Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 809-887)
1970-10-27 / nr. 831
V £ Proletari din toate țările, unifi vul Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean Anul III, nr. 831 Marți, 27 octombrie 1970 4 pagini 30 bani *8888888888888888888888888888388888 Ce arată balanța furajeră, acum, în pragul iernii ? Nu se poate concepe zootehnie bine dezvoltată, rentabilă, fără a dispune de o bază furajeră puternică. Numai hrănirea rațională a animalelor cu furaje, în componența cărora substanțele nutritive sunt bine echilibrate, poate garanta realizarea indicilor productivi ai animalelor și o bună stare fiziologică a acestora. Iată de ce, acum, în pragul iernii, este firesc să punem întrebarea : s-au asigurat furaje pe măsura nevoilor de consum ale animalelor ? Răspunsul, pentru multe unități agricole cooperatiste, este afirmativ. Cu toate greutățile generate de ploile abundente căzute în timpul verii, conducerile unor cooperative agricole, sub îndrumarea organizațiilor de partid, au reușit să recolteze la timp și să depoziteze în bune condițiuni fînurile și alte categorii de nutrețuri. Acest lucru îl demonstrează cu prisosință parcurile de furaje bine „garnisite" ale cooperativelor agricole din Cîrja, Stănilești, Lunca Banului, Roșiești etc., unde spiritul gospodăresc reprezintă cartea de vizită a factorilor de răspundere. Privită în ansamblu, pe județ, asigurarea furajelor pentru perioada de stabulație a animalelor nu este, peste tot, rezolvată. Calculele prezumtive făcute de specialiștii Direcției agricole județene conduc la concluzia că, în multe din unitățile agricole cooperatiste, există un serios deficit de furaje. Ținînd seama de cantitățile însulozate și de posibilitățile ce există pentru a se completa balanța furajeră trebuie să subliniem că se înregistrează, în continuare, față de necesar, un deficit la fînuri, suculente și concentrate. Bunăoară, la suculente, din cele 101 mii tone necesare pe întregul județ, s-au asigurat numai 49 de mii de tone de siloz, la care se vor mai adăuga 14 mii tone de borhot și 6 mii tone de sfeclă a furajeră. Oare, într-adevăr, au existat posibilitatea ca, cel puțin la acest sortiment de furaje, să se realizeze cifra planificată ? Ne vine greu să credem acest lucru, deoarece condițiile naturale din vara care a trecut au favorizat o vegetație abundentă și s-au însămînțat suprafețe întinse de porumb în cultură dublă, ceea ce a permis să se realizeze cantități însemnate pentru siloz. Din păcate, factorii de răspundere din unele unități agricole cooperatiste nu au acționat la timp, nu au stabilit măsurile cuvenite pentru a se asigura astfel furajele necesare hrănirii animalelor în anotimpul friguros. Numai așa se explică faptul că într-o serie de cooperative agricole, cum ar fi cele din Ferești, Unțești, Arsura etc. nu s-a realizat nici un kilogram de nutrețuri însilozate sau că, pe alocuri (la cooperativa agricolă din Dragomirești de pildă), porumbul în cultură dublă, în loc să fie însilozat a fost pășunat. In alte cooperative agricole, cum sînt cele din Tăcuta, Gîrceni, Pungești, Banca, Dodești s-a depreciat porumbul verde pe mari suprafețe din cauza nerecoltării la timp. Factorii de răspundere din unitățile amintite justifică aceste neajunsuri de natură organizatorică prin „lipsa MARIN RIFTINCA (continuare in pag. a 3-a) l La bunii gospodari, țar curile sunt pline de nutrețuri ■ Animalele nu pot fi hrănite cu justificări ■ Risipa se simte, uneori, „ca la ea acasă“! ■ Ce opiniază un specialist C.A.P. Costești. Mecanizatorii din secția nr. 45 de la I.M.A. Gura Idrici, conduși de N. Balan, execută alături de toamnă Stiinta si conștiința sle fapi învederat că, in secolul nostru, lumea trăiește sub unghiul științei. Zeitate implacabilă și subtilă, știința tronează peste o lume imensă și variată, compusă din linii de forță, electroni, nebuloase, viteze,principii și cine știe ce alte realități imaginare. Domeniul științei se întinde în nesfîrșit. Nu există colțișor de spațiu sau wwwwwwwww Cotidiene WWWWWWWWWIWVWWwv picătură de materie, nu există mișcare sau fenomen oricît de mărunt care să nu se supună legilor făurite și dictate de știință. Viziunea omului modern despre lume are structură și formă științifică. Chipul realității apare astăzi încadrat in schemele clare ale fizicii, chimiei și biologiei. Această față a lumii materiale, cu toată arhitectura ei savantă și complicată, s-a integrat incinta umanității și nu mai poate fi smulsă, nici neglijată. Marx consideră știința o ferță motrice a istoriei, o forță revoluționară. Astăzi, procesul revoluției în știință și tehnică este studiat în numeroase țări, între care și în țara noastră. De altfel, poziția Partidului Comunist Român cu privire la locul și rolul științei este bine cunoscută. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a vorbit în repetate rînduri despre această problemă: încă la Congresul al IX-lea al partidului, tovarășul Ceaușescu a spus : „Trăim într-o epocă de mari prefaceri revoluționare, caracterizată și prin desfășurarea unei revoluții științifice și tehnice de o amploare fără precedent. Programul de dezvoltare a societății socialiste (...) este indiscutabil legat de progresul științei, de intensificarea cercetărilor fundamentale și aplicative în toate ramurile". In adevăr știința românească se manifestă tot mai activ in dezbaterea unor probleme de cea mai mare actualitate pentru evoluția societății noastre multilateral dezvoltate. Iată și motivul pentru care, nu întlmplător, în prima decadă a lunii septembrie, țara noastră a găzduit evenimente științifice de anvergură internațională, România devenind un reper al științei mondiale Reamintim, aici: primul Congres international pentru promovarea limbii și literaturii latine, al XXII- lea Congres international de istoria medicinii, al XXXIX-lea Congres interna M. VALERIAN (continuare în pag. a 3-a) Masă oferită de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. cu prilejul împlinirii a 50 de ani de către tovarășul Petre Lupu Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a oferit, luni la amiază, o masă tovărășească cu prilejul celei de-a 50-a aniversări a zilei de naștere a tovarășului Petre Lupu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul muncii. Au luat parte tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Janos Fazekas, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniță, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Pățan, Chivu Stoica. In numele Comitetului Executiv al Comitetului Central al partidului, al tovarășului Nicolae Ceaușescu, tovarășul Emil Bodnaraș a felicitat pe sărbătorit și i-a urat sănătate și putere de muncă. În răspunsul său, tovarășul Petre Lupu a mulțumit pentru înalta prețuire ce i se acordă și s-a angajat să slujească și în viitor politica internă și externă a partidului, să-și consacre întreaga capacitate și putere de muncă operei de edificare a socialismului în patria noastră.Masa s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, tovărășească. r 1.000 de tone de metal economisite . In baza măsurilor tehnico-organizatorice corespunzătoare, uzinele constructoare de mașini agricole vor economisi anul acesta 1.000 tone de metal, din care se pot fabrica circa 150 de combine autopropulsate pentru cereale, sau 5.000 de mașini de împrăștiat îngrășăminte chimice. In acest scop, la uscare loc de muncă și la Hecare fază a procesului de producție s-au analizat posibilitățile existente pentru reducerea consumului de metal. Intre altele, uzinele de specialitate au trecut la reproiectarea unor mașini și utilaje, în scopul reducerii consumului de metal și al i kiicarii performanțelor acestora, au extins croirea combinată a tablelor și utilizarea pe scară mai largă a deșeurilor recuperabile. (Agerprest I VIZITA PREȘEDINTELUI NICOLAE CEAUȘESCU LA WASHINGTON Sosirea la Casa Albă WASHINGTON 26 (Agerpres) . Trimișii speciali transmit: Vizita președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, în Statele Unite ale Americii, a cunoscut ieri un moment deosebit. Răspunzînd invitației președintelui Richard Nixon și a soției sale, Patricia Nixon, președintele Nicolae Ceaușescu și soția sa, Elena Ceaușescu sunt, începînd de ieri, oaspeții Casei Albe. Șeful statului român este însoțit de Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea Adunare Națională, și Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe. Casa Albă a pregătit înalților oaspeți români o primire oficială, potrivit ceremonialului rezervat șefilor de stat. Pe străzile și bulevardele din jurul reședinței președintelui Statelor Unite ale Americii, în întreaga zonă ce cuprinde sediile instituțiilor Administrației federale erau arborate drapele de