Vremea Nouǎ, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 731-808)

1970-08-02 / nr. 759

> 1 Proletari din toate foriie, unifi-vâ! A­dunarea generală salariaților de la Fa­­­brica de mobilă din­­ Vaslui a analizat cu un înalt simț de răs­pundere activitatea economică din primul semestru al anului, măsurile ce se impun în ve­derea realizării integrale planului pe 1970 și pregătirii a fn condiții optime a producției anului viitor. Atit darea de seamă prezentată de către ing. Tit Suhtan, președintele comi­tetului de direcție, cât și par­ticipanții la discuții au abor­dat probleme majore ale ac­tivității fabricii. Subliniindu-se rezultatele obținute în primul semestru, în adunare s-a rele­vat faptul că producția globa­lă, producția marfă și produc­tivitatea muncii au fost înde­plinite în proporție de sută la sută. Datorită însă faptului că nu peste tot în secții s-a acor­dat atenția cuvenită organiză­rii științifice a producției, în primul semestru au fost efec­tuate, in scopul realizării sar­cinilor de plan, peste 27.000 ore suplimentare. Cu toate eforturile depuse s-au înregistrat, mai ales în trimestrul al II-lea, serioase neajunsuri în Îndeplinirea rit­mică a planului. Astfel, dacă in luna aprilie s-a obținut 32,2 la sută din volumul pro­ducției trimestriale, în luna mai s-a realizat doar 29,1 la sută, in timp ce in luna iunie s-a ajuns la 38,7 la sută. Aceasta s-a răsfrînt nega­tiv, clim­eja și firesc, asupra calității producției, exploată­rii raționale a utilajelor și a forței de muncă, ca și asupra reducerii consumurilor speci­fice de materii prime și mate­riale. Ca urmare, cheltuielile la fiecare 1.000 lei producție marfă au fost depășite. Apro­vizionarea cu materiale supra­dimensionate, degradarea alto­ra din cauza unei păstrări ne­corespunzătoare, volumul mare de remedieri la unele produse finite, slaba calificare profesio­nală, nerespectarea disciplinei tehnologice, rebutarea unor piese în sumă de 350.000 de lei — sunt tot atîtea cauze ca­re au sporit volumul cheltuie­lilor la 1.000 lei producție marfă. — Vreau să arăt — spunea tovarășul Gavrilă Popa, conta­bilul șef al fabricii — că deși în comitetul de direcție au fost analizate cauzele care duc la depășirea consumurilor speci­fice, încă nu s-au găsit măsuri concrete, de mare eficacitate, care să înlăture practic pier­derile de materii prime. Din contra, volumul consumurilor a continuat să se mențină ri­dicat, ca urmare a funcționă­rii defectuoase a unor utilaje, nepriceperii sau pur și simplu nepăsării unor salariați față de avutul obștesc. ION NISTOR, șef de depo­zit : „Aprovizionarea defectu­oasă a constituit, în mare par­te, cauza unei producții nerit­mice. Ba mai mult, s-au creat stocuri supranormative, valoa­rea acestora ridicîndu-se, în prezent, la peste 2.000.000 de lei. Ar trebui luate măsuri, de asemenea, și pentru acoperi­rea depozitului de cherestea, evitîndu-se astfel, degradarea materiei prime". Ing. OVIDIU SUBOVICI, șe­ful laboratorului: „Prețul de cost al mobilei a fost ridicat datorită faptului că s-a depă­șit și consumul de materiale chimice, ca urmare a procen­tului mare de rebut. Aceasta s-a datorat nepriceperii unor muncitori care preparau lacu­rile, asemenea operațiune pre­tențioasă trebuind să fie exe­cutată de personal calificat, sub supravegherea competen­tă a specialiștilor, nu de către orice muncitor de la mașini. Așadar, numărul mare de re­buturi se datorează încălcării sistematice a tehnologiei de fabricație. De nenumărate ori au fost introduse în producție lacuri fără