Vremea Nouǎ, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 731-808)

1970-09-17 / nr. 797

• PAGINA 2 Din nou despre valorificarea științifică a folclorului De curînd, la Ca­sa județeană a cre­ației populare Vas­lui, am avut prile­jul sa discutăm despre specificul și criteriile valorificării folclorului din a­­ceastă parte a ță­rii, subiect pe care ziarul nostru l-a mai abordat în re­petate rinduri. De data aceasta, am pornit de la ideea că valorificarea ar­tei populare poate fi subsumată unor activități efemere, care pierd din ve­dere tocmai carac­terul de continui­tate multiseculară a produsului folclo­ric , privită superfi­cial, valorificarea folclorului s-ar tra­duce numai prin spectacol, (muzical —■ coregrafic, tea­tral), prin utilizarea unor teme, motive și procedee speci­fic populare în ar­ta cultă, prin crea­ția de artizanat etc., ,,o , optică gre­șită, depășită de e­­voluția culturii noastre, caracteri­zată de respectul fară responsabilitatea echivoc, față de tezaurul spiritu­alității populare“ — jic-a spus, tovară­șul Petru Necula, directorul Casei ju­dețene a creației populare. Dar, cum trebuie concepută adevăra­ta valorificare ști­ințifică a folcloru­lui ? înainte de toa­te, prin cultivarea plină de grijă a au­­tenicității artei populare. Păstrarea strictei autenticități, a purității zonelor folclorice ridică in­să dificultăți ce nu pot fi neglijate, as­tăzi, cînd creatorii și interpreții artei populare au ieșit din izolarea de o­­dinioară în cadrul unei restrînse co­lectivități, cînd in­fluența artei culte, precum și a folclo­rului din alte zone este facilitată de o serie de mijloace de cunoaștere (ra­dioul și televiziu­nea, în Menținerea special). nealte­­rată a autenticității artei populare pre­supune, pe de o parte, studiul spe­cificului folclorului dintr-un teritoriu anume (studiu con­cretizat prin cule­geri pe genuri și specii de artă), pe de alta, cultivarea autenticității de in­terpretare. Ce s-a făcut în această di­recție la Casa ju­dețeană a creației populare din Vas­lui ? Din dte am a­­flat, nu prea mul­te. In privința stu­diului științific al specificului artei populare de pe a­­ceste meleaguri, o singură acțiune mai însemnată (organi­zată în colaborare cu Comitetul jude­țean U.T.C.), festi­valul folcloric din iarna acestui an, dedicat obiceiurilor de Anul Nou. Fes­tivalul — o adevă­rată sărbătoare a artei populare — a cunoscut o deose­bită amploare, ofe­rind un bogat mate­rial, extrem de su­gestiv în ceea ce privește diversitatea formelor de teatru popular, a obiceiu­rilor de Anul Nou din județul nostru, creînd totodată con­diții pentru studiul sistematic al acesto­ra. Materialul cu­les cu ocazia fes­tivalului va forma obiectul unei cule­geri, în curs de a­­pariție, în redacția conf. univ. Vasile Adăscăliței, de la Universitatea „Al. I. Cuza” Iași. Cu această cule­gere, am epuizat — probabil — pre­ocupările Casei ju­dețene a creației populare, de valo­rificare sistematică, la un nivel știin­țific superior, folclorului.­­ Alte ac­a­țiuni de amploare, în genul festivalu­lui , amintit, nu s-au mai inițiat. In schimb, s-au tipărit Cîteva culegeri din creația membrilor cenaclurilor re,­alcătuite litera­însă într-un spirit de re­dusă exigență, cu­­prinzind multe nu­me și puține pro­ducții semnificati­ve, culegeri ocazi­onale, nereprezen­­tative. Am încercat, îm­preună cu directo­rul instituției și cu metodistul Gheor­­ghe Pîrcălabu să stabilim cauzele im­pasului în care se situează cercetarea și valorificarea pe baze creației științifice a populare