Vremea Nouǎ, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 731-808)
1970-09-17 / nr. 797
• PAGINA 2 Din nou despre valorificarea științifică a folclorului De curînd, la Casa județeană a creației populare Vaslui, am avut prilejul sa discutăm despre specificul și criteriile valorificării folclorului din această parte a țării, subiect pe care ziarul nostru l-a mai abordat în repetate rinduri. De data aceasta, am pornit de la ideea că valorificarea artei populare poate fi subsumată unor activități efemere, care pierd din vedere tocmai caracterul de continuitate multiseculară a produsului folcloric , privită superficial, valorificarea folclorului s-ar traduce numai prin spectacol, (muzical —■ coregrafic, teatral), prin utilizarea unor teme, motive și procedee specific populare în arta cultă, prin creația de artizanat etc., ,,o , optică greșită, depășită de evoluția culturii noastre, caracterizată de respectul fară responsabilitatea echivoc, față de tezaurul spiritualității populare“ — jic-a spus, tovarășul Petru Necula, directorul Casei județene a creației populare. Dar, cum trebuie concepută adevărata valorificare științifică a folclorului ? înainte de toate, prin cultivarea plină de grijă a autenicității artei populare. Păstrarea strictei autenticități, a purității zonelor folclorice ridică insă dificultăți ce nu pot fi neglijate, astăzi, cînd creatorii și interpreții artei populare au ieșit din izolarea de odinioară în cadrul unei restrînse colectivități, cînd influența artei culte, precum și a folclorului din alte zone este facilitată de o serie de mijloace de cunoaștere (radioul și televiziunea, în Menținerea special). nealterată a autenticității artei populare presupune, pe de o parte, studiul specificului folclorului dintr-un teritoriu anume (studiu concretizat prin culegeri pe genuri și specii de artă), pe de alta, cultivarea autenticității de interpretare. Ce s-a făcut în această direcție la Casa județeană a creației populare din Vaslui ? Din dte am aflat, nu prea multe. In privința studiului științific al specificului artei populare de pe aceste meleaguri, o singură acțiune mai însemnată (organizată în colaborare cu Comitetul județean U.T.C.), festivalul folcloric din iarna acestui an, dedicat obiceiurilor de Anul Nou. Festivalul — o adevărată sărbătoare a artei populare — a cunoscut o deosebită amploare, oferind un bogat material, extrem de sugestiv în ceea ce privește diversitatea formelor de teatru popular, a obiceiurilor de Anul Nou din județul nostru, creînd totodată condiții pentru studiul sistematic al acestora. Materialul cules cu ocazia festivalului va forma obiectul unei culegeri, în curs de apariție, în redacția conf. univ. Vasile Adăscăliței, de la Universitatea „Al. I. Cuza” Iași. Cu această culegere, am epuizat — probabil — preocupările Casei județene a creației populare, de valorificare sistematică, la un nivel științific superior, folclorului. Alte acațiuni de amploare, în genul festivalului , amintit, nu s-au mai inițiat. In schimb, s-au tipărit Cîteva culegeri din creația membrilor cenaclurilor re,alcătuite literaînsă într-un spirit de redusă exigență, cuprinzind multe nume și puține producții semnificative, culegeri ocazionale, nereprezentative. Am încercat, împreună cu directorul instituției și cu metodistul Gheorghe Pîrcălabu să stabilim cauzele impasului în care se situează cercetarea și valorificarea pe baze creației științifice a populare din județul nostru. .,N-avem specialiști în județ", ni s-a răspuns. Lucrul, adevărat numai parțial limba (profesorii de istorie, română, de de muzică sau desen nu sunt specialiști ?), ar fi putut fi serios corectat prin realizarea unei strînse colaborări cu unele instituții centrale de profil, rînd ca în primul Institutul de etnografie și folclor. Apoi, știindu-se că județul Vaslui este un teritoriu de întrepătrundere a mai multor zone folclorice, s-ar fi impus și colaborarea dintre Casa județeană a creației populare Vaslui și instituțiile similare din județele învecinate, unele dispunînd de o experiență mult mai