viza noastră, fără a se ști dacă corespund cali­tativ sau nu". Vorbind despre ritmicitate, tovarășul V. Brăileanu, direc­tor tehnic al Centralei econo­mice pentru industria lemnu­lui Iași, a arătat că în ultima decadă a fiecărei luni se pro­duce 47,4 la sută din sarcina de plan, fapt ce are repercu­siuni asupra productivității muncii și calității produselor. In informare, s-a amintit de volumul mare de rebuturi, de pagubele înregistrate, ca ur­mare a manipulării defectuoa­se, dar nu s-a amintit aproape deloc despre pagubele ce se produc ca urmare a livrărilor de mobilă necorespunzătoare beneficiarilor interni sau ex­terni, care cer apoi acordarea unor bonificații ce încarcă, e­­vident, prețul de cost al pro­duselor. Și alți vorbitori au scos în evidență deficiențele semnalate în primul semestru al anului, propunînd măsuri concrete de lichidare a lor, mai ales că producția anului viitor va în­registra un spor însemnat, iar volumul de mobilă destinată exportului va crește cu 64 la sută, comparativ cu anul a­­cesta. In încheierea discuțiilor, luat cuvîntul tovarășul GHEOR­­A GHE TĂNASE, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Co­mitetului județean de partid, președintele Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular județean. După ce a arătat că în prima jumătate a anului, colectivul fabricii vasluiene a obținut unele rezultate bune în îndeplinirea sarcinilor de plan, vorbitorul s-a oprit a­­supra cauzelor care au gene­rat o serie de deficiențe în procesul de producție. Din dez­bateri a reieșit că s-au înre­gistrat rămîneri în urmă în reducerea cheltuielilor la 1.000 de lei producție marfă, în rea­lizarea planului de livrări la export, ca și în îndeplinirea angajamentelor luate la în­ceputul anului. Pentru înlătu­rarea unor asemenea neajun­suri, colectivul de conducere va trebui să acorde în viitor C. HUȘANU (continuare în pag. a 3-a) Adunarea generală a salariaților de la Fabrica de mobilă IN CENTRUL DEZBATERILOR -PROBLEMELE MAJORE ALE ACTIVITĂȚII ECONOMICE I în pagina a 2-a Moment cultural Alte produse industriale în fabricație în întreprinderile triale din județul Dolj indus­se acordă o atenție deosebită­­ asimilării și introducerii în­­ fabricație a unor noi pro­­­­duse. Astfel, în cadrul Gru­­­­pului de uzine pen­­­tru aparataj și mașini elec­trice, la Uzina „7 Noiem­brie", întreprinderea de prefabricate din beton și în alte unități au fost fina­lizate 70 de faze din planu­rile de asimilări pe anul în curs. Uzina „Electroputere", de exemplu, a încheiat asi­milarea întrerupătorului de 400 Kv, a transformatoare­lor de forță de 200, 500 și 2 500 Kva, solicitate la ex­port, a omologat generato­­­­rul de 550 Kva și generato­rul de 805 Kva destinat in­stalațiilor de foraj F-320, produse care, prin parame­trii funcționali, se situează la nivelul celor mai bune aparataje cunoscute in lite­ratura de specialitate. De asemenea, la Uzina „7 No­iembrie" au trecut toate e­­tapele omologării, grebla o­­blică și semănătoarea uni­versală pentru echiparea tractoarelor de 40 C.P., o mașină de capacitate spo­rită, pentru împrăștiat în­grășăminte organice, și se află in­ stadii avansate de­­ asimilare o freză pentru vi­­­­ticultură și o alta pentru­­ regeneratul pășunilor natu­­­­rale. (Agerpres) Fabrica de pro­duse lactate Bir­­lad. Tînărul Nelu Balaban, din cli­șeul alăturat, lu­crează la secția pasteurizare a lap­telui pentru iaurt. Zilnic, el își de­pășește sarcinile de plan, din­ pro­duse de bună ca­litate. Foto: V. Petrescu Fălciu Se amenajează un nou sistem