele ploi. Vineri, în toate sectoarele de producție ale cooperativei a­­gricole din Albești se lucra din plin. Numai în cele patru brigăzi de cîmp, peste 350 de cooperatori și 18 tractoare, în agregat cu sape rotative și cultivatoare, la întreținerea erau mobilizate culturilor. O bună folosire a timpului de muncă, utilizarea mașinilor la întreaga capacitate sunt ele­mente ce stau la baza unui ritm sporit de lucru. Să e­­xemplificăm: numai la prășit porumb se înregistrează o vi­teză zilnică de lucru de 73 hectare. Cadrele de conducere ale­ unității, preocupîndu-se de or­­ganizarea judicioasă a activi­tății în perioada actuală, ra­portează încheierea primei prașile pe întreaga suprafață cultivată cu floarea-soarelui și cartofi. La porumb, după ce s-a dat cu sapa rotativă pe cele 920 de hectare, s-a tre­cut la prășitul mecanic și ma­nual pe rînd — lucrări efec­tuate, pînă acum, pe 662 și zilor și repunerea în valoare a fiecărui petec de pămînt. Numai în ultimele zile au fost reînsămîntate peste­­ 200 de hectare care au fost aco­perite de ape. Sînt zile de maximă concentrare a forțelor umane și mecanice pentru re­facerea culturilor afectate de calamitățile naturale, pentru a obține producțiile propuse, respectiv 410 hectare. Vorbind despre hărnicia dovedită, în aceste zile, pe ogoarele unită­ții trebuie să amintim de bri­găzile 2 și 4 conduse de Va­sile Postolache și Gheorghe Chirilă care se situează pe un loc fruntaș la întreținerea Obiectivul principal care po­larizează întreaga atenție lucrătorilor din agricultură es­­­te întreținerea culturilor. Pre­zentarea succintă a stadiului executării acestor importante lucrări, în agricultura coope­ratistă a județului, o redăm în tabelul de mai jos , culturilor. De asemenea, con­semnăm numele mecanizatori­lor Ion Grohotaru, Petru Co­­șeru și Neculai Ciortescu care MARIN RIFTINCA (continuare în pag. a 3-a) Plan p w •, . Prășit Prășit Lucrat cu sapa Cultura 1 Prășit total mecanic manual rotativă hectare hectare hectare hectare — Porumb 79.481 16.169 21.469 16.169 26.556 — FI. soarelui 16.500 15.599 11.285 11.285 4.238 — Sfeclă de zahăr 2.000 1.595 50 1.545 — — Cartofi 1.823 1.553 — 1.553 - I fn pagina 2-a Sprijinul partidului, al statului, faptele noastre — garanții ale refacerii grabnice V//////////////////////////W/////A ji/IISÎ/ilHJ/SllIltlIfr.///////////«//////////«/////////////////////////////„///. La I.E.I.L BîrSad n execuție— o nouă piesă de mobilă După cum am fost infor­mați de tov. Petre Butnaru, secretarul comitetului de partid pe întreprindere, in cadrul secției lemn, aparți­­nînd I.E.I.L. Bîrlad, este in curs de executare o nouă piesă de mobilă cu calități funcționale și estetice deo­sebite. La cele două garni­turi de mobilă, executate pînă acum pentru piața in­ternă, se va mai adăuga un birou din placaj și PAL, furniruite cu lem­n de nuc. Noua piesă, recent omolo­gată de I.L.E.X.I.M. Bucu­rești, va fi livrată nu peste mult timp și beneficiarilor ex­terni. Muncitorii din cadrul secției sînt hotăriți să lucre­ze în așa fel încît, ca și pî­nă acum, atît beneficiarii interni ai garniturilor de mo­bilă bîrlădene, cît și cei ex­terni, să nu intervină cu nici o reclamație în privința ca­lității produselor. /\NUMI^nLj^)5 DUMINICA îl MAI 1970 4 pagini 30 bani W*#» ți­le»l«stri­ ia.. . str. Ștefan, cel Mare el. 53 I Vcîlyi [ N­edac Ma­tei. 165 Ma­nistrația tel. 611 \ In pagina a 4-a mimmmnmmnmmm­immmmmmmm­nnisi VIENA Congresul P. C. din Austria COMENTARIUL ZILEI N.A.T.O. sub semnul divergențe­lor ireductibile Se impun măsuri energice pentru recuperarea restanțelor din agricultură F F­ără îndoială, revărsările de ape și căderea abun­dentă a precipitațiilor au determinat, pentru un timp mai îndelungat, stagnarea însămînțărilor cultu­rilor din epoca a doua, iar, pe alocuri, datorită viiturilor de apă și a excesului de umidi­tate, s-au produs pagube în­semnate prin mîn­rea și asfixi­erea plantelor