din județul nostru. .,N-avem specialiști în județ", ni s-a răspuns. Lucrul, a­­devărat numai par­țial limba (profesorii de istorie, română, de de muzică sau desen nu sunt specialiști ?), ar fi putut fi serios co­rectat prin realiza­rea unei strînse colaborări cu unele instituții centrale de profil, rînd ca în primul Institutul de etnografie și fol­clor. Apoi, știin­­du-se că județul Vaslui este un teri­toriu de întrepătrun­dere a mai multor zone folclorice, s-ar fi impus și colabo­rarea dintre Casa județeană a creați­ei populare Vaslui și instituțiile simi­lare din județele în­vecinate, unele dis­­punînd de o expe­riență mult mai bo­gată și avînd mari posibilități de a a­­pela la ajutorul u­­nor specialiști. Prac­tic, lipsa specialiș­tilor nu înseamnă altceva decit că a­­ceștia nu au fost solicitați să colabo­reze, iar dacă se poate vorbi de o lipsă, atunci este vorba, negreșit, de una care privește interesul cunoașterea față de siste­matică, profundă a specificității creați­ei populare din ju­deț. S-a mai invocat, apoi, tot ca o jus­tificare, insuficienta dotării instituției cu materialul (magnetofoane, tehnic a­­parate de filmat,, fotografiat etc.) ab­solut necesar­ unor investigații, f­rigures științifică. De pildă, intenția de a edita un album cu repro­duceri de artă popu­lară n-ar putea fi realizată, ni s-a mai spus, tocmai din această prici­nă. Dar, prima treaptă la îndepli­nirea acestui pro­iect ar fi fost sau ar fi trebuit să fie identificarea acelor coiecte de artă popu­lară susceptibile de a fi selecționa­te. O treaptă care încă nu a fost atin­să, deși nu e nou: proiectul Și, în sfîrșit, tăm că să nu ui­Pîrcălabu, tov. Gh. metodis­tul care se ocupă cu sectorul de ar­tă plastică, răspun­de și de îndruma­rea cercurilor foto din județ. Nu ni se pare că ar fi fost extrem de compli­cat ca membrii cer­curilor foto să fie antrenați în acțiu­nea de alcătuire a albumului cu repro­duceri de artă populară. Nu ar fi fost complicat, dar... Așa cum s-a mai arătat în Coloanele ziarului nostru, ac­țiunea de valorifi­care științifică a folclorului din ju­deț — acțiune în care Casa județea­nă a creației popu­lare are rolul ho­­tărîtor — se află abia intr-o stare in­cipientă, de proiect nedeterminat. C. CONSTANTIN 1 L REGULAMENTUL concursului de creație a textelor pentru brigăzile artistice de agitație Pentru a veni in sprijinul colecti­velor brigăzilor artistice de agitație din județul nostru, in vederea stimu­lării creatorilor de texte, în scopul a­­sigurării materialului de repertoriu de o calitate artistică superioară, cu re­ale virtuți educative. Comitetul jude­țean pentru cultură și artă și redac­ția ziarului „Vremea nouă“ organizea­ză un concurs de creație a textelor pentru programele brigăzilor artistice de agitație. de pe adresa Comitetului județean pen­tru cultură și artă. TEMATICA TEXTELOR Conținutul textelor create și trimise pentru concurs va trebui să asigure o prezență operativă, permanentă și ac­tivă a brigăzii artistice de agitație la locul de muncă. In scopul educării și mobilizării maselor la realizarea sar­cinilor de producție, să sporească sen­sibil calitățile agitatorice și educative ale programului prezentat, in vede­rea promovării atitudinii Înaintate fa­­ță de muncă și societate și creării u­­nei puternice opinii de masă împotri­va manifestărilor retrograde din con­știința și activitatea unor oameni; să se acorde o atenție deosebită popu­larizării fruntașilor In muncă, a colec­tivelor care se evidențiază în realiza­rea sarcinilor, a aspectelor pozitive în