Vremea Nouǎ, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 731-808)
1970-09-19 / nr. 799
V > 4 J 1 Proletari din toate lurile, uni fi va - . — —...........................................................—--------- Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean VIZITA DE LUCRU A TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU ÎN JUDEȚUL MUREȘ Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, a făcut în după-amiaza zilei de vineri o vizită de lucru în județul Mureș. Secretarul general al partidului a fost însoțit de tovarășii Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, și Vasile Patilineț, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. La plecarea din Capitală, pe aeroportul Băneasa, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat au fost salutați de tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Ilie Verdeț, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Vasile Vîlcu, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu și Ion Ioniță. Sunt numai patru luni de cînd tovarășul Nicolae Ceaușescu se afla în mijlocul oamenilor muncii de pe meleagurile mureșene. Era în perioada în care apele Mureșului și Tîrnavei, crescute dincolo de limita oricărei închipuiri, se revărsau sălbatic, distrugînd așezări omenești, căi de comunicații, importante obiective economice, cetățenilor Prezența în mijlocul a conducătorului partidului și statului a avut efecte tonifiante inestimabile, cuvintele de îmbărbătare, îndemnurile și indicațiile practice ale tovarășului Nicolae Ceaușescu mobilizînd energiile, dînd încredere și putere. Vizita în județ începe cu însăși frumoasa și vechea cetate a chimiei, combinatul din Tîrnăveni. La intrarea în întreprindere, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat sînt salutați de adjunctul ministrului industriei chimice Ștefan Kiss, de colectivul de conducere al combinatului. Sute de chimiști aplaudă îndelung pe oaspeți. Din rîndul lor se desprinde un grup de tineri care dăruiesc — semn de dragoste și stimă — frumoase buchete de flori. Directorul general al Grupului industrial de chimie Tîrnăveni, inginerul Bujor Roșca, informează pe tovarășul Nicolae Ceaușescu că prin eforturile eroice a mii de oameni, în luna iulie au intrat în circuitul productiv ultimele instalații ale acestei unități, întreprinderea cea mai grav afectată din județ, de inundații. Pierderile au fost mari, însă prin încordată, muncă perseverentă, continuă au fost realizate încă la sfîrșitul lunii iulie sarcinile de plan ale actualului cincinal. Combinatul lucrează în prezent cu întreaga capacitate proiectată, iar în unele secții, datorită modernizării introduse o dată cu repunerea în funcțiune a instalațiilor și proceselor tehnologice, se realizează o producție mai mare decit înainte de calamități. Aceasta creează posibilitatea ca pînă la sfîrșitul anului chimiștii de aici să obțină o producție suplimentară de circa 10 milioane lei. Se vizitează cuptoarele de carbid — principalul produs al combinatului. La cuptorul nr. 6 — noul obiectiv al combinatului aflat în construcție — se face un scurt popas. Oaspeții sînt informați că această lucrare se desfășoară conform graficelor la zi, ea urmînd, conform angajamentului constructorilor, să fie pusă în funcțiune cu o lună mai devreme. Noul cuptor va mari producția de carbid a combinatului cu 82 000 tone anual. , cu Tovarășul Nicolae Ceaușesadresează colectivului Combinatului chimic din Tîrnăveni calde felicitări pentru spiritul de abnegație de care dă dovadă în rezolvarea sarcinilor prezente și de viitor ale acestei mari întreprinderi. Colectivul de conducere al combinatului, muncitorii se angajează să nu precupețească nici un efort pentru ca obiectivele ce le revin în cadrul noului plan cincinal să fie îndeplinite exemplar. La plecarea din Tîrnăveni, locuitorii orașului aduc mulțumirile lor călduroase conducerii partidului și statului pentru