bogată și avînd mari posibilități de a apela la ajutorul unor specialiști. Practic, lipsa specialiștilor nu înseamnă altceva decit că aceștia nu au fost solicitați să colaboreze, iar dacă se poate vorbi de o lipsă, atunci este vorba, negreșit, de una care privește interesul cunoașterea față de sistematică, profundă a specificității creației populare din județ. S-a mai invocat, apoi, tot ca o justificare, insuficienta dotării instituției cu materialul (magnetofoane, tehnic aparate de filmat,, fotografiat etc.) absolut necesar unor investigații, frigures științifică. De pildă, intenția de a edita un album cu reproduceri de artă populară n-ar putea fi realizată, ni s-a mai spus, tocmai din această pricină. Dar, prima treaptă la îndeplinirea acestui proiect ar fi fost sau ar fi trebuit să fie identificarea acelor coiecte de artă populară susceptibile de a fi selecționate. O treaptă care încă nu a fost atinsă, deși nu e nou: proiectul Și, în sfîrșit, tăm că să nu uiPîrcălabu, tov. Gh. metodistul care se ocupă cu sectorul de artă plastică, răspunde și de îndrumarea cercurilor foto din județ. Nu ni se pare că ar fi fost extrem de complicat ca membrii cercurilor foto să fie antrenați în acțiunea de alcătuire a albumului cu reproduceri de artă populară. Nu ar fi fost complicat, dar... Așa cum s-a mai arătat în Coloanele ziarului nostru, acțiunea de valorificare științifică a folclorului din județ — acțiune în care Casa județeană a creației populare are rolul hotărîtor — se află abia intr-o stare incipientă, de proiect nedeterminat. C. CONSTANTIN 1 L REGULAMENTUL concursului de creație a textelor pentru brigăzile artistice de agitație Pentru a veni in sprijinul colectivelor brigăzilor artistice de agitație din județul nostru, in vederea stimulării creatorilor de texte, în scopul asigurării materialului de repertoriu de o calitate artistică superioară, cu reale virtuți educative. Comitetul județean pentru cultură și artă și redacția ziarului „Vremea nouă“ organizează un concurs de creație a textelor pentru programele brigăzilor artistice de agitație. de pe adresa Comitetului județean pentru cultură și artă. TEMATICA TEXTELOR Conținutul textelor create și trimise pentru concurs va trebui să asigure o prezență operativă, permanentă și activă a brigăzii artistice de agitație la locul de muncă. In scopul educării și mobilizării maselor la realizarea sarcinilor de producție, să sporească sensibil calitățile agitatorice și educative ale programului prezentat, in vederea promovării atitudinii Înaintate față de muncă și societate și creării unei puternice opinii de masă împotriva manifestărilor retrograde din conștiința și activitatea unor oameni; să se acorde o atenție deosebită popularizării fruntașilor In muncă, a colectivelor care se evidențiază în realizarea sarcinilor, a aspectelor pozitive în activitatea și comportarea oamenilor, satirizind, in același timp, neajunsurile ce se manifestă în activitatea acestora. Este necesar ca fiecare text prezentat în concurs să trateze probleme specifice locului de muncă pentru care a fost creat. PARTICIPAREA LA CONCURS La concurs pot participa creatori de texte din cercurile și cenaclurile literare și alte persoane cu aptitudini in acest sens: elevi, muncitori, profesori, actori, medici, ingineri, activiști culturali etc. Se primesc numai texte inedite, care nu au fost prezentate pină la data anunțării rezultatului concursului. Durata spectacolelor de brigadă realizate după aceste texte trebuie să se înscrie la limita timpului de 10—15 minute. Creatorii pot trimite unul sau mai multe texte pentru concurs. Termenul de predare a lucrărilor este 1 decembrie 1970, și se vor trimiun juriu special constituit va acorda celor mai valoroase texte următoarele premii și mențiuni: — un premiu I, in valoare de 1.500 lei — două premii II, în valoare de 1.000 lei fiecare — două premii III, în valoare de 500 lei fiecare — patru mențiuni, în valoare de 250 lei fiecare Dintre textele premiate, unele vor fi publicate în coloanele ziarului „Vremea nouă". Textele de certă realizare artistică (premiate sau nu) vor fi publicate într-o culegere a Casei județene a creației populare și puse la îndemîna colectivelor brigăzilor artistice de agitație. Menționăm că autorii textelor premiate beneficiază separat de remunerația cuvenită în cazul publicării sau achiziționării de către unități culturale beneficiare, conform normelor în vigoare, cărci ucLtJifWf it ro, i,uov »o*.