Vremea Nouǎ, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 655-730)

1970-06-03 / nr. 707

u SCH Proletari din toate forite, unifi­vul Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean ANUL III nr. 707 MIERCURI 9 ■ 1 IUNIE 1970 • •• 4 pagini 30 bani Redacția și Administrația: str. Ștefan cel Mare nr. 63 Vaslui ,­­ Redacția tel. 165 [ Administrația tel. 6H OPT ORE UNICE­ ­ "n intreg popor tră­iește lobu­l clipele unei munci continue organizate pînă în cele mai fine nervuri ale economiei noastre na­tionale. Nu se precupe­țește nici un efort, de la un capăt la altul al zilei, fiecare lacrimă vărsată (căci era vorba la un mo­ment dat despre niște la­crimi, despre calamitățile ce au produs pierderi u­­riașe economiei noastre, dar ne-am amintit de isto­rie și ne-am încins mijlo­cul pentru puteri în­zecitei, este răscumpărată cu pre­țul unui mărgăritare întreg șirag de de sudoare. Nu știm cum, dar toți, ab­solut toți, ne-am trezit mun­cind umăr la umăr, zi de zi și noapte de noapte, îm­­­b­ătifi într-un efort comun: vieți omenești salvate, ca­se reconstruite, drumuri de fier reamenajate și, mai a­­les, întreprinderi reintrate din nou în circuitul pro­ducției. „Mai ales", deoa­rece pentru tot mai mulți dintre noi, întreprinderea Înseamnă locul unde timp de opt ore dedicăm energia celor mai înalte gînduri, celor mai nobile intenții. De clte ori, liniștea unor clipe de odihnă nu ne este străbătută de nerăbdarea întoarcerii la locul de mun­­că, de gînduri frămîntatc cu privire la cine știe ce problemă de producție ca­re se cere rezolvată în cel mai scurt timp? De foar­te multe ori. De câte ori cele 8 ore de muncă zilni­că, neprețuitele ore, care pornesc diminețile vieții noastre de zi cu zi, nu se sfirșesc uneori noaptea târziu, într-o cameră de lu­cru, unde se caută o nouă soluție pentru îmbunătăți­rea unui flux tehnologic de fadricatie ? In felul lor, toate aces­te ore sunt unice prin no­blețea efortului depus de fiecare dintre noi. Vrem însă să ne referim acum la alte ore : cele care de cu­­rind se efectuează în cursul duminicilor, ca urmare a hotărîrii tuturor colective­lor de muncă de a veni în ajutorul sinistraților. In duminica de care ne despart doar două zile, ne-am oprit în cîteva în­treprinderi bîrlădene. Am tăcut, un scurt bilanț, la fabrica de rulmenți, la sfir­­șitul celor două schimburi de lucru, urmau să se nu­mere peste 5.000 de rul­menți. Duminica trecută — același număr. Calcul sim­plu­, un milion plus încă unul, fac două milioane de lei producție, și asta nu­mai în două zile. La Autobaza nr. 5, în di­mineața aceleiași zile, erau prezenți 720 de oameni,­­ care aveau pe parcursul a ore de muncă sarcini precise. Conform planifi­cării, cele 80 de autoca­mioane care lucrau in pla­nul operativ pentru bene­ficiari, trebuiau să reali­zeze, pînă la sfîrșitul pro­gramului, 20.000 tonej km. — Această cifră, ne-a spus tov. Leonida Cristea, directorul Autobazei, face parte dintr-un angajament mai mare și anume: pînă la sfîrșitul anului, va tre­bui să realizăm 750.000 tone/km. convenționale la producția­­ globală, 34.000 de lei economii la prețul de cost, 40.000 de lei be­­neficii peste plan. Am por­nit încă din primele zile cu hotărire la Realizarea a­­cestor cifre și pentru că salariați ca Nicolae Ol­­teanu, Gheorghe Rotaru, Mi­hai Popătoiu, și, pe lân­gă aceștia, încă mulți alții, își îndeplinesc sarcinile I­­ V. NANEA (continuare în pag. a 2-a) IN ACESTE ZILE, CUVINTUL DE ORDINE­ M­UNC­A INDICATORI: MAI MULT. MAI BINE! Pămînturile