grija și ajutorul acordat în zilele de grea încercare din luna mai, pentru ștergerea rănilor pricinuite de inundații și revenirea la normal a vieții în toate compartimentele ei. Se aud urări în cinstea Partidului Comunist Român, se scandează cu căldură P.C.R. — Ceaușescu, Ceaușescu — P.C.R. De la Tîrnăveni, oaspeții s-au îndreptat spre îngrășătoria de bovine aparținînd întreprinderii agricole de stat din Iernut. Aici, în fața unor planșe se prezintă date cu privire la baza materială a complexului, organizarea producției, realizările obținute. In cursul vizitei se dau informații detaliate asupra capacității de adăpostire a complexului (8.400 locuri), asupra tehnologiei care permite ca în cursul unui an de producție să se obțină 9.600 viței îngrășați precoce de la greutatea de 45 kg. pînă la 350 kg, în timp de maximum 300 zile. Specialiștii complexului prezintă, de asemenea, ca pe o realizare importantă dotarea cu utilaje de concepție și fabricație exclusiv românească, adoptarea unor soluții originale care au permis obținerea unor economii considerabile. Tovarășul Ceaușescu apreciază eforturile depuse de specialiști, eficiența unora dintre soluțiile adoptate și recomandă ca în extinderea întreprinderilor de felul celor de la Iernut să se aibă în vedere realizarea treptată a construcțiilor în funcție de posibilitățile materiale și financiare. De asemenea, pornind de la experiența existentă în alte județe ale țării, printre care județul Argeș, privind colaborarea între întreprinderile agricole de stat și cele cooperatiste, recomandă să se folosească toate mijloacele pentru ca această colaborare să fie cît mai rodnică, să ducă la creșterea producției animaliere, la satisfacerea tot mai bună a cerințelor populației, la cointeresarea țăranilor cooperatori. De o parte și de alta a șoselei se întind lanuri de porumb. La intrarea în comuna Ogra, și apoi la hotarul comunei Ungheni, se fac scurte popasuri. Tovarășul Nicolae Ceaușescu intră în lanurile de porumb, discută cu specialiștii despre perspectivele recoltei. Pe tot parcursul drumului, mii și mii de locuitori — români și maghiari — au ieșit să salute pe secretarul general al partidului. Ei flutură stegulețe, buchete de flori. Desprindem din mulțimea imaginilor, care exprimă bucuria, stima locuitorilor acestor meleaguri pentru partid, pentru secretarul său general, una deosebit de semnificativă: un grup de tineri elevi ai școlii din localitate, scrisese pe o mare pancartă cuvintele „Ceaușescu — viitorul". Ele sintetizează minunat încrederea poporului, tineretului patriei, în cel care, în fruntea conducerii partidului, militează cu neobosită dăruire pentru ca luminosul țel, mărețul program adoptat pentru înflorirea continuă a patriei socialiste să se realizeze pe deplin. Aici, la intrarea în oraș, mii de cetățeni fac secretarului general al partidului o emoționanță primire. Tovarășul Vasile Rus, prim-secretar al Comitetului municipal de partid Tg. Mureș, adresează o urare de bun venit. Zeci de tineri și tinere oferă buchete de flori. O fanfară intonează Imnul de stat. Garda de onoare, formată din militari, membri ai gărzilor patriotice și tineri din detașamentele de pregătire militară, prezintă onorul. Tovarășul Nicolae Ceaușescu trece în revistă garda de onoare. Din mulțime se aud puternice urale și ovații: „P.C.R., Ceaușescu", „Ceaușescu și poporul". Oaspeții vizitează în continuare întreprinderea „Metalotehnica", unitate profilată pentru construcția de mașini destinate sectoarelor de tricotaje și confecții. Pe parcurs oaspeții sunt informați că această unitate a cunoscut o dezvoltare considerabilă în actualul plan cincinal, volumul producției globale sporind de 25 de ori; ea realizează în prezent 47 tipodimensiuni de utilaje pentru tricotaje și confecții, multe din acestea concepute de specialiștii întreprinderii. In hala de montaj general, conducătorii de partid și de stat se întrețin cu proiectanții