activitatea și comportarea oame­nilor, satirizind, in același timp, nea­junsurile ce se manifestă în activita­tea acestora. Este necesar ca fiecare text pre­zentat în concurs să trateze probleme specifice locului de muncă pentru ca­re a fost creat. PARTICIPAREA LA CONCURS La concurs pot participa creatori de texte din cercurile și cenaclurile lite­rare și alte persoane cu aptitudini in acest sens: elevi, muncitori, profesori, actori, medici, ingineri, activiști cul­turali etc. Se primesc numai texte inedite, ca­re nu au fost prezentate pină la data anunțării rezultatului concursului. Du­rata spectacolelor de brigadă realizate după aceste texte trebuie să se înscrie la limita timpului de 10—15 minute. Creatorii pot trimite unul sau mai mul­te texte pentru concurs. Termenul de predare a lucrărilor este 1 decembrie 1970, și se vor trimi­un juriu special constituit va acorda celor mai valoroase texte următoarele premii și mențiuni: — un premiu I, in valoare de 1.500 lei — două premii II, în valoare de 1.000 lei fiecare — două premii III, în valoare de 500 lei fiecare — patru mențiuni, în valoare de 250 lei fiecare Dintre textele premiate, unele vor fi publicate în coloanele ziarului „Vre­mea nouă". Textele de certă realizare artistică (premiate sau nu) vor fi publicate în­­tr-o culegere a Casei județene a crea­ției populare și puse la îndemîna co­lectivelor brigăzilor artistice de agi­tație. Menționăm că autorii textelor pre­miate beneficiază separat de remune­rația cuvenită în cazul publicării sau achiziționării de către unități cultu­rale beneficiare, conform normelor în vigoare, cărc­i ucLtJifWf it­ r­o­, i,u­ov »o*­­.(41111 v* 1i-­­«ivuk ■ - “ “ - - ■ ^ PREMII U­n local modern, spațios, printre cele mai frumoase din județ. Un fond de cărți de peste 14.000 de volume și, mai ales, o comună mare, cu mulți inte­lectuali, cu oameni care au de­prins gustul lecturii, care ci­tesc din ce în ce mai multe cărți pe an. Totuși, bibliotecara Sabina Tăune din Laza anunță Comitetul județean pentru cultură și artă că-și prezintă demisia. „Oriunde in altă parte“ Nu sînt interese personale care s-o determine în luarea el­cestei hotărîri. Locuiește într-un sat apropiat, munca aceasta îi place si nu vede cu ce altceva ar schimba-o, mai potrivit pen­tru înclinațiile sale: „Eu vreau să fiu în continuare biblioteca­ră. Dar vă rog frumos să mă mutați de aici. Oriunde în altă parte, dar in Laza nu vreau să mai rămin". Ezitînd la început­­„cine știe, poate nu reușesc să plec, și atunci ce se va întîmpla cu mine aflindu-se că v-am­ rela­tat aceste lucruri !?"). Sabina Tăune ne mărturisește, în cele din urmă, o serie de necazuri pe care le-a întîmpinat și se mai întîmpină în activitatea sa : nimeni nu a încercat să o spri­jine într-un fel sau altul. Ca­drele didactice nu-i oferă con­cursul : directorul de cămin cultural — arareori. Consiliul popular comunal (primar — Gheorghe Vasiliu) mai mult a neglijat decît s-a ocupat de activitatea bibliotecii, iar dacă s-a interesat de ceva, a fost impunerea unui orar pe cit po­sibil mai in neconcordanță cu doleanțele personale ale biblio­tecarei. Știm că, prin recomandările în vigoare ale forurilor cultu­rale centrale și județene, o bi­bliotecă comunală își poate în­tocmi un orar de funcționare propriu, în concordanță cu ce­rințele particulare ale comunei, în primul rînd, și, pe cât po­sibil, cu interesele bibliotecaru­lui. La faza, S.T. ar dori să aibă serviciu între orele 11—19 (program continuu) ; prim­arul comunei i-a impus altul , de la 8 la 16. Din experiența