surprinse în pri­mele faze de vegetație. Față de această situație, trei proble­me se impun cu maximă acui­tate: continuarea semănăturilor, revisămînțarea terenurilor cala­mitate și scoaterea culturilor de sub efectul nociv al bălti­rilor. Pentru că, inițial, în județul nostru, pregătirea terenului s-a efectuat în întregime, acolo un­­de viiturile n-au afectat cu ni­mic solul ori nu s-au produs, este suficient ca înainte de in­troducerea semănătorii, să se facă un singur discuit. Efectul presării solului datorită căderii ploilor, va fi astfel înlăturat. In locurile unde mașinile nu pot intra, nu trebuie să așteptăm evaporarea a­­pei. Semănatul să se facă du­pă o discuire, prin împrăștiere cu mina, după care se vor fo­losi grapele de spini purtate de animale. Desigur, în județul nostru, există situații unde re­comandările făcute, nu se pot aplica. Ei bine, în terenurile cu multă umiditate și soluri mijlo­cii și grele, credem că nu este rău, avînd în vedere timpul deosebit de înaintat, să se pro­cedeze la semănatul porumbu­lui in cuiburi, cu sapa, așa cum se procedează de obicei la completarea golurilor, în peri­oadele normale. Cît privește cea de-a doua problemă, privind reînsămînțări­­le, trebuie să atragem atenția specialiștilor că Ministerul A­­griculturii și Silviculturii reco­mandă ca, în zonele inundate este necesar să se facă, mai în­­tii, inventarierea întregii supra­­fețe de teren ce a fost aco­perită de apă, stabilindu-se cu acest prilej gradul de calami­tate al culturii. In funcție de cele constatate la fața locului, să se întocmească un plan — program de remediere și refa­cere a fiecărei lucrări și cul­turi în parte. Cerealele păioase, ușor mîl­­­te, datorită viiturilor de apă, trebuie urmărite două-trei zile, pentru a vedea dacă nu a apă­rut fenomenul de putrezire. In cazul că plantele se descom­pun, cultura va fi desființată, iar terenul revisămînțat cu o plantă pretabilă la o perioadă scurtă de vegetație. La culturi­le prășitoare, unde sînt goluri, se vor lua măsuri de urgență Ing. GHEORGHE CONORO directorul Direcției agricole județene pentru completarea lor. In si­tuațiile în care plantele de pe o suprafață cu prășitoare vor fi considerate compromise, să se procedeze imediat la reîn­­sămînțatul lor, pe cît posibil, cu aceeași specie. In unitățile posesoare de su­prafețe cultivate cu floarea­­soarelui, calamitată, se va pro­ceda fără nici o reținere la re­­însămînțarea ei. Cerealele pă­ioase distruse integral trebuie să se înlocuiască cu porumb boabe. Recomandăm, de ase­menea, specialiștilor din unită­țile cu terenuri situate în lun­cile gorilor și-n văile depre­­sionare ale acestora, unde ape­le acoperă culturile parțial sau total, să recurgă de îndată la măsuri de desecare, prin eva­cuarea apelor ce băltesc pe culturi sau pe suprafețele ne­­însămînțate. In felul acesta, aerobioza nu va mai fi împie­dicată, iar schimbul de gaze intre atmosferă și sol se va petrece cu mai multă ușurință, înlocuindu-se astfel procesul de asfixiere cu cel de oxigenare. Asemenea măsuri se vor lua a­­colo unde există un exces de apă periodic, deci, care-și are sorgintea în revărsările rîurilor și în căderea abundentă a pre­cipitațiilor, la care s-a adăugat permeabilitatea redusă a solu­lui, natura lui, precum și im­posibilitatea scurgerii apelor la suprafață. Prin aplicarea aces­tor măsuri, se va înlătura tot­odată și apariția procesului de salinizare secundară cauzată de ascensiunea apei din interior către exterior, în stratul activ al solului, ca urmare a cores­pondenței dintre pînza freatică și cea de la suprafață. Pentru înlăturarea excesului de apă se cunosc mai multe metode. Dat fiind însă faptul că, în județul nostru, bălîirile nu au luat prea mare ar­oploare, recomandăm evacuarea apei prin sisteme orizontale (canale deschise, înclinate spre o sursă de apă, ce va servi drept bazin de recepție, orientat în sensul cursului de apă limitrof