întreprinderii asupra caracteristicilor tehnice ale unor mașini. Este apreciată invenția inginerului Filep Emnod datorită căreia, cu ajutorul unui aparat special, se determină temperatura caracteristică a oțelurilor folosite în construcția utilajelor pentru industria textilă. Tot aici, oaspeților li se prezintă cîteva din utilajele realizate de întreprindere și care urmează a fi prezentate la apropiatul tîrg internațional de la București. De asemenea, sunt prezentate unele produse realizate de elevi ai școlii profesionale care funcționează pe lingă întreprindere. Tovarășul Ceaușescu recomandă ca în procesul de învățămînt să se pună un mai mare accent pe însușirea meseriei, pe problemele tehnice, să se înlăture paralelismele rezultate din copierea profilului școlii de cultură generală. Tovarășul Nicolae Ceaușescu se interesează despre modalitățile de cooperare dintre întreprinderi și măsurile luate pentru specializarea lor, subliniind importanța acestor măsuri pentru creșterea productivității muncii, marea producției și perfecțiasporirea calității produselor. Gazdele informează că uzina va cunoaște în anii următori o nouă dezvoltare atît în ce privește volumul producției, cit și diverșiiaea produselor. Se află în curs de construcție o nouă hală de montaj cu o suprafață de 5.800 m.p., care va permite fabricarea unor noi mașini și utilaje necesare unităților industriei textile din țara noastră. Secretarul general al partidului apreciază pozitiv eforturile depuse de colectivul uzinei, felicită călduros pe muncitorii și specialiștii de aici pentru realizările obținute, adresează celor prezenți urări de sănătate și noi succese. Ultima unitate vizitată ieri în județul Mureș a fost Complexul de selecție și testare pentru porcine al întreprinderii agricole de stat din comuna Gornești. Această unitate este creată în scopul creșterii unor animale de elită necesare sporirii efectivului de porcine de rasă superioară, atît în unitățile agricole de stat cît și în cele cooperatiste. In fața unor grafice de producție, directorul complexului, ing. Ion Lupu, informează pe oaspeți că această întreprindere, în care știința se împletește la modul cel mai strîns cu interesele producției, are o capacitate de 26 000 de capete și livrează anual unităților de specialitate din țară 3 000 de vieruși și 7 000 de scrofite pentru reproducție din cele mai bune rase. Se relevă, de asemenea, experiența căpătată de această unitate în îngrășarea animalelor prin cele mai moderne procedee. In continuare, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat vizitează cîteva hale ale complexului, primind pe parcurs explicații cu privire la procedeele tehnologice folosite, la rezultatele cercetărilor științifice, precum și la perspectivele de dezvoltare ale complexului. In încheierea vizitei, secretarul general al partidului recomandă să se ia toate măsurile pentru a se realiza integral investițiile alocate dezvoltării acestui sector atît de important, pentru a se generaliza experiența bună existentă în această unitate și a se face totul în vederea amplificării ei, adresează totodată felicitări specialiștilor complexului pentru rezultatele obținute, urîndu-le ca, prin intensificarea eforturilor întregului colectiv, să se adauge altele noi, pe măsura posibilităților și capacităților de care dispun. Seara tîrziu, coloana mașinilor s-a înapoiat în Tg. Mureș, oaspeții fiind întîmpinați cu aceeași căldură și dragoste de localnicii care au ținut să-și exprime încă o dată gîndurile și sentimentele lor calde, mulțumirea pentru ceea ce partidul a făcut și face în scopul dezvoltării armonioase a tuturor regiunilor țării, aprobarea deplină față de politica internă și externă a partidului, respectul și stima față de conducerea sa, în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu. Vizita de lucru a tovarășului Nicolae Ceaușescu în județele țării continuă. N. POPESCU-BOGDĂNEȘTI