mai multor activiști culturali, am des­­prins ideea că instituțiile cul­turale sătești sunt frecventate, mai ales, în orele de seară. De ce atunci ambiția primaru­lui din Laza de a nu ceda unei duble necesități ? „Avem un local frumos, in­tr-adevăr. Dar de la construc­ția lui și până astăzi nimeni nu s-a mai interesat de obiș­nuitele îngrijiri. Astă-iarnă trebuit să m­ă rog pentru fie­a­care braț de lemne. Acum vor să mă mute și din sediul aces­ta, nu știu pe unde anume, printr-o casă particulară. Asta deoarece, toată vara, consiliul popular comunal nu a putut să rezolve problema spațiului de școlarizare". In aceeași clădire fiind, se­diul consiliului popular are lu­mină electrică de mai mulți ani, la bibliotecă, nici acum nu s-a aprins becul electric. Mii de cărți au fost alese, împru­mutate, colecțiile de ziare și reviste au fost răsfoite la lu­mina lămpii cu petrol. Și asta în timp ce la numai cîțiva me­tri ardeau lămpile electrice... „După cum se știe, biblio­teca are și filiale în cîteva din satele componente. Este ne­cesar să schimbăm cărțile la un anumit interval de timp. Pentru aceasta, avem nevoie de un mijloc de transport. Con­­siliul popular dispune de o șa­retă, dar pentru mine mai în­totdeauna este ocupată. Am vrut în nenumărate rânduri să discut cu primarul anumite pro­bleme. Am primit, însă, un sin­gur răspuns : „Avem treburi mai importante decît cele ale bibliotecii". „Combaterea înghețurilor“ în... iulie! Intr-o măsură mai mare sau mai mică „condițiile" create bibliotecarei se reflectă direct în „rezultatele" obținute. De la început o precizare , biblioteca­ra are și ea o mare parte de vină pentru inactivitatea de ca­re a dat dovadă. O sumară prezentare : nu­măr de cititori : 568, din care mai mult de jumătate sînt e­­levi ai școlii generale. In sa­tul Rîșnița (5­600 de locuitori), nu există nici un cititor. „învă­țătorii Neculai și Aurica Cocuz au refuzat primirea cărților pentru punctul de împrumut" — se justifică bibliotecara. Și dacă au mai existat ci­titori care să treacă măcar din cînd în cînd pragul bibliotecii, și dacă s-au mai împrumutat, cît de cît, o serie de cărți, în schimb o situație cel puțin su­părătoare am aflat în ceea ce privește manifestările cu cartea. In plănul de activitate sunt tre­cute cite două asemenea ma­nifestări pe lună ; tovarășii de la C.J.C.A. ne-au informat că ar trebui cite două-trei pe săp­­tămînă ! Dar mai bine să ci­­­tăm din programul de activi­tate pentru luna iulie (în au­gust bibliotecara a fost în con­cediu) , 16.07.1970. Prezentarea cărții „Tehnica altoirii pomilor" ; 30.07.1970. „Prevenirea și combaterea înghețurilor de­ noapte în pomicultură". Nici că se putea o idee mai interesantă pentru sfîrșitul lunii lui cuptor ! „Am făcut și eu cum m-am priceput... Dacă nici un spe­­­cialist nu vrea să mă ajute.. Inginerul agronom al coopera­tivei niciodată nu a consimțit să contribuie la buna desfășu­rare a acțiunilor noastre". Alte opinii... Aurel Matei, secretarul co­mitetului comunal de partid: „Mutarea bibliotecii nu se va face pină nu-i vom asigura un alt spațiu corespunzător. Tova­rășa Tăune se alarmează fără rost. Sunt de acord că nu a fost ajutată cum se cuvine de către consiliul popular, de in­telectualii din localitate. In nici una din ședințele consiliului popular nu a fost analizată ac­tivitatea culturală desfășurată de biblioteca din comună, în contradicție cu anumite reco­mandări". Gheorghe Iamandi, instructor al Comitetului județean de par­tid : „Vina o poartă, în pri­mul rînd, consiliul popular, ca­re nu s-a interesat suficient de activitatea bibliotecii și a ce­lorlalte instituții de cultură din localitate : școală, cămin cultu­ral, cinematograf. La rîndul ei, este vinovată și bibliotecara Tărie pentru munca necores­punzătoare de pînă acum". ...