(41111 v* 1i-«ivuk ■ - “ “ - - ■ ^ PREMII Un local modern, spațios, printre cele mai frumoase din județ. Un fond de cărți de peste 14.000 de volume și, mai ales, o comună mare, cu mulți intelectuali, cu oameni care au deprins gustul lecturii, care citesc din ce în ce mai multe cărți pe an. Totuși, bibliotecara Sabina Tăune din Laza anunță Comitetul județean pentru cultură și artă că-și prezintă demisia. „Oriunde in altă parte“ Nu sînt interese personale care s-o determine în luarea elcestei hotărîri. Locuiește într-un sat apropiat, munca aceasta îi place si nu vede cu ce altceva ar schimba-o, mai potrivit pentru înclinațiile sale: „Eu vreau să fiu în continuare bibliotecară. Dar vă rog frumos să mă mutați de aici. Oriunde în altă parte, dar in Laza nu vreau să mai rămin". Ezitînd la început„cine știe, poate nu reușesc să plec, și atunci ce se va întîmpla cu mine aflindu-se că v-am relatat aceste lucruri !?"). Sabina Tăune ne mărturisește, în cele din urmă, o serie de necazuri pe care le-a întîmpinat și se mai întîmpină în activitatea sa : nimeni nu a încercat să o sprijine într-un fel sau altul. Cadrele didactice nu-i oferă concursul : directorul de cămin cultural — arareori. Consiliul popular comunal (primar — Gheorghe Vasiliu) mai mult a neglijat decît s-a ocupat de activitatea bibliotecii, iar dacă s-a interesat de ceva, a fost impunerea unui orar pe cit posibil mai in neconcordanță cu doleanțele personale ale bibliotecarei. Știm că, prin recomandările în vigoare ale forurilor culturale centrale și județene, o bibliotecă comunală își poate întocmi un orar de funcționare propriu, în concordanță cu cerințele particulare ale comunei, în primul rînd, și, pe cât posibil, cu interesele bibliotecarului. La faza, S.T. ar dori să aibă serviciu între orele 11—19 (program continuu) ; primarul comunei i-a impus altul , de la 8 la 16. Din experiența mai multor activiști culturali, am desprins ideea că instituțiile culturale sătești sunt frecventate, mai ales, în orele de seară. De ce atunci ambiția primarului din Laza de a nu ceda unei duble necesități ? „Avem un local frumos, intr-adevăr. Dar de la construcția lui și până astăzi nimeni nu s-a mai interesat de obișnuitele îngrijiri. Astă-iarnă trebuit să mă rog pentru fieacare braț de lemne. Acum vor să mă mute și din sediul acesta, nu știu pe unde anume, printr-o casă particulară. Asta deoarece, toată vara, consiliul popular comunal nu a putut să rezolve problema spațiului de școlarizare". In aceeași clădire fiind, sediul consiliului popular are lumină electrică de mai mulți ani, la bibliotecă, nici acum nu s-a aprins becul electric. Mii de cărți au fost alese, împrumutate, colecțiile de ziare și reviste au fost răsfoite la lumina lămpii cu petrol. Și asta în timp ce la numai cîțiva metri ardeau lămpile electrice... „După cum se știe, biblioteca are și filiale în cîteva din satele componente. Este necesar să schimbăm cărțile la un anumit interval de timp. Pentru aceasta, avem nevoie de un mijloc de transport. Consiliul popular dispune de o șaretă, dar pentru mine mai întotdeauna este ocupată. Am vrut în nenumărate rânduri să discut cu primarul anumite probleme. Am primit, însă, un singur răspuns : „Avem treburi mai importante decît cele ale bibliotecii". „Combaterea înghețurilor“ în... iulie! Intr-o măsură mai mare sau mai mică „condițiile" create bibliotecarei se reflectă direct în „rezultatele" obținute. De la început o precizare , bibliotecara are și ea o mare parte de vină pentru inactivitatea de care a dat dovadă. O sumară prezentare : număr de cititori : 568, din care mai mult de jumătate sînt elevi ai școlii generale. In satul Rîșnița (5600 de