NICOLAE DRAGOȘ MIRCEA S. IONESCU .wWWWAA/AAA/V. Stitul rotul i lotul estalotului in procesul de licizare a lililllui“ •„ Simpozionul national „Rolul și locul educatorului In procesul de modernizare a învățămîntului" se Înscrie ca o contribuție a țării noastre printre manifestările prilejuite de Anul international al educației — 1970. Organizat de către Ministerul învățămîntului, prin Casa Centrală a Corpului Didactic. In colaborare cu Uniunea Generală a Sindicatelor din România, simpozionul are două etape: la nivel județean și, apoi, la nivel central. Pină In prezent, etapa Intri a avut loc în mai multe județe ale țării. In județul nostru, lucrările din cadrul primei etape a simpozionului vor avea loc duminică. Participă cadre didactice din învățământul universitar, specialiști de la Institutul de științe pedagogice și de la I.P.C.D. Iași, profesori și Învățători din unitățile școlare ale județului Vaslui. In cadrul a 11 secții, vor fi prezentate 58 de comunicări. O secție aparte va dezbate aspecte privind activitatea sindicală din școală. Cele mai reușite lucrări prezentate cu prilejul simpozionului vor fi publicate, prin grija Inspectoratului școlar județean, Intr-o culegere, lărgindu-se, astfel, posibilitățile de difuzare a contribuțiilor profesorilor noștri la cercetarea pedagogică. Cu prilejul cercurilor pedagogice trimestriale, al consfătuirilor cu directorii și responsabilii colectivelor de catedră, tematica lucrărilor susținute în cadrul simpozionului va fi îmbunătățită, urmărindu-se, și pe această cale, crearea unei cît mai strînse legături între școală și cerințele imediate ale societății. in pagina a 2-a ■Wi'WiWiWMWWiWiWi^'iWWiWMAGAZIN în pagina a 4-a .A/WWWS/WWA/WA/WWW ■ Sesiunea O. N. U. s Situația din Iordania se menține încordată ■ COMENTARIU EXTERN Drumul Canadei Incă înainte de a ajunge la ferma de stat Negrești a I.A.S. Todirești atenția ne-a fost atrasă de atmosfera unei munci alerte. Străbătind teritoriul fermei, discutînd cu tovarăși întilniți la lucru, ne-am convins că cele ce ni se spuseseră de dimineață la Inspectoratul județean al I.A.S. corespund întocmai realității. Adică, se ara terenul de pe care abia fusese recoltată soia, se administrau îngrășăminte chimice, se efectua discuitul, se trata griul pentru sămînță. Fermiera și economistul fermei se aflau printre oameni, ajutîndu-i și îndrumîndu-i. Acum cînd citiți aceste rinduri la ferma de stat Negrești se seamănă griul pe 50 de hectare după mazăre și pe alte 50 după soia. Tot în ziua de 17 septembrie, am vizitat și cîteva cooperative agricole, situate în aceeași zonă a județului. Am vrut, în mod deosebit, să ne dăm seama cum sînt respectate indicațiile date cu prilejul consfătuirii, care a avut loc recent la Vaslui, cu privire la cultura griului. La Băcești, bunăoară, tovarășii ne-au mărturisit existența unor deficiențe destul de serioase. Aici vor fi cultivate cu grîu 613 hectare, dintre care 150 vor fi însămînțate după porumb siloz și 274 după porumb pentru boabe. Recoltarea porumbului nu începuse încă. Se motiva că este verde, dar nu se făcuse analiza sta PRODUCȚIEI DE 6RIU A ANULUI 1971 — ÎNTREAGA ATENȚIE diului de coacere spre a i se determina procentul de umiditate. Inginerul șef nu mai venise la lucru de șase zile. La aceeași dată, în cooperativă nu fuseseră aduse 50 de tone de grîu pentru sămînță. Nici îngrășămintele chimice nu sosiseră încă. Din discuția purtată cu tov. Grigore Năstase, inginer șef al cooperativei agricole din Dumești, am reținut că mai bine de jumătate din cele 550 de hectare cu grîu vor fi însămînțate după premergătoare tîrzii: 195 cu porumb, 48 cu sfeclă de zahăr și 90 cu floarea-soarelui. Se trecuse numai la recoltatul floriisoarelui, începuse și treieratul. Fusese însă imediat sistat. Baza de recepție Băcești a refuzat să primească floareasoarelui. Este, de fapt, una dintre principalele cauze, datorită căreia 17 tractoare stăteau