Vremea Nouǎ, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 731-808)

1970-09-19 / nr. 799

V > 4 J 1 Proletari din toate lurile, uni fi va - . — —...........................................................—---------­ Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean VIZITA DE LUCRU A TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU ÎN JUDEȚUL MUREȘ Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, președintele Consiliului de Stat, a făcut în după-amiaza zilei de vineri o vizită de lucru în județul Mureș. Secretarul general al partidului a fost însoțit de tovarășii Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, și Vasile Patilineț, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. La plecarea din Capitală, pe aeroportul Băneasa, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat au fost salutați de to­varășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gh­eorghe Pană, Ilie Verdeț, Flo­rian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Vasile Vîlcu, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Ilies­cu și Ion Ioniță. Sunt numai patru luni de cînd tovarășul Nicolae Ceaușescu se afla în mijlocul oamenilor muncii de pe meleagurile mu­reșene. Era în perioada în ca­re apele Mureșului și Tîrna­­vei, crescute dincolo de limita oricărei închipuiri, se revăr­sau sălbatic, distrugînd așe­zări omenești, căi de comuni­cații, importante obiective eco­nomice, cetățenilor Prezența în mijlocul a conducătorului partidului și statului a avut efecte tonifiante inestimabile, cuvintele de îmbărbătare, în­demnurile și indicațiile practice ale tovarășului Nicolae Ceau­șescu mobilizînd energiile, dînd încredere și putere. Vizita în județ începe cu în­săși frumoasa și vechea cetate a chimiei, combinatul din Tîr­­năveni. La intrarea în întreprindere, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat sînt salutați de ad­junctul ministrului industriei chimice Ștefan Kiss, de colec­tivul de conducere al combi­natului. Sute de chimiști a­­plaudă îndelung pe oaspeți. Din rîndul lor se desprinde un grup de tineri care dăruiesc — semn de dragoste și stimă — frumoase buchete de flori. Directorul general al Grupu­lui industrial de chimie Tîrnă­­veni, inginerul Bujor Roșca, informează pe tovarășul Nico­lae Ceaușescu că prin efortu­rile eroice a mii de oa­meni, în luna iulie au intrat în circuitul productiv ultimele instalații ale acestei unități, întreprinderea cea mai grav afectată din județ, de inunda­ții. Pierderile au fost mari, în­să prin încordată, muncă perseverentă, continuă au fost realizate încă la sfîrșitul lunii iulie sarcinile de plan ale actu­alului cincinal. Combinatul lucrează în pre­zent cu întreaga capacitate proiectată, iar în unele secții, datorită modernizării introduse o dată cu repunerea în funcți­une a instalațiilor și procese­lor tehnologice, se realizează o producție mai mare decit îna­inte de calamități. Aceasta creează posibilitatea ca pînă la sfîrșitul anului chimiștii de aici să obțină o producție su­plimentară de circa 10 mili­oane lei. Se vizitează cuptoarele de carbid — principalul produs al combinatului. La cuptorul nr. 6 — noul o­­biectiv al combinatului aflat în construcție — se face un scurt­ popas. Oaspeții sînt informați că această lucrare se desfă­șoară conform graficelor la zi, ea urmînd, conform angaja­mentului constructorilor, să fie pusă în funcțiune cu o lună mai devreme. Noul cuptor va mari producția de carbid a combinatului cu 82 000 tone a­­nual. , cu Tovarășul Nicolae Ceaușes­adresează colectivului Combinatului chimic din Tîr­­năveni calde felicitări pentru spiritul de abnegație de care dă dovadă în rezolvarea sar­cinilor prezente și de viitor ale acestei mari întreprinderi. Colectivul de conducere al combinatului, muncitorii se angajează să nu precupețească nici un efort pentru ca obiec­tivele ce le revin în cadrul noului plan cincinal să fie îndeplinite exemplar. La plecarea din Tîrnăveni, locuitorii orașului aduc mul­țumirile lor călduroase con­ducerii