Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 809-887)

1970-10-27 / nr. 831

V £ Proletari din toate țările, unifi­ vu­l Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean Anul III, nr. 831 Marți, 27 octombrie 1970 4 pagini 30 bani *8888888888888888888888888888388888 Ce arată balanța furajeră, acum, în pragul iernii ? N­u se poate concepe zootehnie bine dezvolta­­­tă, rentabilă, fără a dis­pune de o bază furajeră puternică. Numai hrăni­­rea rațională a animalelor cu furaje, în componența cărora substanțele nutritive sunt bine echilibrate, poate garanta rea­lizarea indicilor productivi ai animalelor și o bună stare fi­ziologică a acestora. Iată de ce, acum, în pragul iernii, este firesc să punem întrebarea : s-au asigurat furaje pe măsura nevoilor de consum ale anima­lelor ? Răspunsul, pentru multe unități agricole cooperatiste, este afirmativ. Cu toate greută­țile generate de ploile abun­dente căzute în timpul verii, conducerile unor cooperative a­­gricole, sub îndrumarea organi­zațiilor de partid, au reușit să recolteze la timp și să depozi­teze în bune condițiuni fînurile și alte categorii de nutrețuri. Acest lucru îl demonstrează cu prisosință parcurile de furaje bine „garnisite" ale cooperati­velor agricole din Cîrja, Stăni­­lești, Lunca Banului, Roșiești etc., unde spiritul gospodăresc reprezintă cartea de vizită a factorilor de răspundere. Privită în ansamblu, pe județ, asigurarea furajelor pentru pe­rioada de stabulație a anima­lelor nu este, peste tot, rezol­vată. Calculele prezumtive fă­cute de specialiștii Direcției a­­gricole județene conduc la con­cluzia că, în multe din unități­le agricole cooperatiste, există un serios deficit de furaje. Ți­nînd seama de cantitățile însu­­lozate și de posibilitățile ce există pentru a se completa ba­lanța furajeră trebuie să subli­niem că se înregistrează, în continuare, față de necesar, un deficit la fînuri, suculente și concentrate. Bunăoară, la su­culente, din cele 101 mii tone necesare pe întregul județ, s-au asigurat numai 49 de mii de tone de siloz, la care se vor mai adăuga 14 mii tone de borhot și 6 mii tone de sfeclă a furajeră. Oare, într-adevăr, au existat posibilitatea ca, cel puțin la acest sortiment de fu­raje, să se realizeze cifra pla­nificată ? Ne vine greu să cre­dem acest lucru, deoarece con­dițiile naturale din vara care a trecut au favorizat o vegeta­ție abundentă și s-au însămîn­­țat suprafețe întinse de porumb în cultură dublă, ceea ce a permis să se realizeze canti­tăți însemnate pentru siloz. Din păcate, factorii de răspundere din unele unități agricole coo­peratiste nu au acționat la timp, nu au stabilit măsurile cuvenite pentru a se asigura astfel furajele necesare hrănirii animalelor în anotimpul frigu­ros. Numai așa se explică fap­tul­­ că­­ într-o serie de coope­rative agricole, cum ar fi cele din Ferești, Unțești, Arsura etc. nu s-a realizat nici un kilogram de nutrețuri însilozate sau că, pe alocuri (la cooperativa­ agri­colă din Dragomirești de pildă), porumbul în cultură dublă, în loc să fie însilozat a fost pășu­­nat. In alte cooperative agricole, cum sînt cele din Tăcuta, Gîr­­ceni, Pungești, Banca, Dodești s-a depreciat porumbul verde pe mari suprafețe din cauza nere­­coltării la timp. Factorii de răs­pundere din unitățile amintite justifică aceste neajunsuri de natură organizatorică prin „lipsa MARIN RIFTINCA (continuare in pag. a 3-a) l­ La bunii gospodari, țar curile sunt pline de nutrețuri ■ Animalele nu pot fi hrănite cu justificări ■ Risipa se simte, uneori, „ca la ea acasă“! ■ Ce opiniază un specialist C.A.P. Costești. Mecanizatorii din secția nr. 45 de la I.M.A. Gura Idrici, conduși de N. Balan, execută alături de toamnă Stiinta si conștiința sle fapi învederat