Vremea Nouǎ, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 731-808)
1970-09-17 / nr. 797
Proletari din toate țările, uniți-vă ! Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean Anul III, nr. 797 Joi, 17 septembrie 1970 4 pagini 30 bani SIK Ml In nini ni vnu Insulul S nini II Wit coaterea din circuitul economic a unor valori, stocarea lor îndelungată sub paravanul unei pretinse asigurări a producției viitoare, a devenit în ultima vreme dintr-un argument al „spiritului de prevedere", evident greșit înțeles, un real „exploziv" introdus în sistemul financiar al celor care practică asemenea învechite metode de conducere. Astăzi, în condițiile unei economii planificate, a existenței ♦ ntractului economic, stocarea pe materii prime peste necesitățile reale este mai mult decit desuetă. Și totuși, cum se explică atunci apariția in magaziile unor întreprinderi vasluiene a unor produse de care nimeni nu mai este bucuros că se are ? întrebarea, pusă așa, la general, a primit răspunsuri diferite. Unele naive, altele neutre, altele cu pretenții de documentată justificare, dar nici unele și nici altele nu au reușit să scoată măcar o vorbuliță despre efectele negative asupra sinteticului indicator : cheltuieli materiale. Să începem, așadar, imaginara noastră călătorie prin depozitele adevărate ale unor întreprinderi doldora de lucruri netrebuincioase, deocamdată, sau niciodată. La Fabrica de mobilă din Vaslui exista la un moment dat un plus de 159 m.c. cherestea de fag și alte materii prime. Conducerea fabricii, prin tov. director ing. Tit Suhan, pune această anomalie pe seama forului său superior C.E.I.Lași, care a întocmit contractele de aprovizionare fără a corela cantitățile comandate cu adevăratul necesar al fabricii. Și tot acest for a greșit corelarea dintre planul producției globale și stocul stabilit pentru producția neterminată. Valoarea imobilizărilor — 1.080.000 de lei. In sfîrșit, supranormativele se fac simțite și în sectorul produselor finite. Valoarea lor — 736.000 lei. Justificarea : neconcordanță intre producția planificată a se fabrica și cea contractată . Simplu, nu ? Neconcordanță, necorelație, termeni moderni, științifici după care se ascunde, de fapt, neputința , unor specialiști în probleme economice, fie ei și de la Combinatul din Iași, de a sesiza precis încotro se îndreaptă banii puși la dispoziție de stat pentru realizarea unei producții eficiente. Altă magazie, alte—imobilizări în valoare de 768.000 fei. Proprietarul — Fabrica de confecții Vaslui, lată și obișnuitele justificări semnate de Emil Tiran, șeful serviciului aprovizionare : „Stocurile s-au creat ca urmare a necontinuității în producție a unor produse, avind in vedere articolul de țesătură, desenele și pozițiile coloristice”. De ce s-au cumpărat țesături care au întrecut cu mult volumul confecțiilor comandate de comerț este mai greu de explicat astăzi ! Tot așa de greu s-ar putea da o explicație de către conducerea Fabricii de confecții din Bîrlad, care are în prezent credite restante in valoare de 886.000 lei (vom mai reveni asupra acestei noțiuni de strictă specialitate), ca urmare a existenței în stoc a diferitelor materii prime fără posibilitate de transformare a lor în confecții. Pe ce bază serviciul de aprovizionare al acestei fabrici a achiziționat țesături absolut nefolositoare procesului de producție . Să nu vă grăbiți a trage o concluzie falsă. Nu, nu este vorba de incompetența unor funcționari. Aprovizionarea s-a făcut in vederea fabricării CONSTANTIN HUȘANU (continuare in pag. a 3-a) CREȘTEREA PERMANENTA A EFICIENȚEI—FACTOR HOTARITOR AL