Vremea Nouǎ, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 731-808)
1970-08-02 / nr. 759
> 1 Proletari din toate foriie, unifi-vâ! Adunarea generală salariaților de la Fabrica de mobilă din Vaslui a analizat cu un înalt simț de răspundere activitatea economică din primul semestru al anului, măsurile ce se impun în vederea realizării integrale planului pe 1970 și pregătirii a fn condiții optime a producției anului viitor. Atit darea de seamă prezentată de către ing. Tit Suhtan, președintele comitetului de direcție, cât și participanții la discuții au abordat probleme majore ale activității fabricii. Subliniindu-se rezultatele obținute în primul semestru, în adunare s-a relevat faptul că producția globală, producția marfă și productivitatea muncii au fost îndeplinite în proporție de sută la sută. Datorită însă faptului că nu peste tot în secții s-a acordat atenția cuvenită organizării științifice a producției, în primul semestru au fost efectuate, in scopul realizării sarcinilor de plan, peste 27.000 ore suplimentare. Cu toate eforturile depuse s-au înregistrat, mai ales în trimestrul al II-lea, serioase neajunsuri în Îndeplinirea ritmică a planului. Astfel, dacă in luna aprilie s-a obținut 32,2 la sută din volumul producției trimestriale, în luna mai s-a realizat doar 29,1 la sută, in timp ce in luna iunie s-a ajuns la 38,7 la sută. Aceasta s-a răsfrînt negativ, climeja și firesc, asupra calității producției, exploatării raționale a utilajelor și a forței de muncă, ca și asupra reducerii consumurilor specifice de materii prime și materiale. Ca urmare, cheltuielile la fiecare 1.000 lei producție marfă au fost depășite. Aprovizionarea cu materiale supradimensionate, degradarea altora din cauza unei păstrări necorespunzătoare, volumul mare de remedieri la unele produse finite, slaba calificare profesională, nerespectarea disciplinei tehnologice, rebutarea unor piese în sumă de 350.000 de lei — sunt tot atîtea cauze care au sporit volumul cheltuielilor la 1.000 lei producție marfă. — Vreau să arăt — spunea tovarășul Gavrilă Popa, contabilul șef al fabricii — că deși în comitetul de direcție au fost analizate cauzele care duc la depășirea consumurilor specifice, încă nu s-au găsit măsuri concrete, de mare eficacitate, care să înlăture practic pierderile de materii prime. Din contra, volumul consumurilor a continuat să se mențină ridicat, ca urmare a funcționării defectuoase a unor utilaje, nepriceperii sau pur și simplu nepăsării unor salariați față de avutul obștesc. ION NISTOR, șef de depozit : „Aprovizionarea defectuoasă a constituit, în mare parte, cauza unei producții neritmice. Ba mai mult, s-au creat stocuri supranormative, valoarea acestora ridicîndu-se, în prezent, la peste 2.000.000 de lei. Ar trebui luate măsuri, de asemenea, și pentru acoperirea depozitului de cherestea, evitîndu-se astfel, degradarea materiei prime". Ing. OVIDIU SUBOVICI, șeful laboratorului: „Prețul de cost al mobilei a fost ridicat datorită faptului că s-a depășit și consumul de materiale chimice, ca urmare a procentului mare de rebut. Aceasta s-a datorat nepriceperii unor muncitori care preparau lacurile, asemenea operațiune pretențioasă trebuind să fie executată de personal calificat, sub supravegherea competentă a specialiștilor, nu de către orice muncitor de la mașini. Așadar, numărul mare de rebuturi se datorează încălcării sistematice a tehnologiei de fabricație. De nenumărate ori au fost introduse