că, in secolul nostru, lumea trăiește sub unghiul științei. Zei­tate implacabilă și subtilă, știința tronează peste o lume imensă și va­riată, compusă din linii de forță, electroni, nebuloase, viteze,principii și cine știe ce alte realități imaginare. Domeniul științei se întin­de în nesfîrșit. Nu există colțișor de spațiu sau w­wwwwwww­w Cotidiene WWWWWWWWWIWVWWwv picătură de materie, nu există mișcare sau feno­­men oricît de mărunt care să nu se supună legilor făurite și dictate de știin­ță. Viziunea omului modern despre lume are structură și formă științifică. Chipul realității apare astăzi înca­drat in schemele clare ale fizicii, chimiei și biologiei. Această față a lumii mate­riale, cu toată arhitectura ei savantă și complicată, s-a integrat in­cinta uma­nității și nu mai poate fi smulsă, nici neglijată. Marx consideră știința o ferță motrice a istoriei, o forță revoluționară. Astăzi, procesul revolu­ției în știință și tehnică este studiat în numeroase țări, între care și în țara noastră. De altfel, poziția Partidu­lui Comunist Român cu privire la locul și rolul ști­inței este bine cunoscută. Tovarășul Nicolae Ceaușes­­cu a vorbit în repetate rîn­­duri despre această proble­mă: încă la Congresul al IX-lea al partidului, tova­rășul Ceaușescu a spus : „Trăim într-o epocă de mari prefaceri revoluțio­nare, caracterizată și prin desfășurarea unei revolu­ții științifice și tehnice de o­­ amploare fără precedent. Programul de dezvoltare a societății socialiste (...) este indiscutabil legat de progresul științei, de in­tensificarea cercetărilor fundamentale și aplicative în toate ramurile". In adevăr știința româ­nească se manifestă tot mai activ in dezbaterea u­­nor probleme de cea mai mare actualitate pentru e­­voluția societății noastre multilateral dezvoltate. Ia­tă și motivul pentru care, nu întlmplător, în prima decadă a lunii septembrie, țara noastră a găzduit eve­nimente științifice de an­vergură internațională,­­ Ro­mânia devenind un reper al științei mondiale Reamintim, aici: primul Congres international pen­tru promovarea limbii și literaturii latine, al XXII- lea Congres international de istoria medicinii, al XXXIX-lea Congres interna­ M. VALERIAN (continuare în pag. a 3-a) Masă oferită de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. cu prilejul împlinirii a 50 de ani de către tovarășul Petre Lupu Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a oferit, luni la a­­miază, o masă tovărășească cu prilejul celei de-a 50-a a­­niversări a zilei de naștere a tovarășului Petre Lupu, mem­bru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul muncii. Au luat parte tovarășii E­­mil Bodnaraș, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Gheor­­ghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Janos Fazekas, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Le­­onte Răutu, Vasile Vîlcu, Ște­fan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constanti­­nescu, Mihai Dalea, Mihai Ge­re, Ion Iliescu, Ion Ioniță, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Pățan, Chivu Stoica. In numele Comitetului Exe­cutiv al Comitetului Central al partidului, al tovarășului Ni­colae Ceaușescu, tovarășul Emil Bodnaraș a felicitat pe sărbătorit și i-a urat sănătate și putere de muncă. În răspunsul său, tovarășul Petre Lupu a mulțumit pentru înalta prețuire ce i se acordă și s-a angajat să slujească și în viitor politica internă și ex­ternă a partidului, să-și con­sacre întreaga capacitate și putere de muncă operei de e­­dificare a socialismului în pa­tria noastră.