noastre vor fi grădini anana­ v „Cunoșteam sentimentele poporului nostru, cunoșteam încrederea lui în partid, dar manifestările din aceste zile mi-au confirmat încă și încă o dată cit de m­ită este întreaga noastră națiune so­cialistă în jurul partidului, ce puternică forță reprezintă orînduirea noastră socia­listă care a deschis poporului drum larg spre o viață demnă, făcîndu-l de neîn­­frint". _ (Din cu­vîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la marea adunare populară din Iași).. »/WWWWN !wwww A venit chemarea partidului: „Totul pentru normalizare" -și, peste tot, pe pămîntul ro­mânesc, oamenii s-au strîns în jurul acestui cuvînt de ordine pentru ca în cel mai scurt timp drumul progresului, întrerupt temporar, să-și reia cursul cu și mai multă vigoare. Am străbătut, într-una din zi­lele trecute, cîteva din drumu­rile județului nostru, notînd și inregistrînd pe peliculă măreția unei activități care concretizea­ză la modul absolut solidarita­tea poporului nostru, caracte­ristică a sa recunoscută, dar pusă in valoare acum în toată plenitudinea ei. Am străbătut, fără alegere, ogoarele. Dacă ar fi să anticipăm concluzia raidului întreprins, cuvintele ca­re ar defini cel mai bine sin­teza tuturor notațiilor, ar fi Din zori și pînă în noapte Acesta a fost primul răspuns primit la întrebarea : „Cu­ timp lucrați ?“, pe care am adre­sat-o mecanizatorilor Petru și Alexandru Ene și lui Liviu Bom­­bea, de la I.M.A. Huși, care, pe una din tarlalele cooperati­vei agricole de producție din Oltenești, executau lucrările de întreținere pe ultimele 25 de hectare însămînțate cu porumb și 25 de hectare cu floarea­­soarelui. Din zorii zilei, spărse­seră crusta groasă formată pe sol din cauza ploilor, cu sapa rotativă și apoi prașila mecanică pe executaseră tarlalele din Curteni ale aceleiași coo­perative, iar acum, executau a­­celeași lucrări pe suprafețele amintite din tarlaua Dealul Pe­rilor, unde i-am întîlnit. „Cu trei sape rotative și 8 cultiva­toare - ne spunea mecanizato­rul Petru Ene - în două, trei zi­le vom termina prima prașilă mecanică pe toată suprafața ră­masă. Muncim din zori, și pînă în noapte și pe nici unul din­tre noi nu ne prinde oboseala. Cînd vom vedea că am termi­nat toate lucrările, cînd vom privi, în urmă, sutele de hecta­re înverzite, vom putea răsufla mulțumiți că am contribuit și noi la efortul pe care îl face toată țara pentru a ieși cu frun­tea sus din încercările prin care a trecut". „Efortul nostru este efortul țării“ Nu avem acum răgazul să ne oprim prea mult asupra valen­țelor acestor cuvinte, ritmul im­petuos al muncii care se des­fășoară sub ochii noștri, pentru a șterge urmele sinistrului, obli­­gîndu-ne să consemnăm și al­te aspecte, numeroase, înregis­trate zi de zi pe cuprinsul ju­dețului nostru. Notăm : „Nici unul dintre cei 20 de membri ai echipei pe care o conduc n-a lipsit de la lucrările pe care am început să le execu­tăm după trecerea primejdiei inundațiilor". Pavel Adam, unul dintre șefii de echipă din bri­gada a doua a C.A.P. Cos­­tești, cel care ne relata hotă­­rîrea oamenilor din echipa sa de a-și spori eforturile pentru a reda vieții culturile pe care aici, la Costești, viiturile nu le-au ocolit, se afla pe tarlaua Nicodani, lucrînd din plin la prășitul manual al sfeclei. Ală­turi, Gheorghe Panainte, din brigada a V-a Costești, a I.M.A. Roșiești, executa prașila meca­nică la sfeclă, cu un tractor R.S.