DINAMISMULUI ECONOMIC Noile blocuri de locuințe ce se construiesc în zona Fabricii de confecții din Vaslui. Foto : G. Rădulescu % ameri îmbrăcați in halate Ș § K M albe ! Cieva cuvinte care 1 Ș mm s-ar putea reduce la u- 5 ^ nul singur : medicii I J ^ Poate nu o dată, cind 1 ^ sănătatea noastră era In pericol. Și am fost Întrebați : „Doare ?" In % ^ astfel de situații, răspundem ali ț țmativ sau negativ, ne uităm in 5 ^ cresători In ochii omului din fata ța noastră, privirea ne alunecă pe | ț albul Imaculat al halatului său și 5 l ne gândim la culoarea zăpezii... ! § Pentru Început această comparațe fie ne este de ajuns : de aici % I w/vvw/wmwvmv/vv § | Cotidiene | | Halate albe. | | pete negre... | Swvvvvvtvvvvvvvvivvvtv 55 pornește sentimentul tonic al a Ș § propiatei însănătoșiri. Urmează ^ Ș apoi cuvintele de îmbărbătare, Ș ^ zimbetul (care vrea parcă să Ș Și. spună : „Ehei, elfi ca tine am Ș ^ vindecat eu !"), internarea, even ^ ^ ^ tuala operație și, într-o bună zi... Ș Ne oprim aici. Pentru că, aȘ §neori, uităm că halatele albe pot Ș fi și pătate. . . Așa cum s-a în-t ^ tîmplat, într-o bună zi, la Puiești. ^ 5 Ș Aici am întîlnit-o pe Natalia Pă- § ^ dure, o femeie în vîrstă, de loc ^și din satul Fulgu. Fusese adusă de ginerele ei, Petru Novac, într-o ^ Ș căruță, de la vreo 10 km. dis . Ștanță, la spitalul din Puiești. Situația ei era destul de gravă. ISȘ Abia mai putea să vorbească. Și Porniseră de acasă încă de diminineață, dar la Puiești ajunseseră > ^ § la o oră nepotrivită, după medicul Mihai Ilea. > ^ — E ora mesei, tovarăși, am Ș fi și eu dreptul să mă odihnesc Ș * puțin ! Dar așteptați-mă aici în ^ jur! fața Consiliului popular. Am să ^ Ș mă întorc repede. .. g« Așteptați și cînd i-am întilnit și noi, adică peste cîteva ore. Meș E 6dicul Mihai Ilea se întorsese, în Ș ștr-adevăr, dar pentru a le spune ^Ș $ încă o dată că „ora este nepo* Ș f î* trivită“, ca apoi să plece undeva ^ pe stradă, cu un prieten. ^ § Este adevărat, nicăieri, tovagărășe doctor, nu scrie că dv. ^ S* sunteți obligat să faceți consulta Ș ^ ții în pauza de prînz. In fața con- Ș științei dv. așa veți răspunde. Ș ^ probabil sau dacă... veți fi între- ^ Ș bat. Este foarte puțin probabil, ^ Ș în același timp, că vă veți face Ș ^ „probleme" din această cauză, mai ^ Ș ales că se pot găsi o mie și una ^ Ș de scuze. Noi ne gîndeam, de Ș ^ fapt, doar la acea privire încrezătoare pe care o acordăm me ș ^ dicilor, la halatele lor care ne Ș § amintesc de albul imaculat al ^ ^ a zăpezii... Și vrem să credem și pe mai departe că nu greșim ^ J cînd ne plecăm gîndurile cu re ț ^ Ș cunoștință în fața oamenilor care îmbracă halatele albe. N. VASILESCU /////f///////////////////////////// în municipiul Bîrlad PRIND CONTUR NOI CARTIERE In ultimii ani, beneficiind de condițiile create de stat prin atribuirea unor terenuri și acordarea de credite pe termen lung, mulți dintre cetățenii Bîrladului, care au avut de suferit de pe urma calamităților naturale și-au construit locuințe proprietate personală. Astfel, au apărut două cartiere noi : Crîng și Țuguiata. In cartierul Crîng, de pildă, s-au construit peste 400 de case noi, confortabile. Prin plantarea de arbori și arbuști, amenajarea unor spații florale și zone verzi, cele două cartiere de vin, zi de zi, tot mai atrăgătoare. Pe dealul Țuguiata a fost construită și dată în folosință cea de a 60-a casă. Pînă la sfirșitul anului vor fi gata peste 100 de case, proprietate personală, în acest nou cartier. Mecanizatorul Ion Gherman, de la Stațiunea experimentală Perieni, administrează, un sol, îngrășăminte chimice în vederea