stat ale României și S.U.A. Interesul suscitat de sosirea la Casa Albă a șefului statului român și-a găsit o expresie elocventă în atmosfera solemnă, caracteristică marilor evenimente, marilor întilniri la nivel înalt. In parcul Casei Albe, la locul prevăzut pentru ceremonia primirii, dominat de impunătorul obelisc închinat memoriei lui George Washington, au venit să intîmpine și să salute pe președintele Ceaușescu mii de cetățeni ai capitalei Statelor Unite, purtînd stegulețe românești și americane. Un număr neobișnuit de mare de ziariști, fotoreporteri, cameramani, reprezentînd principalele cotidiane, agenții de presă internaționale, societăți de radio și televiziune, jurnale cinematografice de actualități căutau să-și asigure locurile cele mai bune pentru a surprinde fiecare secvență semnificativă a solemnității primirii. Garda de onoare era aliniată pe gazonul din fața podiumului, fanfara în ținută festivă și zeci de ofițeri cu drapelele celor două state încadrau aleile de acces la locul ceremonialului. In jurul orei 10:15 (Ora locală), lîngă podium, au sosit secretarul Departamentului de Stat, William Rogers, și soția, amiralul Thomas Moorer, președinte al Comitetului mixt al șefilor de stat major, cu soția, Walter Washington, primarul orașului, cu soția, Martin Hillenbrand, asistent al secretarului de stat pentru problemele europene, cu soția, Leonard Meeker, ambasadorul S.U.A. la București, cu soția, Gilbert Hahn jr., președintele Consiliului distructului Columbia, cu soția, ambasadorul Guillermo Sevilla—Sacasa, decanul corpului diplomatic din Washington, cu soția. Erau: Dumitru de asemenea, prezenți Popescu, Corneliu Mănescu, Maria Groza, vicepreședinte a Marii Adunări Naționale, Corneliu Bogdan, ambasadorul României la Washington, membri ai ambasadei române. Ora 10.25. Pe cer apare elicopterul prezidențial, venind de la Williamsburg, la bordul căruia se afla președintele Nicolae Ceaușescu, și soția sa, Elena Ceaușescu. In timp ce trompeta dau onorul, sosesc la locul ceremoniei președintele Richard Nixon și soția sa, Patricia Nixon. După ce au coborît din elicopter, înalții oaspeți români, însoțiți de șeful protocolului Statelor Unite, Emil Mosbacher, urcă într-o limuzină pe care sunt arborate fanioanele celor două țări. Sunt parcurse aleile parcului, flancate de ofițeri ce poartă în bandulieră drapelele de stat ale României și S.U.A. și care dau onorul. Pe ambele părți ale traseului, sute și sute de oameni salută cu căldură pe distinșii oaspeți. Limuzina oficială se oprește in fata intrării de sud a Casei Albe, în apropierea podiumului special amenajat pentru această ceremonie. și Președintele Richard Nixon soția sa, Patricia Nixon, ies în întimpinarea președintelui Nicolae Ceaușescu și soției sale, Elena Ceaușescu. Cei doi președinți își string mîna cu cordialitate. Patricia Nixon oferă un buchet de trandafiri roșii soției șefului statului român, Elena Ceaușescu. La rugămintea fotoreporterilor, cei doi președinți se opresc câteva clipe, fotografiindu-se împreună. Președintele Nixon îl conduce apoi pe președintele Ceaușescu spre podiumul de onoare. Intr-un cadru solemn, fanfara intonează imnurile de stat ale României și Statelor Unite. Garda de onoare înclină drapelul federal și steagurile celor 50 de state ale S.U.A., în timp ce răsună 21 de salve de artilerie în cinstea președintelui României. In continuare, șeful statului român, Nicolae Ceaușescu, însoțit de președintele Richard Nixon, trece în revistă garda de onoare alcătuită din detașamente ale principalelor arme. Cei doi președinți salută în momentul trecerii lor prin fața drapelelor. Este primită apoi defilarea detașamentului de toboșari și corpului infanteriei trompeți ai marine, îmbrăcați în vestoane roșii, pantaloni albaștri cu vipușcă roșie și caschete albe. Comandantul gărzii ordonă prezentarea armelor și împreună cu aghiotanți săi salută pe președintele Ceaușescu. Luînd cuvîntul la microfoanele instalate pe podium, președintele RICHARD NIXON rostește un salut de bun venit. Domnule președinte, Doamnă Ceaușescu, Distinși oaspeți din România, Doamnelor și domnilor. Exact acum un an, domnule președinte, — m-ați salutat la București ca primul președinte al Statelor Unite in vizită în România. Astăzi, la Washington, vă salut pe dumneavoastră ca primul președinte al României care vizitează Statele Unite. Ne vom