-09. „Toate brigăzile sunt in cîmp" - continuă șeful de echipă. Cooperatoarea Elena Pintilie, cea mai virstnică mem­­bră a echipei (a trecut cu 6 ani peste 60), aflată întotdeau­na în primele rinduri, alături de tineri, ține să completeze : „Toată lumea muncește acum și ce facem noi este o parte din ce­ muncește tot omul în țara noastră". Este, intr-adevăr, o parte din efortul înmulțit cu numărul celor care îl depun și care se cheamă efortul total al întregii țări, efortul colec­tiv al oamenilor cărora socia­lismul le-a deschis drumul spre demnitatea muncii. Natura nu-l va infringe pe om! Oriunde am fost, ne-a im­presionat numărul mare al ce­lor care s-au ridicat împotriva încercărilor zadarnice ale na­turii de a-l intimida pe om, singura creație a sa care-i pri­cepe și-i smulge, rînd pe rind, STAN SEVER (continuare în pag. a 2-a) C.A.P. Zorleni. Echipa condusă de Al. Tănase, Ia stansul lucernei pentru im. f 5 La Fabrica de confecții Vaslui DOUA LOTURI SUPLIMENTARE PENTRU EXPORT Paralel cu îndeplinirea planului la sortimentele des­tinate pieții interne, colec­tivul Fabricii de confecții Vaslui acordă o atenție deosebită îndeplinirii angaja­mentelor contractuale lua­te față de beneficiarii ex­terni. Astfel, în loc de 2.900 mii lei, ci­ era planificat să se realizeze pînă la sfîrși­­tul lunii mai, valoarea confecțiilor exportate în a­ceastă perioadă s-a ridicat la 3.290 mii lei. Ultimul lot de costume bărbătești, din lină fină și semifină, a plecat spre U.R.S.S. pe data de 26 mai, cu 5 zile mai devreme față de termenul stabilit. In acest fel, întreprinderea vasluia­­nă a reușit să livreze în avans, două loturi supli­mentare de confecții a cite 2.500 bucăți fiecare. * //////////////////ti­na//////#////#////#///#///////////////#//////////////////##t a Tovarășul Nicolae Ceaușescu a acordat un interviu Televiziunii franceze Marți dimineață, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­ședintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit pe ziariștii francezi Claude Manuel și Claude Brovelli, cărora le-a acordat un interviu fil­mat, pentru canalul I și canalul II, în culori, al Tele­viziunii franceze. Importante măsuri pentru dezvoltarea zootehniei și îmbunătățirea continuă a aprovizionării populației I­ n ultimii ani, partidul și statul nostru au a­­doptat un șir de mă­suri în vederea lărgi­rii bazei tehnico — ma­teriale a agriculturii și spo­ririi continue a producției ve­getale și animale, ceea ce a dus la obținerea unor însem­nate succese în acest impor­tant sector al economiei na­ționale. Zootehnia — ramu­ră principală a agriculturii — se arată în recenta Hotărîre a Comitetului Executiv al Co­mitetului Central al Partidului Comunist Român și a Consi­liului de Miniștri al Republi­cii Socialiste România privind îmbunătățirea prețurilor de cumpărare a animalelor și produselor animaliere, precum și alte măsuri de stimulare a dezvoltării zootehniei — a cunoscut o continuă dezvol­tare. Au crescut efectivele de animale și păsări, s-a mărit producția de carne, lapte, ouă și alte produse animaliere : față de anul 1960, producția globală a sectorului­ zooteh­nic a fost în 1969 cu 32 la sută mai mare. In perioada amintită, ca urmare a creș­terii veniturilor bănești ale populației, ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii, consumul de produse anima­liere a sporit continuu. Așa, de exemplu, în comparație cu 1960, anul trecut volumul des­facerilor prin comerțul socia­list s-a mărit la carne cu 38 la sută, la preparate și con­serve de carne cu 94 la sută, la lapte de 3,2 ori, la brîn­­zeturi cu 94 la sută, iar