partidului și statului pentru grija și ajutorul acor­dat în zilele de grea încer­care din luna mai, pentru ștergerea rănilor pricinuite de inundații și revenirea la nor­mal a vieții în toate compar­timentele ei. Se aud urări în cinstea Partidului Comunist Român, se scandează cu căl­dură P.C.R. — Ceaușescu, Ceaușescu — P.C.R. De la Tîrnăveni, oaspeții s-au îndreptat spre îngrășăto­­ria de bovine aparținînd în­treprinderii agricole de stat din Iernut. Aici, în fața unor planșe se prezintă date cu privire la baza materială a complexului, organizarea pro­ducției, realizările obținute. In cursul vizitei se dau in­formații detaliate asupra ca­pacității de adăpostire a com­plexului (8.400 locuri), asupra tehnologiei care permite ca în cursul unui an de producție să se obțină 9.600 viței în­grășați precoce de la greuta­tea de 45 kg. pînă la 350 kg, în timp de maximum 300 zile. Specialiștii complexului pre­zintă, de asemenea, ca pe o realizare importantă dotarea cu utilaje de concepție și fa­bricație exclusiv românească, adoptarea unor soluții origi­nale care au permis obținerea unor economii considerabile. Tovarășul Ceaușescu apre­ciază eforturile depuse de specialiști, eficiența unora dintre soluțiile adoptate și re­comandă ca în extinderea în­treprinderilor de felul celor de la Iernut să se aibă în vedere realizarea treptată a construcțiilor în funcție de posibilitățile materiale și fi­nanciare. De asemenea, por­nind de la experiența exis­tentă în alte județe ale țării, printre care județul Argeș, privind colaborarea între în­treprinderile agricole de stat și cele cooperatiste, recoman­dă să se folosească toate mijloacele pentru ca această colaborare să fie cît mai rod­nică, să ducă la creșterea producției animaliere, la sa­tisfacerea tot mai bună a ce­rințelor populației, la cointe­resarea țăranilor cooperatori. De o parte și de alta a șo­selei se întind lanuri de po­rumb. La intrarea în comuna Ogra, și apoi la hotarul co­munei Ungheni, se fac scurte popasuri. Tovarășul Nicolae Ceaușescu intră în lanurile de porumb, discută cu specialiștii despre perspectivele recoltei. Pe tot parcursul drumului, mii și mii de locuitori — ro­mâni și maghiari — au ieșit să salute pe secretarul gene­ral al partidului. Ei flutură stegulețe, buchete de flori. Desprindem din mulțimea i­­maginilor, care exprimă bucu­ria, stima locuitorilor acestor meleaguri pentru partid, pen­tru secretarul său general, una deosebit de semnificativă: un grup de tineri elevi ai școlii din localitate, scrisese pe o mare pancartă cuvinte­le „Ceaușescu — viitorul". E­­le sintetizează minunat încre­derea poporului, tineretului patriei, în cel care, în frun­tea conducerii partidului, mi­litează cu neobosită dăruire pentru ca luminosul țel, mă­rețul program adoptat pentru înflorirea continuă a patriei socialiste să se realizeze pe deplin. Aici, la intrarea în oraș, mii de cetățeni fac secretarului general al partidului o emo­ționanță primire. Tovarășul Va­sile Rus, prim-secretar al Co­mitetului municipal de partid Tg. Mureș, adresează o urare de bun venit. Zeci de tineri și tinere oferă buchete de flori. O fanfară intonează Im­nul de stat. Garda de onoare, formată din militari, membri ai gărzilor patriotice și tineri din detașamentele de pregăti­re militară, prezintă onorul. Tovarășul Nicolae Ceaușes­cu trece în revistă garda de onoare. Din mulțime se aud puternice urale și ovații: „P.C.R., Ceaușescu", „Ceaușes­cu și poporul". Oaspeții vizitează în conti­nuare întreprinderea „Metalo­­tehnica", unitate profilată pen­tru construcția de mașini des­tinate sectoarelor de tricotaje și confecții. Pe parcurs oaspeții sunt in­formați că această unitate a cunoscut o dezvoltare consi­derabilă în actualul plan cin­cinal, volumul producției glo­bale sporind de 25 de ori; ea realizează în prezent 47 tipodimensiuni de utilaje pen­tru tricotaje și confecții, mul­te din acestea concepute de specialiștii întreprinderii. In hala de montaj general, conducătorii de partid și de stat se întrețin