­­Masa s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, tovărășească. r 1.000 de tone de metal­­ economisite . In baza măsurilor teh­­nico-organizatorice cores­punzătoare, uzinele con­structoare de mașini agrico­le vor economisi anul a­­cesta 1.000 tone de metal, din care se pot fabric­a cir­ca 150 de combine auto­propulsate pentru cereale, sau 5.000 de mașini de îm­prăștiat îngrășăminte chi­mice. In acest scop, la u­s­care loc de muncă și la Hecare fază a procesului de producție s-au analizat posibilitățile existente pen­tru reducerea consumului de metal. Intre altele, uzi­nele de specialitate au tre­cut la reproiectarea unor mașini și utilaje, în scopul reducerii consumului de metal și­ al i­ kiicarii perfor­­manțelor acestora, au ex­tins croirea combinată a tablelor și utilizarea pe scară mai largă a deșeu­rilor recuperabile. (Agerprest I VIZITA PREȘEDINTELUI NICOLAE CEAUȘESCU LA WASHINGTON Sosirea la Casa Albă WASHINGTON 26 (Ager­pres) . Trimișii speciali transmit: Vizita președintelui Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu,­­ în Statele Unite ale Americii, a cunoscut ieri un moment deosebit. Răs­­punzînd invitației președinte­lui Richard Nixon și a so­ției sale, Patricia Nixon, pre­ședintele Nicolae Ceaușescu și soția sa, Elena Ceaușescu sunt, începînd de ieri, oaspeții Casei Albe. Șeful statului ro­mân este însoțit de Dumitru Popescu, membru al Comitetu­lui Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea Adunare Națională, și Corne­liu Mănescu, ministrul afaceri­lor externe. Casa Albă a pregătit înal­ților oaspeți români o primi­re oficială, potrivit ceremonia­lului rezervat șefilor de stat. Pe străzile și bulevardele din jurul reședinței președintelui Statelor Unite ale Americii, în întreaga zonă ce cuprinde se­diile instituțiilor Administrați­ei federale erau arborate dra­pele de stat ale României și S.U.A. Interesul­­ suscitat de sosirea la Casa Albă a șefului statului român și-a găsit o ex­presie elocventă în atmosfera solemnă, caracteristică marilor evenimente, marilor întilniri la nivel înalt. In parcul Ca­sei Albe, la locul prevăzut pentru ceremonia primirii, do­minat de impunătorul obelisc închinat memoriei lui George Washington, au venit să in­­tîmpine și să salute pe pre­ședintele Ceaușescu mii de cetățeni ai capitalei Statelor Unite, purtînd stegulețe româ­nești și americane. Un număr neobișnuit de mare de zia­riști, fotoreporteri, camera­­mani, reprezentînd principale­le cotidiane, agenții de presă internaționale, societăți de ra­dio și televiziune, jurnale ci­nematografice de actualități căutau să-și asigure locurile cele mai bune pentru a sur­prinde fiecare secvență sem­nificativă a solemnității primi­rii. Garda de onoare era ali­niată pe gazonul din fața po­diumului, fanfara în ținută festivă și zeci de ofițeri cu drapelele celor două state în­cadrau aleile de acces la lo­cul ceremonialului. In jurul orei 10:15 (Ora loca­lă), lîngă podium, au sosit se­cretarul Departamentului de Stat, William Rogers, și soția, amiralul Thomas Moorer, pre­ședinte al Comitetului mixt al șefilor de stat major, cu soția, Walter Washington, primarul orașului, cu soția, Martin Hil­­lenbrand, asistent al secreta­rului de stat pentru probleme­le europene, cu soția, Leonard Meeker, ambasadorul S.U.A. la București, cu soția, Gilbert Hahn jr., președintele Consiliu­lui distructului Columbia, cu soția, ambasadorul Guillermo Sevilla—Sacasa, decanul corpu­lui diplomatic din Washington, cu soția. Erau: Dumitru de asemenea, prezenți Popescu, Corneliu Mănescu, Maria Groza, vi­cepreședinte a Marii A­­dunări Naționale, Corneliu Bogdan, ambasadorul Români­ei la Washington, membri ai ambasadei române. Ora 10.25. Pe cer apare e­­licopterul prezidențial, venind de la Williamsburg, la bordul căruia se afla președintele Nicolae Ceaușescu, și soția sa, Elena Ceaușescu. In timp ce trompeta dau o­­norul, sosesc la locul cere­moniei