la ouă de 2,6 ori. Subliniindu-se succesele do­­bîndite, în Hotărîre se relevă, în același timp, faptul că ele nu se ridică la nivelul posi­bilităților de care dispune a­­gricultura noastră socialistă, a nevoilor economiei naționale și a cerințelor de consum ale populației. Or, după cum se știe, lației creșterea continuă a popu­lării, ridicarea nive­lului de trai și a puterii de cumpărare a oamenilor mun­cii determină o sporire con­tinuă a cerințelor de produ­se agroalimentare — îndeosebi de carne, lapte, ouă — în sortimente variate și de cali­tate superioară. Iată de ce, partidul și statul nostru acor­dă o deosebită atenție dezvol­tării în continuare a zooteh­niei, fapt concretizat și in re­centele măsuri elaborate în acest scop. Este cunoscut faptul că ple­nara Comitetului Central al Partidului Comunist Român din martie a.c. a adoptat — în lumina Directivelor Con­gresului al X-lea al P.S.R. — un program național de dez­voltare a zootehniei și de creștere a producției animalie­re, care cuprinde un ansamblu de măsuri menite să ducă la dezvoltarea susținută a bazei tehnico — materiale a zooteh­niei, lizarea concentrarea și specia­producției în unități de tip industrial, lărgirea bazei furajere, îmbunătățirea rase­lor de animale, atît în unită­țile agricole de stat, cit și în cele cooperatiste. In vederea înfăptuirii acestor măsuri, nu­mai în perioada viitorului plan cincinal, statul va aloca fonduri de investiții însumînd circa 20 miliarde de lei, a­­dică de patru ori mai mult decit în perioada 1966 — 1970. Pentru dezvoltarea sec­torului zootehnic, cooperati­vele agricole de producție au­ prevăzut, de asemenea, alo­carea unor fonduri însemnate din veniturile proprii. Numai în județul Vaslui — așa cum se arată în proiectul progra­mului întocmit în profil terito­rial pentru dezvoltarea zoo­tehniei în anii 1971 — 1975 — vor fi alocate peste 451­ milioane de lei, ceea ce va duce la o creștere simțitoare a efectivelor de animale și a producției animaliere, înfăptuirea cu succes a mă­ 4 (urmare din pag. a 2-a) îlii comunele afectate de calamități „ Vom vindeca rănile provocate de inundații, vom recupera grabnic toate restanțele“ !P­loile i-au stinjenit serios în muncă și pe mecaniza­torii de la I.M.A. Tutova. Volumul de lucrări pe ca­re nu l-au putut efectua,­­ din această cauză, este echiva­lent cu o prașilă și o sapă ro­tativă pe cite 20 000 de hec­tare și semănatul pe alte 2 000. In plus, viiturile au distrus, la C.A.P. Mireni, 50 de hectare cu porumb, legume și zarza­vaturi, la Pogana — 20 de hec­tare cu semănături diferite, iar, în alte cooperative, din același motiv, a fost necesară repeta­rea discuirii terenurilor. Conco­mitent, 500 de hectare tasate­­ și îmburuienate, aparținînd co­­—­operativelor agricole Pogana, Obîrșeni, Ivești, Iana, Perieni, nu au putut să fie arate la timp. Răspunzind chemării pe care partidul a adresat-o tuturor lu­crătorilor din agricultură de a-și concentra eforturile și pricepe­rea în vederea înlăturării rapi­de a pagubelor provocate de calamități, cei peste 300 de lu­crători de la I.M.A. Tutova au­­ luat „cu asalt" ogoarele. Trac­toriști, mecanici, funcționari, și conducători ai unității, cu toții "s-au îndreptat spre locurile un­de se ară și se seamănă, unde se discuiește și se prășește, se stropește în vii și se pompea­ză apă spre rigolele grădinilor de legume și zarzavaturi. In nu­mai 3 zile — vineri, sîmbătă și duminică - 280 de tractoare, 90 de discuri, 50 de sape rota­tive, 48 de cultivatoare și 60 