începerii însămînțării griului. LA I. A. S. HUȘI A început campania de vinificare la întreprinderea agricolă de stat Huși, recoltarea strugurilor pentru masă este în plină desfășurare. Pînă la 16 septembrie, din planul de 700 de tone prevăzut a fi livrate la export, au fost expediate 500 de tone. Ritmul zilnic de cules și livrare este de 100 de tone. Hi va spori, însă, în zilele imediat următoare, la 300 de tone, astfel ca, in minimum 25 de zile lucrătoare, cele 7.000 de tone de struguri de masă și vin, de pe suprafața de 1.100 de hectare cu viță de vie nobilă pe rod, să poată fi recoltate în întregime. Pe data de 16 septembrie, aici au fost recoltate primele tone de struguri pentru vin. Totodată, a fost declanșată campania de vinificare din anul curent. Tovarășul Inginer Ion Neamțu, directorul întreprinderii, ne-a declarat că totul este astfel pregătit, încît procesul de vinificare să se poată desfășura fără întrerupere. Treieră floarea- soarelui In cooperativele agricole din Jude), de cîteva zile, a Început o nouă și importantă acțiune: recoltarea culturilor de toamnă. In acest context, cooperatorii din Negrești au înregistrat un prim succes: ei au încheiat recoltatul florii-soarelui pe întreaga suprafață de 110 hectare. In prezent, trei combine, adaptate special, au trecut la treieratul capitulelor de floarea-soarelui, lucrare care se va termina în scurt timp. în Din nou despre valorificarea științifică a folclorului 2 3 Mai multe mijloace, un singur scop: 1 rentabilizarea întreprinderii I Intîlnirea tovarășului Nimmar in anoromi MÜULACULAUSLOUU cu cadre din invătămintul economic superior și alți economiști Miercuri dupa-amiază, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit la sediul C.C. al P.C.R., într-o consfătuire de lucru, cu cadre didactice și de conducere în învățămîntul superior economic și alti economiști din institute de cercetări, ministere și mari întreprinderi. Au participat tovarășii Manea Mănescu, Leonte Răutu, precum și Mircea Maluta, ministrul învățămîntului. Cu acest prilej au fost analizate — în lumina Directivelor celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român — propuneri privind perfecționarea învățămîntului economic. Participanții au înfățișat realizările obținute în ultimii ani în dezvoltarea învățămîntului economic din tara noastră, în pregătirea cadrelor de specialiști, precum și sarcinile tot mai importante ce revin economistului în actualul stadiu de dezvoltare a economiei naționale. Vorbitorii au relevat în același timp deficiențele care se manifestă în desfășurarea învățămîntului economic, au făcut propuneri pentru perfecționarea lui în continuare. S-a subliniat necesitatea ca pregătirea studenților să fie mai mult legată de practică, să fie pus un accent sporit pe disciplinele moderne privind știința și tehnica conducerii, organizarea producției și a muncii, calculul economic, analiza și prognoza economică, prospectarea piețelor etc. S-au făcut totodată propuneri pentru împrospătarea și îmbogățirea cunoștințelor de specialitate prin reciclarea economiștilor, pentru perfecționarea activității cadrelor didactice care lucrează în învățămîntul economic Luînd cuvîntul la încheierea lucrărilor consfătuirii, tovarășul Nicolae Ceaușescu a subliniat rolul crescînd al cadrelor didactice în formarea viitorilor economiști și a dat indicații și recomandări privind ridicarea pe o treaptă superioară a întregului proces de pregătire a specialiștilor din economie. Secretarul general al partidului a subliniat necesitatea pregătirii unor cadre cu o înaltă calificare profesională, capabile să dea