și cîteva concluzii Activitatea bibliotecii din La­za este, indiscutabil, necores­punzătoare. Bibliotecara Sabina Tăune își are partea ei de vină In același timp, primarul co­munei, tov. Gheorghe Vasiliu, trebuie să recunoască faptul că nu a manifestat nici un interes față de activitatea bibliotecii. Credem că demisia biblio­tecarei nu poate fi cea mai fericită soluție. Reorientarea modalităților de lucru la biblio­tecă, sprijinul apropiat al tu­turor intelectualilor, crearea unui climat de conlucrare fruc­tuoasă, ar fi de preferat, în interesul sutelor de cititori, al vieții culturale din comună. IULIAN MODEL De ce vrea să demisioneze bibliotecara din Laza ? VREMEA NOUĂ • F­OTBAL Steaua, Dinamo București și Universitatea Craiova—invi­ngătoare LVOV 16 (Agerpres) — Aproape 50.000 de spectatori au urmărit miercuri, la Lvov, pe „Stadionul Prieteniei", meciul in­ternational de fotbal dintre echipele Karpati din localitate și Steaua București, contînd ca primă „manșa" a competiției in­ternaționale „Cupa cupelor". Fotbaliștii români care, în general, au avut o comportare bună, au obținut victoria cu scorul de 1—0 (0—0). In primele 10 minute ale jocului gazdele au atacat în serie, beneficiind, în această perioadă, de 5 lovituri de colț. Fotbaliștii de la Kárpáti au ratat deschiderea scorului, deoa­rece la una din faze balonul expediat de Lapka a intîlnit ba­ra. In continuare, inițiativa a aparținut oaspeților care au jucat mai organizat. Tătaru a ratat o mare ocazie în minutul 11. El s-a pripit și a șutat cu întîrziere, dîndu-i posibilitatea por­tarului Vajda să blocheze. In partea a doua a partidei, jocul a fost echilibrat. Totuși, fotbaliștii români, mai experimentați, au reușit să fructifice una din ocaziile avute in minutul 88, cind Tătaru a Înscris unicul punct al partidei. Returul va avea loc la 30 septembrie la București.­­ Echipele de fotbal Dinamo București și Universitatea Cra­iova au debutat victorioase în noua ediție a „Cupei europene a tîrgurilor". In jocul disputat în Capitală, Dinamo București în vervă deosebită a dispus cu 5—0 (1—0) de P.A.O.K. Salo­nic prin punctele marcate de Dumitrache (min. 8, 48, 72) și Doru Popescu (min. 62, 85). La Craiova, Universitatea a între­cut la limită: 2—1 (0—0) formația maghiară Pécsi Dózsa. Sco­rul a fost deschis de oaspeți în minutul 66 prin Mathe. In con­tinuare, fotbaliștii craioveni au dominat marcind de două ori prin Țarălungă (min. 69) și Strîmbeanu (min. 80). Retururile celor două meciuri sunt programate la 30 septembrie. in „Cupa României“ Rulmentul —Nicolina Iași 3-0 (1-0) In partida disputată ieri du­­pă-amiază pe Stadionul muni­cipal, era de prevăzut că fot­baliștii bîrlădeni vor încerca să se reabiliteze în fața pro­priilor lor spectatori, după jo­cul neconvingător prestat du­minică, în etapa de campionat. Totodată, evoluția oaspeților a fost așteptată cu interes, dat fiind victoria obținută de ei, cu două zile în urmă, în de­plasare, la Buhuși. Rulmentul are lovitura de în­cepere și linia sa de atac al­cătuită din S. Popovici (cen­tru retras), Livinț, Postolache și Chiuș, pătrunde tot mai a­­dînc spre poarta ieșenilor, apă­rată de Pascal. După cîteva a­­tacuri reușite, în minutul 5, Chiuș, lansat foarte bine de S. Popovici, trece în dribling printre apărătorii adverși și, din colțul