de irigații Hotăriți să spo­rească producti­vitatea pămintului, țăranii coopera­tori din Fălciu și Berezeni, sub con­ducerea specialiș­tilor, urmăresc a­­plicarea în produc­ție a unor proce­dee tehnice mo­derne. Ei și-au pro­pus să amenajeze împreună un sis­tem de irigații pe o suprafață de 456 de hectare situate pe locul numit Șe­sul Fălciului. Și s-a trecut, la ma­terializarea aces­tei idei. Pînă ora actuală coope­ra­ratorii au săpat canalele magistra­le și secundare în proporție de 60 la sută, efectuînd, în același timp, lu­crările de artă a­­ferente. Concomi­tent, industria a livrat acestor uni­tăți toate utilajele necesare pentru punerea în funcți­une a sistemului de irigații. Pînă la finele anului, lu­crările de amena­jare vor fi­­ termi­nate in întregime, urmînd ca in 1971 sistemul de irigații să se extindă cu încă 400 de hec­tare pe teritoriul cooperativei agri­cole din Rînzești. in pagina a 4 Premierul Ciu En­lai a primit delegația militară română Evoluția crizei de guvern din Italia Noi răpiri de diplomați în Uruguay Mecanizatorii ce deservesc coope­rativa agricolă din Munjești au trecut cu toate forțele la pregătirea terenu­lui pentru însă­­mintarea culturilor succesive. In clișeu , se e­­xecută arăturile tu­miriște. I­oa­n a a i­­cus Toate forțele să fie folosite la recoltatul griului și însămînțatul culturilor succesive S­­­trîngerea la timp cerealelor păroase este,­­ fără îndoială, dezide­ratul care, în aceste zile, se impune în a­­gricultură cu deosebită acuita­te. Dar, aceste operații se des­fășoară, în unele unități, într-un ritm lent, fapt ce atrage după sine executarea cu în­tîrziere a arăturilor de vară și a însămînțărilor pentru cultu­rile succesive.­­ Rămînerile în urmă înregis­trate ne apar, însă, mult mai evident, dacă amintim ei ma­joritatea cooperativelor agri­cole și-au propus să termine in numai 8—9 zile recoltatul griului. Firește, la baza nerea­­lizării sarcinilor propuse, pot exista și cauze timpul nefavorabil. Obiective. Cu toate acestea, stadiul unor atari o­­perații trebuie să fie mult mai avansat. Bunăoară, la coopera­tiva agricolă din­­ Dragalina, din cele 460 de hectare cu grîu, pînă la 28 iulie, erau re­coltate doar 360. Dacă admi­tem că din cele 14 zile (de cînd durează recoltatul) 6 ar fi fost ploioase, atunci cu nouă combine care sunt în secția de mecanizare de aici s-ar fi pu­tut strînge, în perioada favora­bilă, grîul de pe 360 de hecta­re. La prima vedere, oricine poate spune: faptul că s-au realizat; 360 de hectare este îmbucurător. De acord. In pla­ La C.A.P. Dragalina­ nul tehnic al campaniei s-a prevăzut insă ca strîngerea griului să se facă și mecanic și manual. Pentru aceasta, s-a calculat că ar fi nevoie (și a­­ceasta intr-o perioadă neplo­­ioasă) de un număr de 120 de oameni. In realitate, cooperati­va a folosit, pînă la data vi­zitei noastre, doar 60—70 de lucrători. Desigur, în condiții normale de timp, faptul ar fi putut fi salutar, întrucît utili­zarea în exclusivitate a mașini­lor este mai economicoasă și, deci, mai rentabilă. Dar, în această situație, cînd timpul este înaintat ar fi fost bine ca numărul secerătorilor să fi fost dublat, nu redus la jumătate. Ca urmare a ritmului încetinit de lucru, la cooperativa Dra­galina, celelalte lucrări de se­zon au fost și ele întîrziate. Este vorba de eliberarea tere­nului, arăturile de vară, însă­­mînțalul culturilor succesive etc. Pînă în prezent, aici au fost eliberate complet 250 de hectare, dar arături și însă­­mînțări s-au executat numai pe 190. Iată cum o lucrare