președintele Richard Nixon și soția sa, Patricia Ni­xon. După ce au coborît din e­­licopter, înalții oaspeți ro­mâni, însoțiți de șeful proto­colului Statelor Unite, Emil Mosbacher, urcă într-o limu­zină pe care sunt arborate fa­nioanele celor două țări. Sunt parcurse aleile parcului, flan­cate de ofițeri ce poartă în bandulieră drapelele de stat ale României și S.U.A. și care dau onorul. Pe ambele părți ale traseului, sute și sute de oameni salută cu căldură pe distinșii oaspeți. Limuzina oficială se oprește in fata intrării de sud a Ca­sei Albe, în apropierea po­diumului special amenajat pentru această ceremonie. și Președintele Richard Nixon soția sa, Patricia Nixon, ies în întimpinarea președinte­lui Nicolae Ceaușescu și soției sale, Elena Ceaușescu.­­ Cei doi președinți își string mîna cu cordialitate. Patricia Nixon oferă un buchet de trandafiri roșii soției șefului statului român, Elena Ceaușes­cu. La rugămintea fotorepor­terilor, cei doi președinți se opresc câteva clipe, fotografi­­indu-se împreună. Președintele Nixon îl con­duce apoi pe președintele Ceaușescu spre podiumul de onoare. Intr-un cadru solemn, fanfara intonează imnurile de stat ale României și Statelor Unite. Garda de onoare încli­nă drapelul federal și steagu­rile celor 50 de state ale S.U.A., în timp ce răsună 21 de salve de artilerie în cinstea președintelui Româ­niei. In continuare, șeful statului român, Nicolae Ceaușescu, în­soțit de președintele Richard Nixon, trece în revistă garda de onoare alcătuită din deta­șamente ale principalelor ar­me. Cei doi președinți salută în momentul trecerii lor prin fața drapelelor. Este primită apoi defilarea detașamentului de toboșari și corpului infanteriei trompeți ai marine, îmbrăcați în vestoane roșii, pantaloni albaștri cu vipușcă roșie și caschete albe. Coman­dantul gărzii ordonă prezen­tarea armelor și împreună cu aghiotanți săi salută pe pre­ședintele Ceaușescu. Luînd cuvîntul la microfoa­nele instalate pe podium, pre­ședintele RICHARD NIXON rostește un salut de bun ve­nit. Domnule președinte, Doamnă Ceaușescu, Distinși oaspeți din România, Doamnelor și domnilor. Exact acum un an, domnu­le președinte, — m-ați salutat la București ca primul pre­ședinte al Statelor Unite in vizită în România. Astăzi, la Washington, vă salut pe dum­neavoastră ca primul președin­te al României care vizitează Statele Unite. Ne vom aminti întotdeauna primirea călduroa­să făcută de poporul român. Știm că în timpul călătoriei dumneavoastră în Statele Uni­te au­ simțit sentimentele de prietenie ale poporului Sta­telor Unite fată de popor­ României. In ciuda deosebiri­lor dintre sistemele noastre, nutrim o mare prietenie pen­tru poporul român, respectăm independenta țării dumnea­voastră și dorim pace și prie­tenie pentru toate popoarele din lume. Cred că discuțiile dintre noi vor contribui la realizarea dezideratelor de pa­ce și prietenie din întreaga lume. Sper că în cursul dis­cuțiilor pe care le vom avea astăzi să aducem o nouă con­tribuție la aceste idealuri. Răspunde președintele NI­COLAE CEAUȘESCU: Domnule președinte, Doamnă Nixon, Doamnelor și domnilor. Aș dori să vă adresez dv. cu acest prilej un salut cor­dial și să adresez, de aseme­nea, un salut prietenesc poporului Statelor Unite din partea poporului român. îmi amintesc cu plăcere de vizita pe care ați făcut-o în Româ­nia, de convorbirile pe care le-am avut. Aș dori să vă mulțumesc pentru invitația ce ne-ați adresat-o de a mă în­tâlni cu dumneavoastră și a face o vizită în unele centre ale Statelor Unite cu prilejul prezenței la Organizația Na­țiunilor Unite. Este adevărat că între România și Statele Unite există deosebiri de o­­rînduire socială, că asupra u­­nor probleme există și deo­sebiri de păreri, dar, în