Vremea Nouǎ, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 731-808)

1970-09-17 / nr. 797

Proletari din toate țările, uniți-vă ! Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean Anul III, nr. 797 Joi, 17 septembrie 1970 4 pagini 30 bani SIK Ml In nini ni vn­­u Insu­lul S ni­ni II Wit­­ coaterea din circuitul e­­conomi­c a unor valori, stocarea lor îndelungată sub paravanul unei pre­tinse asigurări a produc­ției viitoare, a devenit în ulti­ma vreme dintr-un argument al „spiritului de prevedere", evi­dent greșit înțeles, un real „ex­ploziv" introdus în sistemul fi­nanciar al celor care practică asemenea învechite metode de conducere. Astăzi, în condițiile unei economii planificate, a e­­xistenței ♦ ntractului economic, stocarea pe materii prime peste necesitățile reale este mai mult decit desuetă. Și totuși, cum se explică atu­nci apariția in ma­gaziile unor întreprinderi vaslu­­iene a unor produse de care nimeni nu mai este bucuros că se are ? întrebarea, pusă așa, la ge­neral, a primit răspunsuri dife­rite. Unele naive, altele neutre, altele cu pretenții de documen­tată justificare, dar nici unele și nici altele nu au reușit să scoată măcar o vorbuliță des­pre efectele negative asupra sinteticului indicator : cheltuieli materiale. Să începem, așadar, imagina­ra noastră călătorie prin depo­zitele adevărate ale unor între­prinderi doldora de lucruri ne­­trebuincioase, deocamdată, sau niciodată. La Fabrica de mo­bilă din Vaslui exista la un mo­ment dat un plus de 159 m.c. cherestea de fag și alte ma­terii prime. Conducerea fabricii, prin tov. director ing. Tit Suhan, pune această anomalie pe sea­ma forului său superior C.E.I.L­­­ași, care a întocmit contractele de aprovizionare fără a corela cantitățile comandate cu ade­­văratul necesar al fabricii. Și tot acest for a greșit corelarea dintre planul producției globale și stocul stabilit pentru produc­ția neterminată. Valoarea imo­bilizărilor — 1.080.000 de lei. In sfîrșit, supranormativele se fac simțite și în sectorul produselor finite. Valoarea lor — 736.000 lei. Justificarea : neconcordanță intre producția planificată a se fabrica și cea contractată . Simplu, nu ? Neconcordanță, ne­­corelație, termeni moderni, ști­ințifici după care se ascunde, de fapt,­ neputința , unor specia­liști în probleme economice, fie ei și de la Combinatul din Iași, de a sesiza precis încotro se îndreaptă banii puși la dispo­ziție de stat pentru realizarea unei producții eficiente. Altă magazie, alte—imobili­zări în valoare de 768.000 fei. Proprietarul — Fabrica de con­fecții Vaslui, lată și obișnuitele justificări semnate de Emil Ti­ran, șeful serviciului aproviziona­re : „Stocurile s-au creat ca ur­mare a necontinuității în pro­ducție a unor produse, avind in vedere articolul de țesătură, desenele și pozițiile coloristice”. De ce s-au cumpărat țesături care au întrecut cu mult volu­mul confecțiilor comandate de comerț este mai greu de expli­cat astăzi ! Tot așa de greu s-ar putea da o explicație de către condu­cerea Fabricii de confecții din Bîrlad, care are în prezent cre­dite restante in valoare de 886.000 lei (vom mai reveni a­­supra acestei noțiuni de strictă specialitate), ca urmare a exis­tenței în stoc a diferitelor ma­terii prime fără posibilitate de transformare a lor în confecții. Pe ce bază serviciul de apro­vizionare al acestei fabrici a a­­chiziționat țesături absolut ne­folositoare procesului de pro­ducție . Să nu vă grăbiți a trage o concluzie falsă. Nu, nu este vorba de incompetența u­­nor funcționari. Aprovizionarea s-a făcut in vederea fabricării CONSTANTIN HUȘANU (continuare in pag. a 3-a) CREȘTEREA PERMANENTA A EFICIENȚEI—FACTOR HOTARITOR