de semănători au lucrat din re­vărsatul zorilor și pînă la căde­rea nopții , la Pochidia, Ivești, Perieni, Iana, Obîrșeni, Pitești, Cetățuia au fost semănate 800 de hectare cu porumb din so­iuri timpurii, au fost discuite de cîte 2—3 ori 1 800 de hecta­­re, prăștte 1 000 și aplicată sa­pa rotativă pe încă 1 500, a fost cosită lucerna de pe 80 din cele 340 de hectare contractate cu unitățile agricole coopera­tiste deservite. Așa după cum singuri am putut să ne dăm seama, cu prilejul raidului în­treprins duminică în raza de activitate a I.M.A. Tutova, pre­cum și din discuțiile pe care le-am avut cu tovarăși din con­ducerea întreprinderii și repre­zentanți ai­­ Direcției agricole județene, cel mai tirziu la ju­mătatea actualei săptămîni, da­că ritmul de lucru se va men­ține la nivelul celui actual, toate restanțele vor putea să fie recuperate. Este răspunsul con­cret, prin fapte, pe care mem­brii acestui colectiv harnic îl dau, în aceste zile, chemării înflăcărate a partidului, a pa­triei. ★ Duminică, la redacție, ne-a vizitat tovarășul Vasile Hriscu, instructor al Comitetului jude­țean de partid. „Aș dori să în­­serați în ziar cîteva cuvinte des­pre țăranii cooperatori de la Miclești - ne-a mărturisit oas­petele nostru. Cooperativa agri­colă a avut și ea de suferit de pe urma ploilor căzute în ul­timul timp. Porumbul, pe 130 de hectare, a putrezit înainte de a răsări. In șes, 35 de hectare nu au putut să fie semănate. La prășitul florii-soarelui, sfe­clei de zahăr și porumbului, nu s-a putut lucra mai mult de o săptămînă. Oamenii, în zilele respective, n-au stat cu mîinile în sîn, ci s-au organizat mai bine ca în toate campaniile an­terioare. Și, de îndată ce s-a C. S. VINATORU (continuare în pag. a 3-al Vom livra cantități sporite de produse animaliere Sporirea producției agro-ali­­mentare, pe măsura creșterii populației țării și a puterii de cumpărare, impune sarcini mari în fața lucrărilor din zoo­tehnie. Acestei cerințe stringente, cooperativa noastră trebuie să-i răspundă prin e­­forturi mai mari îndreptate în direcția dezvoltării zootehniei, pentru a contribui în măsură crescîndă la buna aprovizio­nare a piețelor cu carne, lapte, ouă și alte produse cu valoare nutritivă ridicată. In anii ce au trecut, pe baza ajutorului primit din partea statului, noi am acordat o atenție deose­bită sectorului de creștere a a­­nimalelor, fapt ce a condus la consolidarea lui și la obținerea și livrarea unor cantități spo­rite de produse alimentare. Programul Național de dezvol­tare a zootehniei, elaborat re­cent de partidul și statul nos­tru, preconizează măsuri ample de importanță hotărîtoare pen­tru progresul acestui sector al agriculturii. Desigur, pe a­­ceastă bază, noi, cooperatorii din Tanacu, tinînd seama de condițiile ce le avem, ne-am propus să sporim numărul va­cilor cu lapte, nicit, pînă in 1975, să ajungem la 1000 de capete, cuprinse într-o fermă specializată, în introduce procedee care se vor moderne de exploatare. De asemenea, vom crește mai multe păsări pentru carne și ouă și vom or­ganiza mai bine producția de furaje. Pentru înfăptuirea intr-un timp cit mai scurt a măsurilor pe care le-am preconizat am primit, recent, din partea par­tidului și statului un spri­jin prețios prin hotărîrea cu privire la îmbunătă­țirea prețurilor de cumpă­rare a animalelor și produselor animaliere. Prețuri­­­le convenabile acordate, pre­cum și celelalte avantaje ma­ NICOLAE MUNTEANU președintele C.A.P. Tanacu (continuare în pag. a 2-a) în pag. a 3-a

Next