terenu­lui afectat) și sisteme vertica­­­le (puțuri de colectare vertica­le spre care vor fi dirijate ca­nale deschise, de undei, apa va fi transportată cu ajutorul pom­pelor hidraulice aspiro-respin­­gătoare, într-un curs de apă sau într-o baltă permanentă). Precizăm că asemenea acțiuni trebuie întreprinse imediat, in­­trucît există pericolul ca bălti­rile să depășească limita admi­sibilă, de staționare, lucru care ar putea duce la asfixierea plantelor. In sfîrșit, ultima re­comandare, constă în aceea, că înainte de a se reînsămînța și pregăti terenul, desecat în ve­derea semănatului, să se ferti­lizeze cu substanțe azotoase, în­­trucît apele au spălat solul de azot. Administrarea îngrășămin­telor se va face și pe supra­fețele necalamitate, dar pe ca­re, apa, a staționat o perioa­dă îndelungată de timp, de­oarece acestea au pierdut din elementele nutritive, prin di­luarea soluției solului. Țara întreagă își îndreaptă privirea și gindul în aceste zile către cei care au avut de suferit în marea încleștare cu vitregiile naturii. încep să se retragă apele, dar în urma lor rămîn dezolante priveliștile suferinței, ale imenselor pier­deri din sute de localități. Viața se cere continuată, cu îndârjire și bărbăție, totul tre­buie readus la normal. Și, mai întîi de toate, atenție la să­nătatea oameni­ _____ lor, își spun me­dicii. Nu se îngă­duie nici un înce­put de epidemie, nici un bolnav ui­tat într-un cătun afectat de calami­tate. Deviza aceas­ta izvorîtă din î­­nalta conștiință a datoriei, din spi­ritul de eroism și sacrificiu de ca­re dă acum dovadă întregul nostru popor, se regăsește zi și noapte pe culoarele dispen­sarelor, spitalelor, ale direcții­lor sanitare sau ale inspecto­ratelor sanitare de stat. Ca­drele medicale nu precupețesc nici un efort pentru a asigu­ra păstrarea sănătății oame­nilor. La Vaslui și la Bîrlad, ape­le au venit mari. Prutul a de­venit neprietenos la Drînceni. La Banca și Zorleni, inunda­țiile au provocat necazuri. Pentru medici, datoria nu în­cepe numai acolo unde au fost dărîmături sau unde valurile au acoperit pereții caselor. Igi­ena devine o problemă și în urma unei simple acoperiri de ogradă, în urma infiltrării a­­pelor murdare în fintînile din care locuitorii satelor beau a­­pă. Peste tot, omul în halat alb trebuie să fie prezent. Familiile ale căror gospodă­rii au fost avariate și-au găsit adăpostul în cantonamente, la rude și prieteni. îndată după instalare, apoi periodic, omul in alb veghează cu strictețe la respectarea regulilor de igie­nă. Persoanele strămutate sunt vaccinate contra febrei tifoide, se face profilaxia copiilor pî­nă la 11 ani prin gama glo­­bulină, pentru a nu se înregis­tra maladii. Sursele de apă potabilă ale orașului Vaslui au fost afectate de revărsa­rea rîului Bîrlad. De la In­spectoratul sanitar pleacă ne­contenit cadrele de control, laboratorul prelucrează datele din trei în trei ore. Sunt la locurile lor de muncă medicii Elena Petrea, Dumitru Babeș, Cornelia Gafencu. Asistenții Gheorghe Năstase, Ioan Tele­­tin, Mihai Simionescu, Anghel Tabrea, Vasile Dulgheru stră­bat străzile, adună probe, re­comandă măsurile care trebuie să fie luate. Pentru orice e­­ventualitate, s-a recomandat hiperclorarea apei de la re­țea. Prin intermediul stației orășenești de radioficare, res­ponsabilii sănătății noastre a­­nunță în fiecare zi : „Cetățeni, folosiți apa de băut numai du­pă ce a fost fiartă timp de 15 minute. Consumați legume­le și fructele numai după ce au fost spălate. Prezentați-vă din timp la circumscripția sa­nitară teritorială pentru vacci­narea antitifoidică și antiteta­­nică". Pagubele nu sunt aduse nu­mai de inundații. Știrile a­­nunță primele alunecări de teren. Casele au pornit la vale, au fost acoperite pe neașteptate de pămîntul răs­colit. Alte familii sinistrate. Și din nou medicii pornesc în grabă la drum. La Davidești, comuna Pădureni, au sosit dr. Culiță Bîliș și