soluții optime problemelor complexe, pe care le ridică producția, întreaga viață economică a țării, să lupte pentru înlăturarea a tot ceea ce frînează mersul înainte, să fie promotoare consecvente ale noului, ale creșterii eficienței economice în toate sectoarele, să se preocupe de punerea în valoare a tuturor rezervelor, să organizeze în bune condiții activitatea întreprinderilor, a unităților de producție în care lucrează. Vorbitorul a relevat, de asemenea, îndatoririle ce revin cadrelor didactice din învățământul economic și altor economiști în analizarea științifică a problemelor dezvoltării economiei noastre naționale, în promovarea continuă a cercetării științifice economice, în concordanță cu cerințele mereu crescînde ale progresului societății românești. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și-a exprimat convingerea că măsurile ce vor fi adoptate în continuare, pe baza dezbaterilor, vor contribui la perfecționarea învățămîntului economic, la creșterea rolului și aportului economiștilor în rezolvarea problemelor pe care le ridică construcția societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. A însămînța în epoca optimă ! înseamnă a fi, lin vrei, Mici Toamna se simte pregnant in freamătul care cuprinde în aceste zile de septembrie cimpiile și drumurile județului. In lanurile cu porumb și floarea-soarelui au intrat brațele harnice ale cooperatorilor și combinele, începînd o nouă ediție a recoltărilor din acest an. Pe drumurile de țară, pe șoselele asfaltate, autocamioanele se îndreaptă către magazii ducînd primele roade ale toamnei. Concomitent cu tensiunea aparte pe care o dă momentul culesului, specialiștii, mecanizatorii, țăranii cooperatorii așteaptă cu o emoție nedisimulată momentul însămințărilor de toamnă. Așteaptă este numai un fel de a spune pentru că, de fapt, ei continuă pregătirile pînă în cele mai mici amănunte pentru a executa însămînțările la un nivel calitativ superior, în vederea realizării producțiilor sporite de griu impuse de sarcinile primului an al noului cincinal. tă Pe parcursul raidului andeîntreprins, ne-am oprit mai puțin la alte amănunte Raid—anchetă de ordin tehnic, care preced începerea însămințărilor de toamnă, urmărind, îndeosebi, măsurile organizatorice care s-au întreprins pentru a se recolta, într-un timp cit mai scurt, culturile prășitoare de pe terenurile unde urmează să se însămînțeze griul. Experiența acestui an a demonstrat cu prisosință ce înseamnă a se prelungi nejustificat campania visămiîntărilor de toamnă. Producțiile mici de griu, realizate de unele cooperative agricole sunt cauzate și de faptul că pe unele tarlale, unde plantele premergătoare au fost culturi prășitoare, griul s-a însămînțat mult mai tîrziu decit perioada optimă admisă de normele tehnice. Pentru a nu se mai reedita greșelile de anul trecut, Ministerul Agriculturii și Silviculturii a recomandat ca, pe terenurile unde se va însămînta griu, să se organizeze recoltarea și eliberatul terenului cu prioritate, in așa fel iicit să se asigure un decalaj cit mai mare între momentul pregătirii solului și efectuarea lucrărilor de însămânțat. S-a stabilit ca munca să se organizeze de așa manieră încît, pînă la 30 septembrie, pe suprafețele ce au fost ocupate cu plante prășitoare să se încheie pregătirile pentru semănat, respectiv cu 15 zile înainte de terminarea perioadei optime a însămințărilor. Ce s-a întreprins sau se întreprinde pentru respectarea acestei indicații de care depinde în bună măsură succesul recoltei de griu? Răspunsul s-am aflat vizitând cîteva cooperative agricole din județ. Schița de amplasare