degeaba. De asemenea, nu erau aduse — și nu se știe de unde urmau să fie aduse — cele 50 de tone de sămînță prevăzute a fi luate prin schimb de la I.V.C. Buletinele de la laborator au venit, prima oară, negre. Grîul a fost recondiționat și la laborator au fost trimise probe, dar, de pe 6 septembrie și pînă la data vizitei noastre, rezultatele nu sosiseră. Am adresat următoarea întrebare tovarășilor de la Dumești : „Ce soluție preconizați, pentru a elibera la timp terenurile ocupate cu culturi tîrzii, în care urmează să însămînțați grîu ?" Ne-au răspuns : „le vom antrena la recoltat, cu brațele, și pe tractoriști". Comentariile ni se par a nu mai fi, în acest caz, de vreun folos. Cooperativa agricolă de producție Todirești va cultiva cu grîu suprafața de 220 de hectare după porumb și 80 după floarea-soarelui. Aici începuse recoltatul porumbului. Cocenii de pe 40 de hectare fuseseră tăiați. Pe alte 40 de hectare fusese recoltată și floarea-soarelui. Cît privește, în schimb, eliberarea terenurilor productive, era o problemă care îi pre- C. S. VINATORU (continuare în pag. a 3-a) Neglijențele de acum tone de recoltă minus La C.A.P. Hoceni 80 DE HECTARE INSAMINTATE Pentru anul curent, cooperativa agricolă de producție Hoceni și-a prevăzut să însămînțeze cu grîu suprafața de 450 de hectare. Dintre acestea, 200 de hectare vor fi cultivate după porumb. Acordînd atenția cuvenită pregătirii și desfășurării în condiții corespunzătoare a campaniei de însămînțare a griului, conducerea unității a asigurat recoltarea și eliberarea, pînă acum, a suprafeței de 120 de hectare cu porumb, în care urmează să fie semănat grîul. De asemenea, pînă ieri, 225 de hectare, din totalul de 450, au fost pregătite pentru semănat, iar 80 au și fost semănate. La efectuarea lucrărilor amintite s-au evidențiat tractoriștii Constantin Ciomaga, Gheorghe Olaru, Dumitru Carp, Constantin Oțel și Alexandru Onofrei. Toate lucrările continuă să se desfășoare, la Hoceni, în ritmul prevăzut în planul tehnic întocmit de către conducerea unității. Acordul global - formă avantajoasă de retribuție insuficient aplicată în scopul ridicării nivelului productivității muncii în construcții, precum și al cointeresării muncitorilor, de cîteva luni se folosește o nouă formă de retribuție și anume salarizarea în acord global. Aceasta presupune, în primul rînd, încheierea unui contractangajament între șantier și formația de lucru care execută obiectul de investiții, în care se stipulează termenul de predare, suma ce va fi primită de executanți, precum și condițiile pe care trebuie să le creeze conducerea șantierului pentru asigurarea unei bune desfășurări a muncii (aprovizionarea ritmică a locurilor de muncă, crearea fronturilor de lucru, asigurarea utilajelor necesare etc.). Aplicată experimental pe diferite șantiere, s-a dovedit că această formă de salarizare are multiple avantaje dintre care amintim ridicarea nivelului productivității muncii, scurtarea termenelor de dare în folosință a obiectivelor, îmbunătățirea activității lucrărilor,creșterea stabilității muncitorilor și multe altele. De asemenea, această formă de salarizare este foarte avantajoasă pentru muncitorii constructori, deoarece cîștigurile obținute cresc substanțial. Cu toate avantajele pe care le aduce sistemul de execuție a lucrărilor și plata în acord global, la I.C.M. Vaslui nu este aplicat pe scară largă. Astfel, din cele 60 de formații de lucru numai 4 din cadrul Șantierului nr. 1 Vaslui lucrează în acord global și deocamdată nu sunt perspective pentru extinderea sistemului cu toate că acum cîteva luni conducerea I.C.M.ului și a Șantierului nr. 1 și-au luat angajamentul de a generaliza noua formă de retribuire. Căutăm să descoperim cauzele care au făcut ca această formă avantajoasă de retribuție a muncii să fie aplicată cu timiditate. „Nu avem condiții", ne-a spus șeful serviciului normării, T. DUMITRIU (continuare în pag. a 3-a) )