asistentul Ni­­culai Țară, împreună cu cadre­le sanitare locale, suprave­ghează respectarea normelor de conviețuire igienică, fac primele vaccinări. Eforturi a­­semănătoare se depun și la Dragomirești. Medicul circum­scripției, Cornel Stoica, este ocupat acum în permanență. A fost anunțată sosirea u­­nui numeros grup de copii din zonele sinistrate. Vor fi ca­zați la Școala profesională din Negrești, la I.M.A. Moara Gre­cilor, la Complexul școlar de la Bîrlad, la I.M.A. Zorleni și I.A.S. Murgeni, înaintea lor au sosit tot medicii. Condiții­le în care vor trăi acești co­pii trebuie să fie cît se poate de bune. Din nou la Inspectoratul sanitar județean. E un du-te­­vino permanent. Reușim să IULIAN MODEL (continuare în pag. a 3-a­ PREZENTI 'a marea datorie I. A. S. Todirești Si-3 H planul de IM Colectivele fermelor I.A.S. Todirești depun eforturi susținute pentru a-și realiza și depăși producția planifi­cată, acordînd atenția cuvenită valorificării superioare a produselor. Un argument convingător în sprijinul afirmației noastre îl reprezintă, credem, rezultatele obținute de în­treprindere, pe primele 4 luni din anul curent. Potrivit planului, trebuia să fie livrată o producție în valoare de 2 970 000 de lei. S-a livrat însă în valoare de 4 300 000. Printre colectivele care s-au evidențiat în obținerea suc­ceselor amintite, se numără cele ale fermelor Negrești (fermier, ing. Paraschiva Buzoianu), Glodeni (fermier, ing. Gh. Stroi) și Todirești (fermier, tehnician Florin Drăgan). 1 1 Iunie—Ziua copilului Miniaturi A­m răsfcit, recent, o voluminoasă culegere de cifre, de ample­­ și grăitoare informa­­ții prezentate „strict matematic“. Parcurgînd li­lele substanțialei lucrări științifice, cu satisfacție și îndreptățită mindrie reți­neam faptul major că „sta­tisticile mondiale înscriu România de azi printre pu­ținele state care acordă deosebit de însemnate alo­cații bugetare sănătății, o­­crotirii, dezvoltării multila­terale a copilului, pe baza unui program concret și e­­dificator“. Iată și motivul pentru care Ziua copilului se în­scrie „în zonele meditației lucide“, caracterul ei de sărbătoare internațională, „impunînd-o cu autoritate in calendarul unor manifes­­tări implicînd antrenarea tu­turor forțelor progresului“. Tocmai de aceea, așa cum sublinia și autorul unor savuroase scrieri dedicate celor mici, „miniaturilor o­­meneși“, constatarea că România este o țară a co­pilăriei fericite materiali­zează un adevăr care ne onorează. Ilustrativ, in sensul men­ționat, este, printre altele, și exclamația, spontană, cinstită, sinceră, nealtera­tă, inimoasă a unui oaspe­te francez al țării noastre: „Ah, copiii. Copiii dumnea­voastră m-au fermecat, l-am­ intilnit pretutindeni așa de­­ frumoși, sănătoși, bine sun­t brăcați. Am văzut atîta gri­­i­jă pentru educația lor, nu­ 7 cît rămîn cu impresii de­­ neșters. Cine se ocupă ast­­­­fel de tînăra generație­­ merită respectul viitorului".­­ Mline, e ziua copiilor,­­ sărbătoarea copiilor din­­ România, a copiilor de pre­­­­tutindeni I intr-un „legă­ i­mint pionieresc“, poetul­­ spune cald și frumos : „A­­­­ici, unde strămoșii au vi­ I­sat / Unde părinții — au­­ pus zidiri de piatră / Prin­­ aerul cu brad înmiresmat, /­­ Și unde urcă vatră peste 7 vatră. / Aici, eu, vrednic 1 fiu doresc să fiu / Popioru­­l lui..." 7 Ziua Internațională a co­­­­pilului găsește poporul nos­­­­tru angajat cu hotărîre In lichidarea urmărilor cala­­­­mităților naturale ce ne-au î­­ncercat, pentru ca fiecare­i dintre cei mici, adune incre­­­­zători in viitorul patriei, să se bucure din plin de o co­pilărie fericită. Știm bine că prin faptele voastre, ia efortul unanim, voi inși-vă, copii, v-a fi dovedit fii de nădejde ai țării. La ziua voastră, prie­teni „miniaturali“, flori vii ale patriei, vă strîngem in brațe cu simpatie și iubire caldă, deoarece vedem în voi, ziua de mîine a patriei socialiste! VALER MITRU s * \ I * *1

Next