cu proiectanții întreprinderii asupra caracte­risticilor tehnice ale unor ma­șini. Este apreciată invenția inginerului Filep Emnod dato­rită căreia, cu ajutorul unui aparat special, se determină temperatura caracteristică a o­­țelurilor folosite în construc­ția utilajelor pentru industria textilă. Tot aici, oaspeților li se prezintă cîteva din utilajele realizate de întreprindere și care urmează a fi prezentate la apropiatul tîrg internațio­nal de la București. De ase­menea, sunt prezentate unele produse realizate de elevi ai școlii profesionale care func­ționează pe lingă întreprinde­re. Tovarășul Ceaușescu reco­mandă ca în procesul de în­­vățămînt să se pună un mai mare accent pe însușirea me­seriei, pe problemele tehnice, să se înlăture paralelismele rezultate din copierea profilu­lui școlii de cultură generală. Tovarășul Nicolae Ceaușes­cu se interesează despre mo­dalitățile de cooperare dintre întreprinderi și măsurile luate pentru specializarea lor, su­bliniind importanța acestor măsuri pentru creșterea pro­ductivității muncii, marea producției și perfecția­sporirea calității produselor. Gazdele informează că uzi­na va cunoaște în anii urmă­tori o nouă dezvoltare atît în ce privește volumul producți­ei, cit și diverșii­­­­a­­ea produ­selor. Se află în curs de con­strucție o nouă hală de mon­taj cu o suprafață de 5.800 m.p., care va permite fabri­carea unor noi mașini și uti­laje necesare unităților indus­triei textile din țara noastră. Secretarul general al parti­dului apreciază pozitiv efor­turile depuse de colectivul u­­zinei, felicită călduros pe mun­citorii și specialiștii de aici pentru realizările obținute, a­­dresează celor prezenți urări de sănătate și noi succese. Ultima unitate vizitată ieri în județul Mureș a fost Com­plexul de selecție și testare pentru porcine al întreprin­derii agricole de stat din co­muna Gornești. Această unitate este creată în scopul creșterii unor animale de elită necesare sporirii efectivului de porcine de rasă superioară, atît în u­­nitățile agricole de stat cît și în cele cooperatiste. In fața unor grafice de pro­ducție, directorul complexului, ing. Ion Lupu, informează pe oaspeți că această întreprin­dere, în care știința se împle­tește la modul cel mai strîns cu interesele producției, are o capacitate de 26 000 de capete și livrează anual unităților de specialitate din țară 3 000 de vieruși și 7 000 de scrofite pen­tru reproducție din cele mai bune rase. Se relevă, de ase­menea, experiența căpătată de această unitate în îngrășarea animalelor prin cele mai mo­derne procedee. In continuare, tovarășul Ni­colae Ceaușescu și ceilalți con­ducători de partid și de stat vizitează cîteva hale ale com­plexului, primind pe parcurs explicații cu privire la proce­deele tehnologice folosite, la rezultatele cercetărilor științi­fice, precum și la perspecti­vele de dezvoltare ale com­plexului. In încheierea vizitei, se­cretarul general al partidului recomandă să se ia toate mă­surile pentru a se realiza in­tegral investițiile alocate dez­voltării acestui sector atît de important, pentru a se genera­liza experiența bună existentă în această unitate și a se face totul în vederea amplificării ei, adresează totodată felici­tări specialiștilor complexului pentru rezultatele obținute, u­­rîndu-le ca, prin intensificarea eforturilor întregului colectiv, să se adauge altele noi, pe măsura posibilităților și capa­cităților de care dispun. Seara tîrziu, coloana mași­nilor s-a înapoiat în Tg. Mu­reș, oaspeții fiind întîmpinați cu aceeași căldură și dragoste de localnicii care au ținut să-și exprime încă o dată gîndurile și sentimentele lor calde, mulțumi­rea pentru ceea ce partidul a fă­cut și face în scopul dezvol­tării armonioase a tuturor re­giunilor țării, aprobarea de­plină față de politica internă și externă a partidului, respec­tul și stima față de conducerea sa, în frunte cu tovarășul Ni­colae Ceaușescu. Vizita de lucru a tovarășului Nicolae Ceaușescu în județele țării continuă. N. POPESCU-BOGDĂNEȘTI