AL DINAMISMULUI ECONOMIC Noile blocuri de locuințe ce se construiesc în zona Fabricii de confecții din Vaslui. Foto : G. Rădulescu % ameri îmbrăcați in halate Ș § K M albe ! Ci­eva cuvinte care 1 Ș mm s-ar putea reduce la u- 5 ^ nul singur : medicii I J ^ Poate nu o dată, cind 1 ^ sănătatea noastră era In pericol. Ș­i am fost Întrebați : „Doare ?" In % ^ astfel de situații, răspundem ali­­ ț ț­mativ sau negativ, ne uităm in­ 5 ^ cresători In ochii omului din fata ț­a noastră, privirea ne alunecă pe | ț albul Imaculat al halatului său și 5 l ne gândim la culoarea zăpezii... ! § Pentru Început această compara­­ț­e fie ne este de ajuns : de aici % I w/vvw/wmwvmv/vv § | Cotidiene | | Halate albe. | | pete negre... | S­wvvvvvtvvvvvvvvivvvtv 5­5 pornește sentimentul tonic al a­ Ș § propiatei însănătoșiri. Urmează ^ Ș apoi cuvintele de îmbărbătare, Ș ^ zimbetul (care vrea parcă să Ș Și. spună : „Ehei, elfi ca tine am Ș ^ vindecat eu !"), internarea, even­ ^ ^ ^ tuala operație și, într-o bună zi... Ș Ne oprim aici. Pentru că, a­­Ș §­neori, uităm că halatele albe pot Ș f­i și pătate. . . Așa cum s-a în-­t ^ tîmplat, într-o bună zi, la Puiești. ^ 5 Ș Aici am întîlnit-o pe Natalia Pă- § ^ dure, o femeie în vîrstă, de loc ^ș­i din satul Fulgu. Fusese adusă de­­ ginerele ei, Petru Novac, într-o ^ Ș căruță, de la vreo 10 km. dis­ . Ș­tanță, la spitalul din Puiești. Si­­­­tuația ei era destul de gravă. IS­Ș Abia mai putea să vorbească. Ș­i Porniseră de acasă încă de dimi­­n­i­neață, dar la Puiești ajunseseră > ^ § la o oră nepotrivită, după me­­­­dicul Mihai Ilea. > ^ — E ora mesei, tovarăși, am Ș fi și eu dreptul să mă odihnesc Ș * puțin ! Dar așteptați-mă aici în ^ jur! fața Consiliului popular. Am să ^ Ș mă întorc repede. .. g« Așteptați și cînd i-am întilnit ș­i­ noi, adică peste cîteva ore. Me­­ș E 6­dicul Mihai Ilea se întorsese, în­ Ș ș­tr-adevăr, dar pentru a le spune ^Ș $ încă o dată că „ora este nepo* Ș f î* trivită“, ca apoi să plece undeva ^ pe stradă, cu un prieten. ^ § Este adevărat, nicăieri, tova­­g­ă­rășe doctor, nu scrie că dv. ^ S* sunteți obligat să faceți consulta­ Ș ^ ții în pauza de prînz. In fața con-­­ Ș științei dv. așa veți răspunde. Ș ^ probabil sau dacă... veți fi între- ^ Ș bat. Este foarte puțin probabil, ^ Ș în același timp, că vă veți face Ș ^ „probleme" din această cauză, mai ^ Ș ales că se pot găsi o mie și una ^ Ș de scuze. Noi ne gîndeam, de Ș ^ fapt, doar la acea privire încre­­­­­­zătoare pe care o acordăm m­e­ ș ^ dicilor, la halatele lor care ne Ș § amintesc de albul imaculat al ^ ^ a zăpezii... Și vrem să credem și­­ pe mai departe că nu greșim ^ J cînd ne plecăm gîndurile cu re­ ț ^ Ș cunoștință în fața oamenilor care­­ îmbracă halatele albe.­­ N. VASILESCU /////f////////////­///////////////// în municipiul Bîrlad PRIND CONTUR NOI CARTIERE In ultimii ani, beneficiind de condițiile create de stat prin a­­tribuirea unor terenuri și acor­darea de credite pe termen lung, mulți dintre cetățenii Bîr­­ladului, care a­u avut de suferit de pe urma calamităților natura­le și-au construit locuințe pro­prietate personală. Astfel, au a­­părut două cartiere noi : Crîng și Țuguiata. In cartierul Crîng, de pildă, s-au construit peste 400 de case noi, confortabile. Prin plantarea de arbori și ar­buști, amenajarea unor spații florale și zone verzi, cele două cartiere de vin, zi de zi, tot mai atrăgătoare. Pe dealul Țuguiata a fost construită și dată în folo­sință cea de a 60-a casă. Pînă la sfirșitul anului vor fi gata peste 100 de case, proprietate personală, în acest nou cartier. Mecanizatorul Ion Gherman, de la Stațiunea experimentală Perieni, administrează, un sol, îngrășăminte chimice