locuitori), nu există nici un cititor. „învățătorii Neculai și Aurica Cocuz au refuzat primirea cărților pentru punctul de împrumut" — se justifică bibliotecara. Și dacă au mai existat cititori care să treacă măcar din cînd în cînd pragul bibliotecii, și dacă s-au mai împrumutat, cît de cît, o serie de cărți, în schimb o situație cel puțin supărătoare am aflat în ceea ce privește manifestările cu cartea. In plănul de activitate sunt trecute cite două asemenea manifestări pe lună ; tovarășii de la C.J.C.A. ne-au informat că ar trebui cite două-trei pe săptămînă ! Dar mai bine să cităm din programul de activitate pentru luna iulie (în august bibliotecara a fost în concediu) , 16.07.1970. Prezentarea cărții „Tehnica altoirii pomilor" ; 30.07.1970. „Prevenirea și combaterea înghețurilor de noapte în pomicultură". Nici că se putea o idee mai interesantă pentru sfîrșitul lunii lui cuptor ! „Am făcut și eu cum m-am priceput... Dacă nici un specialist nu vrea să mă ajute.. Inginerul agronom al cooperativei niciodată nu a consimțit să contribuie la buna desfășurare a acțiunilor noastre". Alte opinii... Aurel Matei, secretarul comitetului comunal de partid: „Mutarea bibliotecii nu se va face pină nu-i vom asigura un alt spațiu corespunzător. Tovarășa Tăune se alarmează fără rost. Sunt de acord că nu a fost ajutată cum se cuvine de către consiliul popular, de intelectualii din localitate. In nici una din ședințele consiliului popular nu a fost analizată activitatea culturală desfășurată de biblioteca din comună, în contradicție cu anumite recomandări". Gheorghe Iamandi, instructor al Comitetului județean de partid : „Vina o poartă, în primul rînd, consiliul popular, care nu s-a interesat suficient de activitatea bibliotecii și a celorlalte instituții de cultură din localitate : școală, cămin cultural, cinematograf. La rîndul ei, este vinovată și bibliotecara Tărie pentru munca necorespunzătoare de pînă acum". ...și cîteva concluzii Activitatea bibliotecii din Laza este, indiscutabil, necorespunzătoare. Bibliotecara Sabina Tăune își are partea ei de vină In același timp, primarul comunei, tov. Gheorghe Vasiliu, trebuie să recunoască faptul că nu a manifestat nici un interes față de activitatea bibliotecii. Credem că demisia bibliotecarei nu poate fi cea mai fericită soluție. Reorientarea modalităților de lucru la bibliotecă, sprijinul apropiat al tuturor intelectualilor, crearea unui climat de conlucrare fructuoasă, ar fi de preferat, în interesul sutelor de cititori, al vieții culturale din comună. IULIAN MODEL De ce vrea să demisioneze bibliotecara din Laza ? VREMEA NOUĂ • FOTBAL Steaua, Dinamo București și Universitatea Craiova—invingătoare LVOV 16 (Agerpres) — Aproape 50.000 de spectatori au urmărit miercuri, la Lvov, pe „Stadionul Prieteniei", meciul international de fotbal dintre echipele Karpati din localitate și Steaua București, contînd ca primă „manșa" a competiției internaționale „Cupa cupelor". Fotbaliștii români care, în general, au avut o comportare bună, au obținut victoria cu scorul de 1—0 (0—0). In primele 10 minute ale jocului gazdele au atacat în serie, beneficiind, în această perioadă, de 5 lovituri de colț. Fotbaliștii de la Kárpáti au ratat deschiderea scorului, deoarece la una din faze balonul expediat de Lapka a intîlnit bara. In continuare, inițiativa a aparținut oaspeților care au jucat mai organizat. Tătaru a ratat o mare ocazie în minutul 11. El s-a pripit și a șutat cu întîrziere, dîndu-i posibilitatea portarului Vajda să blocheze. In partea a doua a partidei, jocul a fost echilibrat. Totuși, fotbaliștii români, mai experimentați, au reușit să fructifice una din ocaziile avute in minutul 88, cind Tătaru a Înscris unicul punct al partidei. Returul va avea loc la 30 septembrie la București. Echipele de fotbal Dinamo București și Universitatea Craiova au debutat victorioase în noua ediție a „Cupei europene a tîrgurilor". In jocul disputat în Capitală, Dinamo București în vervă deosebită a dispus cu 5—0 (1—0) de P.A.O.K. Salonic prin punctele marcate de Dumitrache (min. 8, 