NICOLAE DRAGOȘ MIRCEA S. IONESCU .wWWW­AA/­AAA/V. Stitu­l rotul i lotul estalotului in procesul de licizare a lilill­lui“ •„ Simpozionul national „Ro­lul și locul educatorului In procesul de modernizare a învățămîntului" se Înscrie ca o contribuție a țării noastre printre manifestări­le prilejuite de Anul inter­national al educației — 1970. Organizat de către Minis­terul învățămîntului, prin Casa Centrală a Corpului Didactic. In colaborare cu Uniunea Generală a Sindi­catelor din România, sim­pozionul are două etape: la nivel județean și, apoi, la nivel central. Pină In prezent, etapa Intri a avut loc în mai multe județe ale țării. In județul nostru, lucră­rile din cadrul primei e­­tape a simpozionului vor a­­vea loc duminică. Participă cadre didactice din învăță­­m­ântul universitar, specia­liști de la Institutul de ști­ințe pedagogice și de la I.P.C.D. Iași, profesori și Învățători din unitățile­ șco­lare ale județului Vaslui. In cadrul a 11 secții, vor fi prezentate 58 de comuni­cări. O secție aparte va dezbate aspecte privind ac­tivitatea sindicală din școa­lă. Cele mai reușite lucrări prezentate cu prilejul sim­pozionului vor fi publicate, prin grija Inspectoratului școlar județean, Intr-o cu­legere, lărgindu-se, astfel, posibilitățile de difuzare a contribuțiilor profesorilor noștri la cercetarea peda­gogică. Cu prilejul cercurilor pe­dagogice trimestriale, al consfătuirilor cu directorii și responsabilii colectivelor de catedră, tematica lucră­rilor susținute în cadrul simpozionului va fi îmbu­nătățită, urmărindu-se, și pe această cale, crearea unei cît mai strînse legături în­tre școală și cerințele ime­diate ale societății. in pagina a 2-a ■Wi'WiWiWMWWiWiWi^'iWWiW­M­AGAZIN în pagina a 4-a .A/WWWS/WW­A/WA/WWW­ ■ Sesiunea O. N. U. s Situația din Iordania­­ se menține încordată ■ COMENTARIU EXTERN Drumul Canadei I­ncă înainte de a ajunge la ferma de stat Ne­grești a I.A.S. Todirești atenția ne-a fost atrasă de atmosfera unei munci alerte. Străbătind teritoriul fer­mei, discutînd cu tovarăși în­­tilniți la lucru, ne-am convins că cele ce ni se spuseseră de di­mineață la Inspectoratul jude­țean al I.A.S. corespund întoc­mai realității. Adică, se ara te­renul de pe care abia fusese recoltată soia, se administrau îngrășăminte chimice, se efec­tua discuitul, se trata griul pen­tru sămînță. Fermiera și eco­nomistul fermei se aflau printre oameni, ajutîndu-i și îndru­­mîndu-i. Acum cînd citiți aceste rinduri la ferma de stat Ne­grești se seamănă griul pe 50 de hectare după mazăre și pe alte 50 după soia. Tot în ziua de 17 septembrie, am vizitat și cîteva cooperative agricole, situate în aceeași zo­nă a județului. Am vrut, în mod deosebit, să ne dăm sea­ma cum sînt respectate indica­țiile date cu prilejul consfătu­irii, care a avut loc recent la Vaslui, cu privire la cultura griului. La Băcești, bunăoară, tova­rășii ne-au mărturisit existența unor deficiențe destul de seri­oase. Aici vor fi cultivate cu grîu 613 hectare, dintre care 150 vor fi însămînțate după porumb siloz și 274 după po­rumb pentru boabe. Recolta­rea porumbului nu începuse în­că. Se motiva că este verde, dar nu se făcuse analiza sta­ PRODUCȚIEI DE 6RIU A ANULUI 1971 — ÎNTREAGA ATENȚIE­ diului de coacere spre a i se determina procentul de umidi­tate. Inginerul șef nu mai ve­nise la lucru de șase zile. La aceeași dată, în cooperativă nu fuseseră aduse 50 de tone de grîu pentru sămînță. Nici îngră­­șămintele chimice nu sosiseră încă. Din discuția purtată cu tov. Grigore Năstase, inginer șef al cooperativei agricole din Dumești, am reținut că mai bine de jumătate din cele 550 de hectare cu grîu vor fi în­sămînțate după premergătoare tîrzii: 195 cu porumb, 48 cu sfeclă de zahăr și 90 cu floa­­rea-soarelui. Se trecuse nu­mai la recoltatul florii­soarelui, începuse și treie­ratul. Fusese însă imediat sis­tat. Baza de recepție Băcești a refuzat să primească floarea­­soarelui. Este, de fapt, una dintre principalele cauze, dato­rită căreia 17 tractoare stăteau degeaba. De asemenea, nu erau aduse — și nu se știe de unde urmau să fie aduse — cele 50 de tone de sămînță prevăzute a fi luate prin schimb de la I.V.C. Buletinele de la laborator au venit, prima oară, negre.