careului de 16 m, șu­tează pe jos în colțul porții: 1—0. După alte 10 minute, a­­celași S. Popovici îl servește impecabil pe Postolache, aces­ta majorînd scorul la 2—0. O­­fensiva bîrlădeană continuă în timp ce oaspeții se apără or­ganizat mizînd doar pe contra­atacurile rapide ale lui Albu și Lohan. In prima parte a jocului, Rul­mentul a evoluat foarte bine așa cum am dori să o facă în­totdeauna. Din păcate, nu ace­lași lucru s-a întâmplat după pauză. Contrar așteptărilor, îna­intașii echipei locale, opresc „motoarele", probabil mulțumiți de rezultat, în timp ce fotba­liștii ieșeni încearcă tot mai insistent să reducă din handi­cap. Spre finalul meciului, gaz­dele revin în atac și apărarea ieșeană este din nou depășită. După ce pierde cîteva ocazii de a înscrie (1fiin, 82 și 84), un minut mai tîrziu, Liviuț se re­vanșează ridicînd scorul la 3—0, rezultat cu care Rulmen­tul se califică pentru etapa tu­rnătoare a „Cupei României". A arbitrat: E. Păunescu (Vas­lui) la centru, ajutat de N. Rainea­ (Bîrlad) și Gh. Apos­­tol (Vaslui). CR. LALUCI Pe scurt VARȘOVIA 16 (Agerpres) Numeroși spectatori au ur­mărit meciul internațional de fotbal dintre selecționata de tineret a Poloniei și echipa o­­limpică a U.R.S.S. Oaspeții au obținut victoria cu scorul de 1—0 (1—0). ANKARA 16 (Agerpres) La Ankara, au continuat campionatele mondiale de scri­mă. In proba masculină de floretă pe echipe, selecționata României a învins cu 13—3 e­­chipa Israelului și cu 11—5 pe cea a Austriei. Floretiștii români s-au calificat în „sfer­turi". In sferturile de finală e­­chipa A.F. a Germaniei a în­vins cu scorul de 9—7 echipa României. In meciul cu Franța, floretiștii români conduc cu 7—2. NEW YORK iB (Agerpres) Campionatele mondiale de haltere, care se desfășoară în prezent la Columbus (S.U.A.), au programat întrecerile cate­goriei ușoare. Medalia de aur a revenit polonezului Kaczma­­rek cu un total de 440 kg. Pe locul secund s-a clasat compatriotul său Baszanowski, iar locul trei a fost ocupat de maghiarul Bagocs cu 432,500 kg. In urma controlului antido­ping, Federația internațională și Comisia de organizare a campionatelor au hotărît să fie­­ descalificați primii trei cla­sați la categoria muscă pen­tru motivul că ar fi folosit substanțe considerate doping în sportul halterelor. In a­­ceastă situație, titlul de cam­pion mondial a fost atribuit celui de-al patrulea clasat i­­nitial, filipinezul Del Rosario, cu performanța de 322,500 kg, la totalul celor trei stiluri. Pe locul doi se clasează polone­zul Smalierz, iar rocul trei re­vine indonezianului Depthios. Și la grădinițe a în­ceput noul an... șco­lar. Foto: V. Badea Mic tratat de filozofie Strada „Filozofiei” din Bîrlad are o lungime de aproximativ 100 de metri. Ea a constituit, pînă acum, pentru edilii municipiului, obiectul mai multor discuții în urma cărora s-a tras o singură concluzie : că nu mai poate fi numită... stradă sadea și că ar trebui să se ia niș­te măsuri ca să poată fi, mai ales că poartă acest nume pretențios. In consecință, s-au efectuat citeva lucrări de canalizare. Cetățenii care trec acum pe aici tot nu sunt mulțumiți: nu e ușor să sari peste gropi, iar cînd plouă, peste bălțile ce se formează. „Ca să scăpăm de bălți, au gindit gospodarii ora­șului, trebuie mai întii să astupăm gropile. Asta-i logic, nu ? Dar ce facem cu apa?" S-a ajuns la o a doua concluzie: apa, oricum, se va evapora (vezi manualele de fi­zică pentru clasele V—VIII). Intre timp, a mai plouat de cîteva ori. „Suntem nevoiți să ne îndreptăm spre casele noastre, cînd