48, 72) și Doru Popescu (min. 62, 85). La Craiova, Universitatea a întrecut la limită: 2—1 (0—0) formația maghiară Pécsi Dózsa. Scorul a fost deschis de oaspeți în minutul 66 prin Mathe. In continuare, fotbaliștii craioveni au dominat marcind de două ori prin Țarălungă (min. 69) și Strîmbeanu (min. 80). Retururile celor două meciuri sunt programate la 30 septembrie. in „Cupa României“ Rulmentul —Nicolina Iași 3-0 (1-0) In partida disputată ieri după-amiază pe Stadionul municipal, era de prevăzut că fotbaliștii bîrlădeni vor încerca să se reabiliteze în fața propriilor lor spectatori, după jocul neconvingător prestat duminică, în etapa de campionat. Totodată, evoluția oaspeților a fost așteptată cu interes, dat fiind victoria obținută de ei, cu două zile în urmă, în deplasare, la Buhuși. Rulmentul are lovitura de începere și linia sa de atac alcătuită din S. Popovici (centru retras), Livinț, Postolache și Chiuș, pătrunde tot mai adînc spre poarta ieșenilor, apărată de Pascal. După cîteva atacuri reușite, în minutul 5, Chiuș, lansat foarte bine de S. Popovici, trece în dribling printre apărătorii adverși și, din colțul careului de 16 m, șutează pe jos în colțul porții: 1—0. După alte 10 minute, același S. Popovici îl servește impecabil pe Postolache, acesta majorînd scorul la 2—0. Ofensiva bîrlădeană continuă în timp ce oaspeții se apără organizat mizînd doar pe contraatacurile rapide ale lui Albu și Lohan. In prima parte a jocului, Rulmentul a evoluat foarte bine așa cum am dori să o facă întotdeauna. Din păcate, nu același lucru s-a întâmplat după pauză. Contrar așteptărilor, înaintașii echipei locale, opresc „motoarele", probabil mulțumiți de rezultat, în timp ce fotbaliștii ieșeni încearcă tot mai insistent să reducă din handicap. Spre finalul meciului, gazdele revin în atac și apărarea ieșeană este din nou depășită. După ce pierde cîteva ocazii de a înscrie (1fiin, 82 și 84), un minut mai tîrziu, Liviuț se revanșează ridicînd scorul la 3—0, rezultat cu care Rulmentul se califică pentru etapa turnătoare a „Cupei României". A arbitrat: E. Păunescu (Vaslui) la centru, ajutat de N. Rainea (Bîrlad) și Gh. Apostol (Vaslui). CR. LALUCI Pe scurt VARȘOVIA 16 (Agerpres) Numeroși spectatori au urmărit meciul internațional de fotbal dintre selecționata de tineret a Poloniei și echipa olimpică a U.R.S.S. Oaspeții au obținut victoria cu scorul de 1—0 (1—0). ANKARA 16 (Agerpres) La Ankara, au continuat campionatele mondiale de scrimă. In proba masculină de floretă pe echipe, selecționata României a învins cu 13—3 echipa Israelului și cu 11—5 pe cea a Austriei. Floretiștii români s-au calificat în „sferturi". In sferturile de finală echipa A.F. a Germaniei a învins cu scorul de 9—7 echipa României. In meciul cu Franța, floretiștii români conduc cu 7—2. NEW YORK iB (Agerpres) Campionatele mondiale de haltere, care se desfășoară în prezent la Columbus (S.U.A.), au programat întrecerile categoriei ușoare. Medalia de aur a revenit polonezului Kaczmarek cu un total de 440 kg. Pe locul secund s-a clasat compatriotul său Baszanowski, iar locul trei a fost ocupat de maghiarul Bagocs cu 432,500 kg. In urma controlului antidoping, Federația internațională și Comisia de organizare a campionatelor au hotărît să fie descalificați primii trei clasați la categoria muscă pentru motivul că ar fi folosit substanțe considerate doping în sportul halterelor. In această situație, titlul de campion mondial a fost atribuit celui de-al patrulea clasat initial, filipinezul Del Rosario, cu performanța de 322,500 kg, la totalul celor trei stiluri. Pe locul doi se clasează polonezul Smalierz, iar rocul trei revine indonezianului Depthios. Și la grădinițe a început noul an... școlar. Foto: V. Badea Mic tratat de filozofie Strada „Filozofiei” din Bîrlad are o lungime de aproximativ 100 de metri. Ea a constituit, pînă acum, pentru edilii municipiului, obiectul mai multor discuții în urma cărora s-a tras o singură concluzie : că nu mai poate fi numită... stradă sadea și că ar trebui să se ia niște măsuri ca să poată fi, mai ales