a cerealelor păioase la C.A.P. Vulturești arată că, din cele 600 de hectare ce vor fi însămințate cu grîu, 170 au ca premergătoare plante prășitoare. Consiliul de conducere al unității a stabilit, prin planul tehnic-operativ pentru campania de toamnă, ca recoltarea culturilor tîrzii să înceapă mai întîi pe acele tarlale unde va fi însămânțat griul. De cîteva zile s-a trecut la fapte. A început recoltatul porumbului, lucrare care, pînă luni, s-a executat pe 30 de hectare. Pentru a urgenta acțiunea, concomitent cu tăiatul se face și depănușatul știuleților direct in lan. Totodată, s-au asigurat remorci, sănioaie și atelaje care vor participa la eliberatul terenului. De altfel, președintele unității, Vasile Rusu, ne-a informat că : „s-a trecut la eliberatul terenului de coconi și știuleti". In același timp, pe brigăzi, s-a organizat și început recoltarea florii-soarelui. Aici, există posibilitatea ca pe terenurile unde sunt cultivate prășitoare, după recoltare, să se aplice o agrotehnică corespunzătoare pentru însămânțarea griului. M. AIFTINCA (continuare în pag. a 3-a) 99 Copiii merită și au nevoie de multă atenție!P robabil că mulți dintre cititori ■ T* au remarcat că, in finalul articolului „Bătrânul lup singuratic se simțea prea... singur", apărut la 10 septembrie a.c., In paginile ziarului nostru, invitam persoanele interesate să-și spună părerile in legătură cu cele relatate, precum și cu ideea expusă într-un material precedent : „Nu simt cam repetenți părinții unor copii hoinari iată că, numai la trei zile (simbătă 12 septembrie a.c.) de la publicarea articolului „Bătrânul lup..la redacție au și sosit trei scrisori (recomandate), care ne fac să fim aproape convinși că, dincolo de senzaționalul faptelor prezentate, cititorii au receptat exact esența mesajului nostru: „Copiii merită și au nevoie de multă atenție și dragoste părintească, în cesul îndelungat prode educație, pentru a deveni oameni demni, adevărați, pe măsura dimensiunilor vieții noastre socialiste*. Cazurile prezentate de noi (fetițele cu apucături de hoinare, nearitabilul inginer Emil Manoliu) au rămas doar simple pretexte (cu importanța lor, bineînțeles), pentru ca cititorii să mediteze, un plan mai larg, la obligațiile ce revin părinților, educatorilor. Și — să specificăm — noi considerăm aceste obligații ale educatorilor, părinților ca pe niște elemente ale vieții sociale, caracteristice orînduirii noastre socialiste. Ne-am permis această generalizare pe baza multiplelor exemple Intilnite, mai ales după ce am citit rândurile trimise de cei trei cititori: Buhuș Ioana și Ilie Dumitru —din Bîrlad, Teodor Pracsin — din comuna Fălciu. Conținutul scrisorilor trimise de acești cititori este de-a dreptul tulburător și ne exprimăm regretul că spațiul destinat materialului de față nu ne permite să se transcriem In Întregime, ci doar în cîteva fragmente. „Am și eu o fettțță de 12 ani. Mi-i dragă ca lumina ochilor (.. .).Am dorit ca fetița mea să Învețe numai lucruri frumoase (...). De aceea mă adresez tuturor părinților: — Ocupați-vă îndeaproape de copiii voștri. Invățați-i să muncească și să respecte munca (Buhuș Ioana"). ¥...aș fi vrut să știu ce putere au părinții lui Lica și Rodica, după aflarea acestor vești despre copiii lor. Au acești copii părinți nu căzut de tată ? întreb dacă au părinți adevărați, deoarece, dacă Intr-adevăr ar fi avut, nu s-ar fi intimplat ceea ce s-a intimplat" (Ilie Dumitru). „Ce atitudine adoptă părinții ai căror copii — lipsiți de LIVIU NISTOR (continuare în pag. a 3-a) Ecouri la materialul „Bătrânul lup singuratic se simțea prea... singur“