aminti întotdeauna primirea călduroasă făcută de poporul român. Știm că în timpul călătoriei dumneavoastră în Statele Unite au simțit sentimentele de prietenie ale poporului Statelor Unite fată de popor României. In ciuda deosebirilor dintre sistemele noastre, nutrim o mare prietenie pentru poporul român, respectăm independenta țării dumneavoastră și dorim pace și prietenie pentru toate popoarele din lume. Cred că discuțiile dintre noi vor contribui la realizarea dezideratelor de pace și prietenie din întreaga lume. Sper că în cursul discuțiilor pe care le vom avea astăzi să aducem o nouă contribuție la aceste idealuri. Răspunde președintele NICOLAE CEAUȘESCU: Domnule președinte, Doamnă Nixon, Doamnelor și domnilor. Aș dori să vă adresez dv. cu acest prilej un salut cordial și să adresez, de asemenea, un salut prietenesc poporului Statelor Unite din partea poporului român. îmi amintesc cu plăcere de vizita pe care ați făcut-o în România, de convorbirile pe care le-am avut. Aș dori să vă mulțumesc pentru invitația ce ne-ați adresat-o de a mă întâlni cu dumneavoastră și a face o vizită în unele centre ale Statelor Unite cu prilejul prezenței la Organizația Națiunilor Unite. Este adevărat că între România și Statele Unite există deosebiri de orînduire socială, că asupra unor probleme există și deosebiri de păreri, dar, în ciuda acestora, noi considerăm că este necesar să colaborăm în domeniile economic, științific, cultural, să contribuim, în spiritul prieteniei și cooperării între popoare, la soluționarea problemelor care frământă lumea contemporană. In acest spirit îmi exprim încă o dată speranța că vizita pe care o fac in calitate de președinte al Consiliului de Stat al României, prima de acest fel aici — după cum și vizita, dumneavoastră a fost prima vizită a unui președinte american în România — va contribui la dezvoltarea colaborării și prieteniei dintre popoarele noastre, va servi cauzei înțelegerii și păcii. In aplauzele întregii asistente și sunetele trompeților ce dau onorul, președintele S.U.A., Richard Nixon, și soția sa îi conduc pe președintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceaușescu, și pe soția sa, pe scara exterioară care duce la balconul de sud al Casei Albe, unde gazde și oaspeți se opresc și salută asistența din marele parc. Mulțimea răspunde aplaudând și fluturând stegulețe românești și americane. După ce se întrețin câteva minute în salonul albastru, cei doi șefi de stat coboară în parc pentru a se îndrepta spre cabinetul de lucru al președintelui S.U.A. Cetățenii prezenți în parc, care nu au părăsit locul desfășurării ceremoniei, ii salută din nou cu multă căldură și aplaudă. Răspunzînd acestei manifestati spontane de simpatie, de prietenie și stimă, președintele Ceaușescu stringe zeci și zeci de mîini, schimbă cuvinte amicale cu cei care-i urează bun sosit. In biroul președintelui S.U.A. are loc apoi prima întrevedere de lucru dintre cei doi șefi de stat. Clădirea Casei de cultură din Bîrlad, la care, în prezent, se execută ultimele finisări Reportajul nostru „mare" de refulat role la rece cîntărește 65 tone. Din această cauză, executarea acestor operații cerea cunoștințe profunde de echilibru, de stabilitate, de S -ar putea spune că, în „istoria" unei fabrici, etapele de extindere și modernizare corespund unei perioade de autentic romantism, caracterizate prin transformări radicale, dinamism novator, entuziasm și efervescență creatoare. Intr-o asemenea fază — comună de altfel majorității întreprinderilor din țară — se află și Fabrica de rulmenți din Bîrlad, care trăiește azi sub semnul patosului general al marilor înfăptuiri, solicitînd din partea întregului co ________ lectiv de muncă eforturi deosebite și revelîndu-i, in același timp, coordonatele lui interioare, valorile fundamentale care-1 definesc: devotament, abnegație, dăruire. In această atmosferă generală, de intensificată ac __________________ tivitate, însemnarea acestor gînduri ne-a fost sugerată de munca depusă de brigada de montatori a utilajului greu cu care este dotată hala nouă a secției forjă, care reprezintă doar o secvență din ceea ce am putea numi, intr-un singur cuvînt, atotcuprinzător și sugestiv, „romantism industrial". Cine trece prin această hală — locașul în care pulsul fabricii își va mări numărul de bătăi pe minut, o dată cu intrarea în funcțiune a noilor