ciuda acestora, noi considerăm că este necesar să colaborăm în domeniile economic, științific, cultural, să contribuim, în spiritul prieteniei și cooperă­rii între popoare, la soluțio­narea problemelor care fră­mântă lumea contemporană. In acest spirit îmi exprim încă o dată speranța că vizita pe care o fac in calitate de pre­ședinte al Consiliului de Stat al României, prima de acest fel aici — după cum și vizita, dumneavoastră a fost prima vizită a unui președinte ame­rican în România — va con­tribui la dezvoltarea colaboră­rii și prieteniei dintre popoa­rele noastre, va servi cauzei înțelegerii și păcii. In aplauzele întregii asis­tente și sunetele trompeților ce dau onorul, președintele S.U.A., Richard Nixon, și soția sa îi conduc pe președintele Consiliului de Stat al Româ­niei, Nicolae Ceaușescu, și pe soția sa, pe scara exterioară care duce la balconul de sud al Casei Albe, unde gazde și oaspeți se opresc și salută a­­sistența din marele parc. Mul­țimea răspunde aplaudând și fluturând stegulețe românești și americane. După ce se în­trețin câteva minute în salo­nul albastru, cei doi șefi de stat coboară în parc pentru a se îndrepta spre cabinetul de lucru al președintelui S.U.A. Cetățenii prezenți în parc, care nu au părăsit locul des­fășurării ceremoniei, ii salută din nou cu multă căldură și aplaudă. Răspunzînd acestei manifestati spontane de sim­patie, de prietenie și stimă, președintele Ceaușescu stringe zeci și zeci de mîini, schim­bă cuvinte amicale cu cei care-i urează bun sosit. In biroul președintelui S.U.A. are loc apoi prima întrevede­re de lucru dintre cei doi șefi de stat. Clădirea Casei de cultură din Bîrlad, la care, în prezent, se e­­xecută ultimele finisări Reportajul nostru „mare" de refulat role la rece cîntăreș­te 65 tone. Din această cauză, executa­rea acestor operații cerea cunoștințe profunde de echilibru, de stabilitate, de S -ar putea spune că, în „istoria" unei fabrici, etapele de extindere și modernizare corespund unei perioade de autentic romantism, caracterizate prin transformări ra­dicale, dinamism novator, entuziasm și efervescență creatoare. Intr-o asemenea fază — comună de altfel majorității în­treprinderilor din țară — se află și Fa­brica de rulmenți din Bîrlad, care tră­iește azi sub semnul patosului general al marilor înfăptuiri, solicitînd din par­tea întregului co­ ________ lectiv de muncă eforturi deosebite și revelîndu-i, in același timp, coor­donatele lui interi­oare, valorile fun­damentale care-1 definesc: devota­ment, abnegație, dăruire. In această at­mosferă generală, de intensificată ac­ __________________ tivitate, însemna­rea acestor gîndu­ri ne-a fost sugerată de munca depusă de brigada de montatori a utila­jului greu cu care este dotată hala nouă a secției forjă, care reprezintă doar o secvență din ceea ce am putea numi, intr-un singur cuvînt, atotcuprinzător și sugestiv, „romantism industrial". Cine trece prin această hală — loca­șul în care pulsul fabricii își va mări numărul de bătăi pe minut, o dată cu intrarea în funcțiune a noilor utilaje, unde comunitatea om-mașină își va găsi cea mai elevată exprimare, la cea mai ridicată temperatură, unde, prin parti­ciparea și sub acțiunea acestor doi fac­tori de producție — omul și mașina — elementul de rulment intră în „viață", conturindu-și profilul său „cantitativ și calitativ" — va rămîne impresionat de modul de amplasare a­ utilajelor, de ordinea care satisface chiar și anumite cerințe de ordin estetic, demonstrând că orice activitate omenească poate impli­ca, în afară de exigențele tehnice, și unele elemente de artă. De partea stingă, cum intri în hală, se întimpină presa „mică“ pentru refu­lat la zece role, de 38 tone, dincolo de care se întinde, sobră