în producție lacuri fără viza noastră, fără a se ști dacă corespund calitativ sau nu". Vorbind despre ritmicitate, tovarășul V. Brăileanu, director tehnic al Centralei economice pentru industria lemnului Iași, a arătat că în ultima decadă a fiecărei luni se produce 47,4 la sută din sarcina de plan, fapt ce are repercusiuni asupra productivității muncii și calității produselor. In informare, s-a amintit de volumul mare de rebuturi, de pagubele înregistrate, ca urmare a manipulării defectuoase, dar nu s-a amintit aproape deloc despre pagubele ce se produc ca urmare a livrărilor de mobilă necorespunzătoare beneficiarilor interni sau externi, care cer apoi acordarea unor bonificații ce încarcă, evident, prețul de cost al produselor. Și alți vorbitori au scos în evidență deficiențele semnalate în primul semestru al anului, propunînd măsuri concrete de lichidare a lor, mai ales că producția anului viitor va înregistra un spor însemnat, iar volumul de mobilă destinată exportului va crește cu 64 la sută, comparativ cu anul acesta. In încheierea discuțiilor, luat cuvîntul tovarășul GHEORA GHE TĂNASE, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean de partid, președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean. După ce a arătat că în prima jumătate a anului, colectivul fabricii vasluiene a obținut unele rezultate bune în îndeplinirea sarcinilor de plan, vorbitorul s-a oprit asupra cauzelor care au generat o serie de deficiențe în procesul de producție. Din dezbateri a reieșit că s-au înregistrat rămîneri în urmă în reducerea cheltuielilor la 1.000 de lei producție marfă, în realizarea planului de livrări la export, ca și în îndeplinirea angajamentelor luate la începutul anului. Pentru înlăturarea unor asemenea neajunsuri, colectivul de conducere va trebui să acorde în viitor C. HUȘANU (continuare în pag. a 3-a) Adunarea generală a salariaților de la Fabrica de mobilă IN CENTRUL DEZBATERILOR -PROBLEMELE MAJORE ALE ACTIVITĂȚII ECONOMICE I în pagina a 2-a Moment cultural Alte produse industriale în fabricație în întreprinderile triale din județul Dolj indusse acordă o atenție deosebită asimilării și introducerii în fabricație a unor noi produse. Astfel, în cadrul Grupului de uzine pentru aparataj și mașini electrice, la Uzina „7 Noiembrie", întreprinderea de prefabricate din beton și în alte unități au fost finalizate 70 de faze din planurile de asimilări pe anul în curs. Uzina „Electroputere", de exemplu, a încheiat asimilarea întrerupătorului de 400 Kv, a transformatoarelor de forță de 200, 500 și 2 500 Kva, solicitate la export, a omologat generatorul de 550 Kva și generatorul de 805 Kva destinat instalațiilor de foraj F-320, produse care, prin parametrii funcționali, se situează la nivelul celor mai bune aparataje cunoscute in literatura de specialitate. De asemenea, la Uzina „7 Noiembrie" au trecut toate etapele omologării, grebla oblică și semănătoarea universală pentru echiparea tractoarelor de 40 C.P., o mașină de capacitate sporită, pentru împrăștiat îngrășăminte organice, și se află in stadii avansate de asimilare o freză pentru viticultură și o alta pentru regeneratul pășunilor naturale. (Agerpres) Fabrica de produse lactate Birlad. Tînărul Nelu Balaban, din clișeul alăturat, lucrează la secția pasteurizare a laptelui pentru iaurt. Zilnic, el își depășește sarcinile de plan, din produse de bună calitate. Foto: V. Petrescu Fălciu Se amenajează un nou sistem de irigații