neefec­tuată la timp, atrage după si­ne un șir întreg de rămîneri în urmă. Ne-am adresat inginerului șef Gheorghe Stamatin cu în­trebarea : — Din ce cauză lucrările specifice perioadei în care ne aflăm nu sunt sincronizate ? — Singurele lucruri de care ne plîngem, și pe bună drep­tate, sunt defecțiunile ce se înregistrează la presele de ba­lotat paie. Datorită deselor CORIOLAN PAUNESCU (continuare in pag. a 3-a) Foto : Radu Gabriel Z foileton Cine vrea să facă o minune ? îileie trecute, treburile m-au­­ dus prin magaziile Șantierului de construcții din Birlad. A­­­­veam nevoie de cîteva ouă de cuc. Aflasem că numai la I.C.M. se mai poate găsi așa ceva. Ne-a ieșit in întîmpinare tovarășul Hur­­dubaie, magazinerul. — Suntem­ informați că la dv. s-ar putea cumpăra niște ouă de cuc... — Ouă de cuc ? ! Nu, n-aș crede, dar mai știi ? tn cartoteci nu am, dar să căutăm pe teren, n-ar fi exclus ! Răscolim prin magazii. Dăm peste o mare cantitate de împîslitură de sticlă. Peste 21 de mii de metri în valoare de 74.000 lei. — La ce folosiți împîslitură ? — La nimic... — Atunci de ce ați cumpărat-o ? — Tare aș vrea să știu și eu ! — Cum, nu vă trebuie in construc­ții și nici nu știți de ce ați cumpă­rat-o ? — Personal, nu. Poate la centru să știe cineva. Că de acolo am primit-o. Pentru o clipă mi-a trecut prin cap falsa idee că împîslitură din sticlă s-ar putea folosi in confecționarea cuiburilor de cuc, dar numai pentru o clipă, fiindcă mi-am dat imediat seama că, de obicei, cucul depune ouăle in cuiburile altor păsări. într-un raft zărim 348 de flacoane cu ulei pentru mașini de cusut și biciclete. — I.C.M.-ul are și vreo secție de croitorie ? — Mi-ami spus că vă interesează ouăle de cuc... — Desigur, desigur, totuși, în sfir­­șit. . . — Să încercăm aici, ne invită ma­gazinerul. Intrăm într-o magazie pli­nă cu uși și ferestre. Căutăm peste tot. Dăm la o parte sute de uși de bucătărie, de cămară, de hol, de baie, de camere. în sfirșit, zăresc ceva bi­ne ascuns intr-o groapă acoperită tot cu uși. — Poate sub gater să găsiți... ne îndeamnă magazinerul. — Aici se­­ află un gater ? A fost cumva adaptat la turnarea betoane­­lor ? — Aș ! A fost uitat acolo de vreo trei ani. He, he, ce treabă a făcut pe vremuri mașina aceasta! Moment nostalgic. — Și acum ce face aici ? Moment patetic. — De ce nu-1 predați la fier vechi ? Moment de reculegere. — Acolo, sub corturile acelea, ce aveți ? — Uși și ferestre. — Și dincolo ? — Uși și ferestre, peste 2­000 m.p. uși și ferestre. Vindem. Nu cumpă­rați ? Nouă nu ne mai trebuie. Avem prea multe. — N-am bani de aruncat pe... fe­reastră. — Mă iertați, credeam că sunteți de la centru, de la Vaslui, de la I.C.M... — După ce ați presupus...? — După ceea ce căutați. Numai cei din serviciul nostru de aprovizionare pot căuta și cumpăra lucruri de care nu au nevoie. — înseamnă că am toate șansele să găsesc. — V-am spus. Ia noi totul e posi­bil. Dacă au fost ei în stare să achi­ziționeze 157 tone de bitum pentru drumuri și să arunce pe marfa asta fără nici o Întrebuințare in construc­ții, peste 100.000 de lei, de ce n-ar fi cumpărat și niscai ouă de cuc ? — Poate s-au rătăcit prin grămada asta de plăci semirigide pentru izo­lații. — Se poate, stau aici de 2 ani. A căuta insă ouă de cuc în stocul aces­ta de 1.000 de metri e ca și cum ai căuta acul în carul cu fin. Zău, re­nunțați. Mai bine să căutăm printre plăcile acestea de faianță. Sunt mai puține­ 600 de m.p., sau printre a­­cestea de gresie — 728 mp., că tot n-au­­ nici o întrebuințare, deși s-au cumpărat