în vederea începerii însă­­mînțării griului. LA I. A. S. HUȘI A început campania de vinificare la întreprinderea agricolă de stat Huși, recolta­rea strugurilor pentru masă este în plină desfășurare. Pînă la 16 septembrie, din planul de 700 de tone pre­văzut a fi livrate la export, au fost expediate 500 de tone. Ritmul zilnic de cules și livrare este de 100 de tone. Hi va spori, însă, în zilele imediat următoare, la 300 de tone, astfel ca, in minimum 25 de zile lucrătoare, cele 7.000 de tone de struguri de masă și vin, de pe suprafața de 1.100 de hectare cu viță de vie nobilă pe rod, să poată fi recoltate în întregime. Pe data de 16 septembrie, aici au fost recoltate primele tone de stru­guri pentru vin. Totodată, a fost declanșată campania de vinificare din anul curent. Tovarășul Inginer Ion Neamțu, directorul întreprinderii, ne-a declarat că totul este astfel pregătit, încît procesul de vinificare să se poată desfășura fără întrerupere. Treieră floarea- soarelui In cooperativele agricole din Jude), de cîteva zile, a În­ceput o nouă și importantă acțiune: recoltarea culturilor de toamnă. In acest context, cooperatorii din Negrești au înregistrat un prim succes: ei au încheiat recoltatul flo­­rii-soarelui pe întreaga supra­față de 110 hectare. In pre­zent, trei combine, adaptate special, au trecut la treiera­tul capitulelor de floarea-soa­­relui, lucrare care se va ter­mina în scurt timp. în Din nou despre valorificarea științifică a folclorului 2 3 Mai multe mijloace, un singur scop: 1 rentabilizarea­ întreprinderii I Intîlnirea tovarășului Nimm­ar in a­nor­om­i MÜULAC­ULAUSLOUU cu cadre din invătămintul economic­­ superior și alți economiști Miercuri dupa-amiază, tova­rășul Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit la sediul C.C. al P.C.R., în­­tr-o consfătuire de lucru, cu cadre didactice și de condu­cere în învățămîntul superior economic și alti economiști din institute de cercetări, mi­nistere și mari întreprinderi. Au participat tovarășii Ma­nea Mănescu, Leonte Răutu, precum și Mircea Maluta, mi­nistrul învățămîntului. Cu acest prilej au fost a­­nalizate — în lumina Direc­tivelor celui de-al X-lea Con­gres al Partidului Comunist Român — propuneri privind perfecționarea învățămîntului economic. Participanții au înfățișat realizările obținute în ultimii ani în dezvoltarea învățămîn­tului economic din tara noas­tră, în pregătirea cadrelor de specialiști, precum și sarcinile tot mai importante ce revin economistului în actualul sta­diu de dezvoltare a economi­ei naționale. Vorbitorii au re­levat în același timp deficien­țele care se manifestă în des­fășurarea învățămîntului eco­nomic, au făcut propuneri pentru perfecționarea lui în continuare. S-a subliniat ne­cesitatea ca pregătirea studen­ților să fie mai mult legată de practică, să fie pus un ac­cent sporit pe disciplinele mo­derne privind știința și teh­nica conducerii, organizarea producției și a muncii, calcu­lul economic, analiza și prog­noza economică, prospectarea piețelor etc. S-au făcut tot­odată propuneri pentru îm­prospătarea și îmbogățirea cu­noștințelor de specialitate prin reciclarea economiștilor, pen­tru perfecționarea activității cadrelor didactice care lucrea­ză în învățămîntul economic Luînd cuvîntul la încheierea lucrărilor consfătuirii, tovară­șul Nicolae Ceaușescu a su­bliniat rolul crescînd al ca­drelor didactice în formarea viitorilor economiști și a dat indicații și recomandări pri­vind ridicarea pe o treaptă superioară a întregului proces de pregătire a specialiștilor din economie. Secretarul ge­neral al partidului a subliniat necesitatea pregătirii unor ca­dre cu o înaltă calificare pro­fesională, capabile