că poartă acest nume pretențios. In consecință, s-au efectuat citeva lucrări de canalizare. Cetățenii care trec acum pe aici tot nu sunt mulțumiți: nu e ușor să sari peste gropi, iar cînd plouă, peste bălțile ce se formează. „Ca să scăpăm de bălți, au gindit gospodarii orașului, trebuie mai întii să astupăm gropile. Asta-i logic, nu ? Dar ce facem cu apa?" S-a ajuns la o a doua concluzie: apa, oricum, se va evapora (vezi manualele de fizică pentru clasele V—VIII). Intre timp, a mai plouat de cîteva ori. „Suntem nevoiți să ne îndreptăm spre casele noastre, cînd plouă, cu pantofii în mină", ne scrie un grup de cetățeni de pe această stradă. „Vă rugăm să ne credeți că nu se mai poate așa...” Noi vă înțelegem, stimați tovarăși. Rămîne să înțeleagă și întreprinderea comunală Bîrlad, deoarece nici pe de parte nu poate fi vorba de o... filozofie. Făt—Frumos pe tractori Mihai Ciobanu, tractorist din Duda-Epureni, avea o prietenă pentru care nutrea sentimente deosebit de serioase. Acestea însă puteau fi demonstrate o singură dată pe săptămână, duminica, după ce lucra șase zile in șir. Pentru a fi cît mai convingător pleca la intîlnire cu ... tractorul, strabătind, de la un capăt la celălalt satul, fără nici un fel de opreliște, și cit ai bate din palme, drumul pină la ființa iubită. Intilnirile aveau loc intr-o atmosferă de adincă emoție. Fata se declara mulțumită și asta se vedea pe fața ei (roșea de bucurie). Cu alte cuvinte, fericirea era reciprocă. Asta pină intr-o zi cînd, originalul Făt- Frumos, a fost prins în stare de ebrietate. Localnicii spun că s-ar fi îmbătat de prea multă fericire. Un „sifon” rece a rezolvat însă totul. Timp de un an de zile M.C. nu-și va mai putea vedea, nici tractorul, nici iubita. O sută, două, trei... S-a petrecut în satul Fundătura, comuna Arsura, Dumitru Zota, recunoscut ca mare scandalagiu prin părțile locului, de mai multe ori sancționat datorită infracțiunilor comise, după ce a consumat vin, țuică, bere și... invers, s-a intilnit cu o mai veche cunoștință, pe nume Constantin Ploaie. - Mă, Ploaie, i-a zis el, eu te fac praștie, auzi ? Orice i-ar fi convenit lui C.P. să ajungă sau să fie făcut, dar nici într-un caz „praștie". - Adică cum, mă ? - Uite așa, s-a răstit Zota. Cu fiecare lovitură, primită C.P., imobilizat, număra: o sută, două, trei... - Mai ai două sute și atingi mia... de lei, s-a precizat C.P., pe post acum de cronometror. Speriat că se „adunaseră" atîția bani, D.Z. s-a oprit. De unde se vede că fiecare distracție de acest gen costă în jur de o mie de lei. Aviz amatorilor! Livada cu... mărăcini Punerea în valoare, in mod integral a pămintului, a fost stabilită prin lege. Cu toate acestea, in comuna Ivănești, există mult pămînt neproductiv. Nu credeți ? Ei bine, vă invităm să vizitați livada de pe dealurile ce străjuie satul. Că s-au cultivat plante furajere printre pomi, e un fel de a spune. O infirmă însă mărăcinișurile și salcimii ce-i intilnești la tot pasul. Se spune că acolo a arat mecanizatorul Gheorghe Cazacu. Frumoasă carte de vizită, n-ai ce spune. Plină însă de pete (a se citi, de mărăcini și salcîmi). Cum de nu vă inghimpa tovarăși din consiliul de conducere al C.A.P. ? Exodul omizilor Frumoasă livadă avea Sanatoriul T.B.C. din Vaslui. Acum n-o mai are. De ce ? Fiindcă au distrus-o omizile. Și au distrus-o din cauza neglijenței celor ce o au în grijă. Cind s-au trezit ei din somnolență și au solicitat combaterea omizilor, era prea tîrziu. Operatorii stației de protecția plantelor au executat stropitul, însă omizile, nici nu s-au sinchisit. In schimb, au murit peștișorii din bazinul existent in curtea sanatoriului. (îndreptățită ni se pare supărarea pacienților !). Cit despre omizi, nemaiavînd frunză au invadat saloanele, li caută probabil pe cei din nepăsarea cărora a fost de’riorată livada. Rubrică redactată de V. NOUR GH. ȘERBARU Imp. ..... O ADUNATE și RI PAT. ® . mmmmmmmmuimmmrn»«...mmm mmm •Mi L’ S B ’gggJtfgggggi, ’t/fggggfgg/ffffg/fgiifilltttitigtgfg/iiHtgflitggtftfiggitfgggggifggfgggflgggfggggggggggggggggggfgggggggggggJ