anul acesta. Măcar ouă de cuc să adăpostească... — Nimic... Poate acolo , printre tomberoanele acelea sau nu grămada de roabe... — S-ar putea. Doar nu , umblă ni­meni cu ele. iaca vine pasărea și de­pune fără să știu eu... — Da de ce nu le folosiți ? — Tomberoanele nu au roti de cau­ciuc, roabele au, dar sunt sparte, de­­sumflate. — Aha! Și-au costat citeva zeci de mii ? — Cunoști dumneata pe cineva ca­re vinde gratis ! — Nu, doar­ pe cineva care cum­pără , de pomadă. Un ■ ceas cu cuc n-aveti ? — De ce, să­ facă ouă ? — Nu, să evite, să se evite... De ce nu se sortează toată tîmplăria a­­ceasta și să se folosească undeva ? — O o, am făcut 3 referate in sen­sul acesta. — Și î — Am mai primit Încă 3 vagoane C. VASLUIANU (continuare In pag. a 3­a) Iiiitori! Sânii cooperatori! Timpul este îna­­­­intat! Organizați te- | _ 5 metbi munca pe o- 5 ------------------------------------- S­­oare, folosiți la ma­­­­ximum fiecare oră, l­a fiecare zi bună de­­ lucru, pentru termi­­­­narea grabnică a re­­­­­­­coltatului și însă­ § ^ ————————— § mînțarea culturilor S­S 5 succesive pe supra 1 Ș I fețe cu­ mai mari! Indeplinindu-vă la § 1 ————TM 1 § timp și la un nivel $ I calitativ superior ‚ sarcinile ce vă revin § 5 § în aceste zile, con­­­­tribuiți la evitarea ^ Perierilor de recol­­t­tă, la creșterea pro­­­­­­ducției agricole !I 1 Din­ viața... și din cár fi Dintre sute de catarge... n urmă cu milenii, minuscule albe coră­bii, ciute răzlețe, ple­cau îndrăznețe, să pască pribege­re­a apelor lanuri, în urmă cu milenii, pe albe clăbuceluri de ape ce se sparg, minuscule coră­bii, trosnind în pumnii mă­rii, treceau peste zăgazuri și peste talazuri și peste vuitori, tăindu-și pinii prin namile de valuri, dreptul pină-n maluri, de-a în urmă cu milenii, pe-n­­tinsuri de ape clătinate, cu alte-ntinsuri de cer de-asu­­pra lor, în bătaia lunii, se vedeau cum zboară și co­boară spre limanuri, spre sihastre porți de mare, mi­nate de vinturi, de haitele mării, de crunta prigoană, minuscule albe corăbii... Ca și-n romanța minules­­ciană, „Sosesc corăbiile, / Vino, / Să le vedem cum intră-n port —/ Să le ve­dem cum, obosite de-atîta luptă cu furtuna,/ își lasă ancorele grele să cadă una cite una... / Sosesc cu pîn­­zele umflate, / Și parcă a­­duc cu ele toată splendoa­rea vechilor serbări / în cinstea lui Neptun — / Te­mutul stăpîn al mărilor Egee". La Ziua Marinei Repu­blicii Socialiste România, amintim cititorilor că una dintre cele mai vechi ex­pediții maritime cunoscute pînă azi este relatată în miturile din celebrele le­gende ale Olimpului. Este călătoria „de poveste" a argonauților, pornind din Tesalia, sub conducerea lui Iason, care după ce au în­fruntat primejdii numeroa­se, au ajuns pînă în Colhi­­da (numele antic al vestu­lui Gruziei), situată pe țăr­mul Mării Negre, de unde au adus lina de aur. Filele istoriei, consem­nează interesantul amănunt ce ne arată că în Grecia s-a descoperit un basore­lief lucrat în teracotă, un­de un artist necunoscut al antichității a mutat o sec­vență din construcția le­gendarei corăbii Argo. Ima­ginea îl reprezintă pe eroul Iason în momentul cînd în­tinde priza pe catarg. Du­pă cum aceleași zile de is­torie rețin faptul că tot pe un dată basorelief — de astă egiptean, — dat­ând din jumătatea mileniului al lll-lea înaintea erei noas­tre, este reprezentată, în­toarcerea navelor dîntr-o expediție pe coasta Asiei, distingîndu-se clar catar­gele corăbiilor. Și pentru că am pomenit de egipteni, VALER MITRU (continuare în pag. a 3-al M ..1111 J­1­b .11 IHM \

Next