să dea so­luții optime problemelor com­plexe, pe care le ridică pro­ducția, întreaga viață econo­mică a țării, să lupte pentru înlăturarea a­­ tot ceea ce frî­­nează mersul înainte, să fie promotoare consecvente ale noului, ale creșterii eficienței economice în toate sectoarele, să se preocupe de punerea în valoare a tuturor rezervelor, să organizeze în bune con­diții activitatea întreprinderi­lor, a unităților de producție în care lucrează. Vorbitorul a relevat, de asemenea, înda­toririle ce revin cadrelor di­dactice din învățământul eco­nomic și altor economiști în analizarea științifică a proble­melor dezvoltării economiei noastre naționale, în promo­varea continuă a cercetării științifice economice, în con­cordanță cu cerințele mereu crescînde ale progresului so­cietății românești. Tovarășul Nicolae Ceaușes­­cu­ și-a exprimat convingerea că măsurile ce vor fi adop­tate în continuare, pe baza dezbaterilor, vor contribui la perfecționarea învățămîntului economic, la creșterea rolului și aportului economiștilor în rezolvarea problemelor pe ca­re le ridică construcția socie­tății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. A însămînța în epoca optimă ! înseamnă a fi, lin vrei, Mici T­oamna se simte preg­nant in freamătul care cuprinde în aceste zile de septembrie cimpiile și drumurile jude­țului. In lanurile cu porumb și floarea-soarelui au intrat brațele harnice ale coopera­torilor și combinele, începînd o nouă ediție a recoltărilor din acest an. Pe drumurile de țară, pe șoselele asfaltate, autocamioanele se îndreaptă către magazii ducînd primele roade ale toamnei. Concomi­tent cu tensiunea aparte pe care o dă momentul culesu­lui, specialiștii, mecanizatorii, țăranii cooperatori­i așteaptă cu o emoție nedisimulată momentul însămințărilor de toamnă. Așteaptă este numai un fel de a spune pentru că, de fapt, ei continuă pregă­tirile pînă în cele mai mici amănunte pentru a executa însămînțările la un nivel ca­litativ superior, în vederea realizării producțiilor sporite de griu impuse de sarcinile primului an al noului cinci­nal. tă Pe parcursul raidului­ and­e­­întreprins, ne-am oprit mai puțin la alte amănunte Raid—anchetă de ordin tehnic, care preced începerea însămințărilor de toamnă, urmărind, îndeosebi, măsurile organizatorice care s-au întreprins pentru a se recolta, într-un timp cit mai scurt, culturile prășitoare de pe terenurile unde urmează să se însămînțeze griul. Experiența acestui an a demonstrat cu prisosință ce înseamnă a se prelungi ne­justificat campania visămiîn­­tărilor de toamnă. Produc­țiile mici de griu, realizate de unele cooperative agri­cole sunt cauzate și de fap­tul că pe unele tarlale, unde plantele premergătoare au fost­ culturi prășitoare, griul s-a însămînțat mult mai tîr­­ziu decit perioada optimă admisă de normele tehnice. Pentru a nu se mai reedita greșelile de anul trecut, Mi­nisterul Agriculturii și Silvi­culturii a recomandat ca, pe terenurile unde se va însă­­mînta griu, să se organizeze recoltarea și eliberatul te­renului cu prioritate, in așa fel iicit să se asigure un decalaj cit mai mare între momentul pregătirii solului și efectuarea lucrărilor de în­sămânțat. S-a stabilit ca munca să se organizeze de așa manieră încît,­ pînă la 30 septembrie, pe suprafețele ce au fost ocupate cu plante prășitoare să se încheie pre­gătirile pentru semănat, res­pectiv cu 15 zile înainte de terminarea perioadei optime a însămințărilor. Ce s-a în­treprins sau se întreprinde pentru respectarea acestei­ indicații de care depinde în bună măsură succesul recol­tei de griu? Răspunsul s-am aflat vizitând cîteva coopera­tive agricole din județ. Schița de amplasare a ce­realelor