­ Grîul a fost recondiționat și la laborator au fost trimise probe, dar, de pe 6 septembrie și pî­nă la data vizitei noastre, re­zultatele nu sosiseră. Am adre­sat următoarea întrebare tova­rășilor de la Dumești : „Ce so­luție preconizați, pentru a eli­bera la timp terenurile ocupate cu culturi tîrzii, în care urmea­ză să însămînțați grîu ?" Ne-au răspuns : „le vom antrena la re­coltat, cu brațele, și pe tracto­riști". Comentariile ni se par a nu mai fi, în acest caz, de vreun folos. Cooperativa agricolă de pro­ducție Todirești va cultiva cu grîu suprafața de 220 de hec­tare după porumb și 80 după floarea-soarelui. Aici începuse recoltatul porumbului. Cocenii de pe 40 de hectare fusese­ră tăiați. Pe alte 40 de hectare fusese recoltată și floarea-soa­relui. Cît privește, în schimb, eliberarea terenurilor producti­ve, era o problemă care îi pre- C. S. VINATORU (continuare în pag. a 3-a) Neglijențele de acum tone de recoltă m­inus La C.A.P. Hoceni 80 DE HECTARE INSAMINTATE Pentru anul curent, coope­rativa agricolă de produc­ție Hoceni și-a prevăzut să însămînțeze cu grîu supra­fața de 450 de hectare. Din­tre acestea, 200 de hectare vor fi cultivate după po­rumb. Acordînd atenția cu­venită pregătirii și desfă­șurării în condiții corespun­zătoare a campaniei de în­­sămînțare a griului, condu­cerea unității a asigurat re­coltarea și eliberarea, pînă acum, a suprafeței de 120 de hectare cu porumb, în care urmează să fie semă­nat grîul. De asemenea, pî­nă ieri, 225 de hectare, din totalul de 450, au fost pre­gătite pentru semănat, iar 80 au și fost semănate. La efectuarea lucrărilor amin­tite s-au evidențiat tracto­riștii Constantin Ciomaga, Gheorghe Olaru, Dumitru Carp, Constantin Oțel și A­­lexandru Onofrei. Toate lu­crările continuă să se des­fășoare, la Hoceni, în rit­mul prevăzut în planul teh­nic întocmit de către con­ducerea unității. Acordul global - formă avantajoasă de retribuție insuficient aplicată î­n scopul ridicării nive­lului productivității mun­cii în construcții, pre­cum și al cointeresării muncitorilor, de cîteva luni se folosește o nouă for­mă de retribuție și anume sa­larizarea în acord global. A­­ceasta presupune, în primul rînd, încheierea unui contract­­angajament între șantier și for­mația de lucru care execută obiectul de investiții, în care se stipulează termenul de pre­dare, suma ce va fi primită de executanți, precum și con­dițiile pe care trebuie să le creeze conducerea șantierului pentru asigurarea unei bune desfășurări a muncii (aprovi­zionarea ritmică a locurilor de muncă, crearea fronturilor de lucru, asigurarea utilajelor ne­cesare etc.). Aplicată experimental pe di­ferite șantiere, s-a dovedit că această formă de salarizare are multiple avantaje dintre care amintim ridicarea nivelului productivității muncii, scurta­rea termenelor de dare în folosință a obiectivelor, îmbu­nătățirea activității­ lucrărilor,­creșterea stabilității muncitori­lor și multe altele. De ase­menea, această formă de sa­larizare este foarte avanta­joasă pentru muncitorii con­structori, deoarece cîștigurile obținute cresc substanțial. Cu toate avantajele pe care le aduce sistemul de execuție a lucrărilor și plata în acord global, la I.C.M. Vaslui nu este aplicat pe scară largă. Astfel, din cele 60 de for­mații de lucru numai 4 din cadrul Șantierului nr. 1 Vas­lui lucrează în acord global și deocamdată nu sunt per­spective pentru extinderea sistemului cu toate că acum cîteva luni conducerea I.C.M.­­ului și a Șantierului nr. 1 și-au luat angajamentul de a gene­raliza noua formă de retri­buire. Căutăm să descoperim cauzele care au făcut ca a­­ceastă formă avantajoasă de retribuție a muncii să fie a­­­plicată cu timiditate.­­ „Nu avem condiții", ne-a spus șeful serviciului normării, T. DUMITRIU (continuare în pag. a 3-a) )

Next