Hotăriți să sporească productivitatea pămintului, țăranii cooperatori din Fălciu și Berezeni, sub conducerea specialiștilor, urmăresc aplicarea în producție a unor procedee tehnice moderne. Ei și-au propus să amenajeze împreună un sistem de irigații pe o suprafață de 456 de hectare situate pe locul numit Șesul Fălciului. Și s-a trecut, la materializarea acestei idei. Pînă ora actuală cooperaratorii au săpat canalele magistrale și secundare în proporție de 60 la sută, efectuînd, în același timp, lucrările de artă aferente. Concomitent, industria a livrat acestor unități toate utilajele necesare pentru punerea în funcțiune a sistemului de irigații. Pînă la finele anului, lucrările de amenajare vor fi terminate in întregime, urmînd ca in 1971 sistemul de irigații să se extindă cu încă 400 de hectare pe teritoriul cooperativei agricole din Rînzești. in pagina a 4 Premierul Ciu Enlai a primit delegația militară română Evoluția crizei de guvern din Italia Noi răpiri de diplomați în Uruguay Mecanizatorii ce deservesc cooperativa agricolă din Munjești au trecut cu toate forțele la pregătirea terenului pentru însămintarea culturilor succesive. In clișeu , se execută arăturile tumiriște. Ioan a a icus Toate forțele să fie folosite la recoltatul griului și însămînțatul culturilor succesive Strîngerea la timp cerealelor păroase este, fără îndoială, dezideratul care, în aceste zile, se impune în agricultură cu deosebită acuitate. Dar, aceste operații se desfășoară, în unele unități, într-un ritm lent, fapt ce atrage după sine executarea cu întîrziere a arăturilor de vară și a însămînțărilor pentru culturile succesive. Rămînerile în urmă înregistrate ne apar, însă, mult mai evident, dacă amintim ei majoritatea cooperativelor agricole și-au propus să termine in numai 8—9 zile recoltatul griului. Firește, la baza nerealizării sarcinilor propuse, pot exista și cauze timpul nefavorabil. Obiective. Cu toate acestea, stadiul unor atari operații trebuie să fie mult mai avansat. Bunăoară, la cooperativa agricolă din Dragalina, din cele 460 de hectare cu grîu, pînă la 28 iulie, erau recoltate doar 360. Dacă admitem că din cele 14 zile (de cînd durează recoltatul) 6 ar fi fost ploioase, atunci cu nouă combine care sunt în secția de mecanizare de aici s-ar fi putut strînge, în perioada favorabilă, grîul de pe 360 de hectare. La prima vedere, oricine poate spune: faptul că s-au realizat; 360 de hectare este îmbucurător. De acord. In pla La C.A.P. Dragalina nul tehnic al campaniei s-a prevăzut insă ca strîngerea griului să se facă și mecanic și manual. Pentru aceasta, s-a calculat că ar fi nevoie (și aceasta intr-o perioadă neploioasă) de un număr de 120 de oameni. In realitate, cooperativa a folosit, pînă la data vizitei noastre, doar 60—70 de lucrători. Desigur, în condiții normale de timp, faptul ar fi putut fi salutar, întrucît utilizarea în exclusivitate a mașinilor este mai economicoasă și, deci, mai rentabilă. Dar, în această situație, cînd timpul este înaintat ar fi fost bine ca numărul secerătorilor să fi fost dublat, nu redus la jumătate. Ca urmare a ritmului încetinit de lucru, la cooperativa Dragalina, celelalte lucrări de sezon au fost și ele întîrziate. Este vorba de eliberarea terenului, arăturile de vară, însămînțalul culturilor succesive etc. Pînă în prezent, aici au fost eliberate complet 250 de hectare, dar arături și însămînțări s-au executat numai pe 190. Iată cum o lucrare neefectuată la