plouă, cu pantofii în mină", ne scrie un grup de cetățeni de pe această stradă. „Vă rugăm să ne credeți că nu se mai poate așa...” Noi vă înțele­gem, stimați tovarăși. Rămîne să înțeleagă și întreprinderea comu­nală Bîrlad, deoarece nici pe de parte nu poate fi vorba de o... filozofie. Făt—Frumos pe tractor­i Mihai Ciobanu, tractorist din Duda-Epureni, avea o prietenă pentru care nutrea sentimente deo­sebit de serioase. Acestea însă pu­teau fi demonstrate o singură dată pe săptămână, duminica, după ce lucra șase zile in șir. Pentru a fi cît mai convingător pleca la in­­tîlnire cu ... tractorul, strabătind, de la un capăt la celălalt sa­tul, fără nici un fel de opreliște, și cit ai bate din palme, drumul pină la ființa iubită. Intilnirile a­­veau loc intr-o atmosferă de adin­­că em­oție. Fata se declara mulțu­mită și asta se vedea pe fața ei (roșea de bucurie). Cu alte cuvin­te, fericirea era reciprocă. Asta pină intr-o zi cînd, originalul Făt- Frumos, a fost prins în stare de ebrietate. Localnicii spun că s-ar fi îmbătat de prea multă fericire. Un „sifon” rece a rezolvat însă totul. Timp de un an de zile M.C. nu-și va mai putea vedea, nici tractorul, nici iubita. O sută, două, trei... S-a petrecut în satul Fundătura, comuna Arsura, Dumitru Zota, re­cunoscut ca mare scandalagiu prin părțile locului, de mai multe ori sancționat datorită infracțiunilor co­mise, după ce a consumat vin, țuică, bere și... invers, s-a intil­­nit cu o mai veche cunoștință, pe nume Constantin Ploaie. - Mă, Ploaie, i-a zis el, eu te fac praștie, auzi ? Orice i-ar fi convenit lui C.P. să ajungă sau să fie făcut, dar nici într-un caz „praștie". - Adică cum, mă ? - Uite așa, s-a răstit Zota. Cu fiecare lovitură, primită C.P., imobilizat, număra: o sută, două, trei... - Mai ai două sute și atingi mia... de lei, s-a precizat C.P., pe post acum de cronometror. Speriat că se „adunaseră" atî­­ția bani, D.Z. s-a oprit. De unde se vede că fiecare distracție de acest gen costă în jur de o mie de lei. Aviz amatorilor! Livada cu... mărăcini Punerea în valoare, in mod in­tegral a pămintului, a fost stabili­tă prin lege. Cu toate acestea, in comuna Ivănești, există mult pă­­mînt neproductiv. Nu credeți ? Ei bine, vă invităm să vizitați livada de pe dealurile ce străjuie satul. Că s-au cultivat plante furajere printre pomi, e un fel de a spune. O infirmă însă mărăcinișurile și salcimii ce-i intilnești la tot pasul. Se spune că acolo a arat mecani­zatorul Gheorghe Cazacu. Frumoa­să carte de vizită, n-ai ce spune. Plină însă de pete (a se citi, de mărăcini și salcîmi). Cum de nu vă inghimpa tovarăși din consiliul de conducere al C.A.P. ? Exodul omizilor Frumoasă livadă avea Sanato­riul T.B.C. din Vaslui. Acum n-o mai are. De ce ? Fiindcă au dis­trus-o omizile. Și au distrus-o din cauza neglijenței celor ce o au în grijă. Cind s-au trezit ei din som­nolență și au solicitat combaterea omizilor, era prea tîrziu. Operato­rii stației de protecția plantelor au executat stropitul, însă omizile, nici nu s-au sinchisit. In schimb, au murit peștișorii din bazinul e­­xistent in curtea sanatoriului. (în­dreptățită ni se pare supărarea pacienților !). Cit despre omizi, ne­­maiavînd frunză au invadat sa­loanele, li caută probabil pe cei din nepăsarea cărora a fost de­­’riorată livada. Rubrică redactată de V. NOUR GH. ȘERBARU Imp. ..... O ADUNATE și RI PAT. ® . mmmmmmmmuimmmrn»«...mmm mmm •Mi L’ S B ’gggJtfgggggi, ’t/fggggfgg/ffffg/fgiifilltttitigtgfg/iiHtgflitggtftfiggitfgggggifggfgggflgggfggggggggggggggggggfgggggggggggJ

Next