păioase la C.A.P. Vulturești arată că, din cele 600 de hectare ce vor fi însămințate cu grîu, 170 au ca premergătoare plante pră­șitoare. Consiliul de condu­cere al unității a stabilit, prin planul tehnic-operativ pentru campania de toamnă, ca re­coltarea culturilor tîrzii să înceapă mai întîi pe acele tarlale unde va fi însămânțat griul. De cîteva zile s-a tre­cut la fapte. A început re­coltatul porumbului, lucrare care, pînă luni, s-a executat pe 30 de hectare. Pentru a urgenta acțiunea, concomitent cu tăiatul se face și depă­­nușatul știuleților direct in lan. Totodată, s-au asigurat remorci, sănioaie și atelaje care vor participa la elibera­tul terenului. De altfel, pre­ședintele unității, Vasile Rusu, ne-a informat că : „s-a trecut la eliberatul terenului de coconi și știuleti". In a­­celași timp, pe brigăzi, s-a organizat și început recolta­rea florii-soarelui. Aici, există posibilitatea ca pe te­renurile unde sunt­ cultivate prășitoare, după recoltare, să se aplice o agrotehnică corespunzătoare pentru însă­­mânțarea griului. M. AIFTINCA (continuare în pag. a 3-a) 99 Copiii merită și au nevoie de multă atenție!P­ robabil că mulți­­­ dintre cititori ■ T* au remarcat că, in finalul arti­colului „Bătrâ­­nul lup singuratic se simțea prea... sin­gur", apărut la 10 septembrie a.c., In paginile ziarului nos­tru, invitam persoa­nele interesate să-și spună părerile in le­gătură cu cele rela­tate, precum și cu i­­deea expusă într-un material precedent : „Nu simt cam repe­tenți părinții unor co­pii hoinari iată că, numai la trei zi­le (simbătă 12 sep­tembrie a.c.) de la publicarea articolului „Bătrânul lup..la redacție au și sosit trei scrisori (reco­mandate), care ne fac să fim aproape con­vinși că, dincolo de senzaționalul faptelor prezentate, cititorii au receptat exact esen­ța mesajului nostru: „Copiii merită și au nevoie de multă a­­tenție și dragoste pă­rintească, în cesul îndelungat pro­de educație, pentru a deveni oameni demni, adevărați, pe măsura dimensiunilor vieții noastre socialiste*. Cazurile prezentate de noi (fetițele cu apucături de hoinare, nearitabilul­ inginer Emil Manoliu) au ră­mas doar simple pre­texte (cu importanța lor, bineînțeles), pen­tru ca cititorii să me­diteze, un plan mai larg, la obligațiile ce revin părinților, edu­catorilor. Și — să specificăm — noi con­siderăm aceste obli­gații ale educatorilor, părinților ca pe niș­te elemente ale vie­ții sociale, caracteris­tice orînduirii noastre socialiste. Ne-am per­mis această generali­zare pe baza multi­plelor exemple Intil­­nite, mai ales după ce am citit rândurile trimise de cei trei cititori: Buhuș Ioana și Ilie Dumitru —din Bîrlad, Teodor Prac­­sin — din comuna Fălciu. Conținutul scrisorilor trimise de acești cititori este de-a dreptul tulbură­tor și ne exprimăm regretul că spațiul destinat materialului de față nu ne permite să se transcriem In Întregime, ci doar în cîteva fragmente. „Am și eu o fettț­ță de 12 ani. Mi-i dragă ca lumina ochi­lor (.. .).Am dorit ca fetița mea să Învețe numai lucruri fru­moase (...). De a­­ceea mă adresez tu­turor părinților: — Ocupați-vă îndea­proape de copiii voș­tri. Invățați-i să mun­cească și să respec­te munca (Buhuș Ioa­na"). ¥...aș fi vrut să știu ce putere au pă­rinții lui Lica și Ro­­dica, după aflarea a­­cestor vești despre copiii lor. Au acești copii părinți nu căzut de tată ? întreb dacă au părinți adevărați, deoarece, dacă In­tr-adevăr ar fi avut, nu s-ar fi intimplat ceea ce s-a intim­plat" (Ilie Dumitru). „Ce atitudine adop­tă părinții ai căror copii — lipsiți de LIVIU NISTOR (continuare în pag. a 3-a) Ecouri la materialul „Bătrânul lup singuratic se simțea prea... singur“

Next