timp, atrage după sine un șir întreg de rămîneri în urmă. Ne-am adresat inginerului șef Gheorghe Stamatin cu întrebarea : — Din ce cauză lucrările specifice perioadei în care ne aflăm nu sunt sincronizate ? — Singurele lucruri de care ne plîngem, și pe bună dreptate, sunt defecțiunile ce se înregistrează la presele de balotat paie. Datorită deselor CORIOLAN PAUNESCU (continuare in pag. a 3-a) Foto : Radu Gabriel Z foileton Cine vrea să facă o minune ? îileie trecute, treburile m-au dus prin magaziile Șantierului de construcții din Birlad. Aveam nevoie de cîteva ouă de cuc. Aflasem că numai la I.C.M. se mai poate găsi așa ceva. Ne-a ieșit in întîmpinare tovarășul Hurdubaie, magazinerul. — Suntem informați că la dv. s-ar putea cumpăra niște ouă de cuc... — Ouă de cuc ? ! Nu, n-aș crede, dar mai știi ? tn cartoteci nu am, dar să căutăm pe teren, n-ar fi exclus ! Răscolim prin magazii. Dăm peste o mare cantitate de împîslitură de sticlă. Peste 21 de mii de metri în valoare de 74.000 lei. — La ce folosiți împîslitură ? — La nimic... — Atunci de ce ați cumpărat-o ? — Tare aș vrea să știu și eu ! — Cum, nu vă trebuie in construcții și nici nu știți de ce ați cumpărat-o ? — Personal, nu. Poate la centru să știe cineva. Că de acolo am primit-o. Pentru o clipă mi-a trecut prin cap falsa idee că împîslitură din sticlă s-ar putea folosi in confecționarea cuiburilor de cuc, dar numai pentru o clipă, fiindcă mi-am dat imediat seama că, de obicei, cucul depune ouăle in cuiburile altor păsări. într-un raft zărim 348 de flacoane cu ulei pentru mașini de cusut și biciclete. — I.C.M.-ul are și vreo secție de croitorie ? — Mi-ami spus că vă interesează ouăle de cuc... — Desigur, desigur, totuși, în sfirșit. . . — Să încercăm aici, ne invită magazinerul. Intrăm într-o magazie plină cu uși și ferestre. Căutăm peste tot. Dăm la o parte sute de uși de bucătărie, de cămară, de hol, de baie, de camere. în sfirșit, zăresc ceva bine ascuns intr-o groapă acoperită tot cu uși. — Poate sub gater să găsiți... ne îndeamnă magazinerul. — Aici se află un gater ? A fost cumva adaptat la turnarea betoanelor ? — Aș ! A fost uitat acolo de vreo trei ani. He, he, ce treabă a făcut pe vremuri mașina aceasta! Moment nostalgic. — Și acum ce face aici ? Moment patetic. — De ce nu-1 predați la fier vechi ? Moment de reculegere. — Acolo, sub corturile acelea, ce aveți ? — Uși și ferestre. — Și dincolo ? — Uși și ferestre, peste 2000 m.p. uși și ferestre. Vindem. Nu cumpărați ? Nouă nu ne mai trebuie. Avem prea multe. — N-am bani de aruncat pe... fereastră. — Mă iertați, credeam că sunteți de la centru, de la Vaslui, de la I.C.M... — După ce ați presupus...? — După ceea ce căutați. Numai cei din serviciul nostru de aprovizionare pot căuta și cumpăra lucruri de care nu au nevoie. — înseamnă că am toate șansele să găsesc. — V-am spus. Ia noi totul e posibil. Dacă au fost ei în stare să achiziționeze 157 tone de bitum pentru drumuri și să arunce pe marfa asta fără nici o Întrebuințare in construcții, peste 100.000 de lei, de ce n-ar fi cumpărat și niscai ouă de cuc ? — Poate s-au rătăcit prin grămada asta de plăci semirigide pentru izolații. — Se poate, stau aici de 2 ani. A căuta insă ouă de cuc în stocul acesta de 1.000 de metri e ca și cum ai căuta acul în carul cu fin. Zău, renunțați. Mai bine să căutăm printre plăcile acestea de faianță. Sunt mai puține 600 de m.p., sau printre acestea de gresie — 728 mp., că tot n-au nici o întrebuințare, deși