utilaje, unde comunitatea om-mașină își va găsi cea mai elevată exprimare, la cea mai ridicată temperatură, unde, prin participarea și sub acțiunea acestor doi factori de producție — omul și mașina — elementul de rulment intră în „viață", conturindu-și profilul său „cantitativ și calitativ" — va rămîne impresionat de modul de amplasare a utilajelor, de ordinea care satisface chiar și anumite cerințe de ordin estetic, demonstrând că orice activitate omenească poate implica, în afară de exigențele tehnice, și unele elemente de artă. De partea stingă, cum intri în hală, se întimpină presa „mică“ pentru refulat la zece role, de 38 tone, dincolo de care se întinde, sobră și semeață, linia automată de forjat inele, a cărei presă de refulat cu înălțimea de 8 m„ domină încăperea la capătul căreia cuptorul de recoacere „Siemens” își face simțită prezența prin vuietul și căldura pe care o degajă, fiind în probe tehnologice. De partea cealaltă, stă singuratică presa „mare" de refulat corpuri de rulare, in așteptarea celorlalte utilaje care mai trebuie să vină. Dar ce drum lung pînă aici! Cîtă muncă depusă în zile și nopți, fără întrerupere ! Cîtă pricepere și curaj pentru a transporta și amplasa acești „giganți de fier", de greutate și dimensiuni care depășesc cu mult posibilitățile și condițiile existente pentru realizarea acestor operații! Pentru a înțelege mai bine dificultățile avute și, bineînțeles, biruite, „problemele tehnice" aproape insurmontabile și totuși rezolvate pînă la urmă, pe care le ridicau transportul și amplasarea acestor utilaje, este suficient să arătăm că numai presa de refulat inele din cadrul liniei „Wagner” are o greutate de 85 de tone, iar presa centre de greutate, de fundații din partea acestui echipaj. A fost nevoie de cunoștințele și îndrăzneala inginerului Iulian Hugeanu, de calitățile de conducere și dirijare ale maistrului Dumitru Butuc, de experiența tractoristului Toader Gănceanu, de iscusința macaragiului Ioan Tatarciuc, de voința și puterea de muncă a transportatorilor Ion Cîrjan, Dumitru Buliga, de priceperea lăcătușilor montatori Mihai Năstac, Petru Buiuc, Ion Meneag, Eugen Rusu și a tuturor celor douăzeci de muncitori componenți ai acestei echipe, care, unindu-și eforturile, au realizat în bune condițiuni și în timp record transportul și amplasarea acestor utilaje. Ing. RADU LAZAR (continuare in pagi 3a Echipa celor douăzeci de „romantici In pagina a 2-a SPORT Fabrica de mobilă Vaslui MECANIZAREA TRANSPORTULUI INTERN, O CONDIȚIE A EFICIENȚEI ECONOMICE Reorganizarea transportului intern s-a înscris printre principalele preocupări ale conducerii Fabricii de mobilă din Vaslui. Un studiu aprofundat privind creșterea productivității muncii în sectorul transporturilor interne a scos la iveală reale posibilități de lucru mult mai economice. Introducerea unui autostivuitor a eliminat manopera necesară stivuțiilor repetate ale cherestelii, transportul acesteia din vagoane pînă la locul de depozitare și apoi in sectoarele de fabricație făcindu-se mecanizat. Pe această cale, numai intr-un an de zile se realizează o economie de 110.000 lei, ca urmare a înlocuirii operațiilor manuale. In proporție de 80 la sută a fost eliminat și transportul manual al fabricatelor in secțiile de producție. Introducerea transportului pe role libere a scos din uz cărucioarele, care necesitau un număr ridicat de manipulanți. Economia ce se va realiza numai anul acesta se cifrează la circa 148.000 lei. LA DUDA — EPURENI S-a încheiat campania de vinificare La punctul de vinificare Duda — Epureni, aparținînd de centrul Huși, livrează struguri pentru vin contractați, cooperativele agricole din Duda și Arsura, începutul campaniei de vinificare, din anul curent, a găsit colectivul de aici bine pregătit, din toate punctele de vedere. Livrarea strugurilor a început la 23 septembrie. Zi și noapte s-a lucrat apoi cu sîrg. O lună mai tîrziu, adică pe 23 octombrie, tovarășul Vasile Dima, șeful unității, a fost în măsură să raporteze încheierea campaniei de la această perioadă vinificarea, au fost primite și vinificate 61 de vagoane de struguri, din care 10,5 vagoane de la C.A.P. Duda, 36 de vagoane de la C.A.P. Arsura și restul de lai membri cooperatori. Fruntașii din cadrul colectivului punctului, s-au dovedit a fi, și de data aceasta, economistul Gheorghe Gutu și laborantul Ion Mazili ,.