și semeață, linia automată de forjat inele, a cărei presă de refulat cu înălțimea de 8 m„ domină încăperea la capătul căreia cuptorul de recoacere „Siemens” își face simțită prezența prin vuietul și căldura pe care o degajă, fiind în probe tehnologice. De partea cealaltă, stă singuratică presa „mare" de refulat corpuri de rulare, in așteptarea celorlalte utilaje care mai trebuie să vină. Dar ce drum lung pînă aici! Cîtă muncă depusă în zile și nopți, fără în­trerupere ! Cîtă pricepere și curaj pen­tru a transporta și amplasa acești „gi­ganți de fier", de greutate și dimensiuni care depășesc cu mult posibilitățile și condițiile existente pentru realizarea acestor operații! Pentru a înțelege mai bine dificultățile avute și, bineînțeles, biruite, „problemele tehnice" aproape insurmontabile și totuși rezolvate pînă la urmă, pe care le ridicau transportul și amplasarea acestor utilaje, este sufi­cient să arătăm că numai presa de re­fulat inele din cadrul liniei „Wagner” are o greutate de 85 de tone, iar presa centre de greutate, de fundații din par­tea acestui echipaj. A fost nevoie de cunoștințele și în­drăzneala inginerului Iulian Hugeanu, de calitățile de conducere și dirijare ale maistrului Dumitru Butuc, de expe­riența tractoristului Toader Gănceanu, de iscusința macaragiului Ioan Tatar­­ciuc, de voința și puterea de muncă a transportatorilor Ion Cîrjan, Dumitru Buliga, de priceperea lăcătușilor mon­tatori Mihai Năstac, Petru Buiuc, Ion Meneag, Eugen Rusu și a tuturor celor douăzeci de muncitori componenți ai acestei echipe, care, unindu-și efortu­rile, au realizat în bune condițiuni și în timp record transportul și amplasa­rea acestor utilaje. Ing. RADU LAZAR (continuare in pag­i 3a­ Echipa celor douăzeci de „romantici In pagina a 2-a SPORT Fabrica de mobilă Vaslui MECANIZAREA TRANSPORTULUI INTERN, O CONDIȚIE A EFICIENȚEI ECONOMICE Reorganizarea transportului intern s-a înscris printre prin­cipalele preocupări ale con­ducerii Fabricii de mobilă din Vaslui. Un studiu aprofundat privind creșterea productivi­tății muncii în sectorul tran­sporturilor interne a scos la iveală reale posibilități de lucru mult mai economice. In­troducerea unui autostivuitor a eliminat manopera necesară stivuțiilor repetate ale che­­restelii, transportul acesteia din vagoane pînă la locul de depozitare și apoi in sectoa­rele de fabricație făcindu-se mecanizat. Pe această cale, numai intr-un an de zile se realizează o economie de 110.000 lei, ca urmare a în­locuirii operațiilor manuale. In proporție de 80 la sută a fost eliminat și transportul manual al fabricatelor in sec­țiile de producție. Introdu­cerea transportului pe role li­bere a scos din uz cărucioa­rele, care necesitau un număr ridicat de manipulanți. Eco­nomia ce se va realiza nu­mai anul acesta se cifrează la circa 148.000 lei. LA DUDA — EPURENI S-a încheiat campania de vinificare La punctul de vinificare Duda — Epureni, aparținînd de centrul Huși, livrează stru­guri pentru vin contractați, cooperativele agricole din Du­da și Arsura, începutul cam­paniei de vinificare, din anul curent, a găsit­ colectivul de aici bine pregătit, din toate punctele de vedere. Li­vrarea strugurilor a început la 23 septembrie. Zi și noapte s-a lucrat apoi cu sîrg. O lună mai tîrziu, adică pe 23 oc­tombrie, tovarășul­­ Vasile Di­m­a, șeful unității, a fost în măsură să raporteze încheie­rea campaniei de la această perioadă vinificarea, au fost primite și vinificate 61 de va­goane de struguri, din care 10,5 vagoane de la C.A.P. Du­da, 36 de vagoane de la­ C.A.P. Arsura și restul de lai membri cooperatori. Fruntașii din cadrul colectivului punctu­lui, s-au dovedit a fi, și de data aceasta, economistul Gheorghe Gutu și laborantul Ion Mazili ,.

Next