s-au cumpărat anul acesta. Măcar ouă de cuc să adăpostească... — Nimic... Poate acolo , printre tomberoanele acelea sau nu grămada de roabe... — S-ar putea. Doar nu , umblă nimeni cu ele. iaca vine pasărea și depune fără să știu eu... — Da de ce nu le folosiți ? — Tomberoanele nu au roti de cauciuc, roabele au, dar sunt sparte, desumflate. — Aha! Și-au costat citeva zeci de mii ? — Cunoști dumneata pe cineva care vinde gratis ! — Nu, doar pe cineva care cumpără , de pomadă. Un ■ ceas cu cuc n-aveti ? — De ce, să facă ouă ? — Nu, să evite, să se evite... De ce nu se sortează toată tîmplăria aceasta și să se folosească undeva ? — O o, am făcut 3 referate in sensul acesta. — Și î — Am mai primit Încă 3 vagoane C. VASLUIANU (continuare In pag. a 3a) Iiiitori! Sânii cooperatori! Timpul este înaintat! Organizați te- | _ 5 metbi munca pe o- 5 ------------------------------------- Soare, folosiți la maximum fiecare oră, la fiecare zi bună de lucru, pentru terminarea grabnică a recoltatului și însă § ^ ————————— § mînțarea culturilor SS 5 succesive pe supra 1 Ș I fețe cu mai mari! Indeplinindu-vă la § 1 ————TM 1 § timp și la un nivel $ I calitativ superior ‚ sarcinile ce vă revin § 5 § în aceste zile, contribuiți la evitarea ^ Perierilor de recolttă, la creșterea producției agricole !I 1 Din viața... și din cár fi Dintre sute de catarge... n urmă cu milenii, minuscule albe corăbii, ciute răzlețe, plecau îndrăznețe, să pască pribegerea apelor lanuri, în urmă cu milenii, pe albe clăbuceluri de ape ce se sparg, minuscule corăbii, trosnind în pumnii mării, treceau peste zăgazuri și peste talazuri și peste vuitori, tăindu-și pinii prin namile de valuri, dreptul pină-n maluri, de-a în urmă cu milenii, pe-ntinsuri de ape clătinate, cu alte-ntinsuri de cer de-asupra lor, în bătaia lunii, se vedeau cum zboară și coboară spre limanuri, spre sihastre porți de mare, minate de vinturi, de haitele mării, de crunta prigoană, minuscule albe corăbii... Ca și-n romanța minulesciană, „Sosesc corăbiile, / Vino, / Să le vedem cum intră-n port —/ Să le vedem cum, obosite de-atîta luptă cu furtuna,/ își lasă ancorele grele să cadă una cite una... / Sosesc cu pînzele umflate, / Și parcă aduc cu ele toată splendoarea vechilor serbări / în cinstea lui Neptun — / Temutul stăpîn al mărilor Egee". La Ziua Marinei Republicii Socialiste România, amintim cititorilor că una dintre cele mai vechi expediții maritime cunoscute pînă azi este relatată în miturile din celebrele legende ale Olimpului. Este călătoria „de poveste" a argonauților, pornind din Tesalia, sub conducerea lui Iason, care după ce au înfruntat primejdii numeroase, au ajuns pînă în Colhida (numele antic al vestului Gruziei), situată pe țărmul Mării Negre, de unde au adus lina de aur. Filele istoriei, consemnează interesantul amănunt ce ne arată că în Grecia s-a descoperit un basorelief lucrat în teracotă, unde un artist necunoscut al antichității a mutat o secvență din construcția legendarei corăbii Argo. Imaginea îl reprezintă pe eroul Iason în momentul cînd întinde priza pe catarg. După cum aceleași zile de istorie rețin faptul că tot pe un dată basorelief — de astă egiptean, — datând din jumătatea mileniului al lll-lea înaintea erei noastre, este reprezentată, întoarcerea navelor dîntr-o expediție pe coasta Asiei, distingîndu-se clar catargele corăbiilor. Și pentru că am pomenit de egipteni, VALER MITRU (continuare în pag. a 3-al M ..1111 J1b .11 IHM \