Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 809-887)

1970-11-22 / nr. 854

Proletari din toate tarile, unifi­nd ? Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean Anul III, nr. 854 Duminică, 22 noiembrie 1970 4 pagini, 30 bani VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU ÎN JUDEȚUL OLT rit Avionul cu care a călăto­rit la Sofia spre patrie delegația de partid și guver­namentală a Republicii Soci­aliste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, care a făcut o vizită oficială în țara vecină și prietenă, a făcut o escală, datorită con­dițiilor atmosferice nefavora­bile din București, pe aeropor­tul din Craiova, în întîmpinarea conducăto­rului partidului și statului nos­tru, a tovarășilor Ilie­ Verdeț, Leonte Răutu, Vasile Pa­­tilinei, Corneliu Mănescu, Va­sile Vlad, membri ai dele­gației, au venit tovarășul Con­stantin Băbălău, prim-secretar al Comitetului județean Dolj al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului popu­­lar județean, reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat. Numeroși cetățeni ai Craiovei, aflînd vestea sosirii în orașul lor a tovarășului Nicolae Ceaușescu, au ținut să fie prezenți pe aeroport pentru a-i saluta cu deose­bită căldură și dragoste, pen­tru a-și exprima și cu acest prilej profundul atașament față de politica internă și ex­ternă a partidului și statului, pusă în slujba intereselor fun­damentale ale poporului ro­mân, a cauzei socialismului și păcii, în Balșul industrial De la aeroport, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți membri ai delegației se în­dreaptă spre orașul Balș, un­de a fost construită una din cele mai tinere unități indus­triale ale țării, Fabrica de o­­sii și boghiuri. Și aici, ca pretutindeni pe cuprinsul patriei, semnul în­noirilor este evident. „Ridica­rea la, putere" a acestui oraș, rod al politicii partidului de dezvoltare armonioasă a tutu­ror zonelor țării, a dus ne­mijlocit la schimbarea înfăți­șării Balșului — așezarea mo­destă de odinioară pe malurile Sirețului — unde nu exista decît o simplă turnătorie de plite pentru sobele de gătit. Blocurile de locuințe, clădirea liceului cu 16 săli de clasă, casa de cultură, spitalul con­feră orașului atributele urba­nisticii moderne. In același timp, construcția uzinei a condus la schimbarea structurii populației.. Numeroși localnici, pregătiți în prealabil încă din vremea cind topografii abia schițau contururile viitoa­rei unități industriale, la în­treprinderi din țară ca „Pro­gresul" — Brăila, Uzinele me­talurgice Reșița. Uzinele de vagoane din Arad, F.M.U.A.B. și altele, au devenit muncitori cu o bună calificare. Directorul uzinei, inginerul Teodor Jercan, informează pe oaspeți că în prima etapă u­­zina va produce osii și roți monolit pentru vagoane, iar în etapa a doua și boghiuri, în această lună urmează să fie pusă în funcțiune linia de pre­lucrare la cald a osiilor. De altfel, în perioada probelor tehnologice au și fost livrate beneficiarilor peste 2.000 de osii simple. Conducătorii de partid și de stat vizitează halele unde se află linia de forjare a osiilor. Se parcurge, pe fluxul de producție, drumul pe care îl face lingoul de oțel, cu diametrul de aproape ju­mătate de metru, pînă la pro­dusul finit — roata. Procesul tehnologic este complet meca­nizat și automatizat, făcînd să dispară din nomenclatorul de profesii tradiționala activitate a forjorului manual, a omului care manipula barele incan­descente de metal cu efor­turi uriașe. De la panourile de comandă, „forjorii" conduc a­­cum toate operațiunile. Tovarășul Nicolae Ceaușescu se interesează îndeaproape de preocupările privind extinde­rea uzinei, de stadiul construc­ției turnătoriei și oțelăriei. Secretarul general al partidu­lui dă indicații ca proiectan­ții să manifeste o înaltă res­ponsabilitate în folosirea ju­dicioasă a terenului, pentru a se evita scoaterea din circuitul agricol a unor suprafețe prea mari, în același timp, cere să se întocmească studii pentru ca la Balș să fie concentrată producția turnătoriei și oțelă­­riei în așa fel încît acestea să fie în măsură să deser­vească și alte fabrici și uzi­ne din județele învecinate. „In acest­ fel,­­arată tovarășul Ceaușescu, va crește renta­bilitatea și se va ajunge la o specializare potrivit cerințe­lor și exigentelor sporite im­puse de dezvoltarea economiei naționale în perspectiva viito­­rului cincinal". în timpul vizitei, di­rectorul uzinei îi infor­mează pe oaspeți despre preo­cupările privind creșterea ca­lificării muncitorilor. Tovarășul Nicolae Ceaușescu arată că a­­ici procesul tehnologic este modern și ca atare se impun cunoștințe temeinice din par­tea fiecărui muncitor, pentru a fi capabil să mînuiască ma­șinile și utilajele cu perfor­manțe tehnice superioare. La ieșirea din uzină, un mare număr de muncitori, in­gineri și tehnicieni fac tova­rășului Nicolae Ceaușescu o călduroasă manifestare de dragoste și stimă. Secretarul general al partidului, adresîn­­du-se celor prezenți, spune: — Sînteți la început de drum­. Trebuie să depuneți toate eforturile pentru­­ ca u­­zina să înceapă neîntîrziat pro­ducția la parametrii proiec­tați. Vă doresc succes. — Vă asigurăm că vom în­deplini cu cinste această sar­cină, tovarășe Ceaușescu, este răspunsul dat. In drum spre Slatina, con­ducătorii de partid și de stat se opresc la marginea unei tarlale, pe care se văd gră­mezi de sfeclă. Cooperatorii de la Leotești lucrează de zor la strîngerea și transportul a­­cesteia. Tovarășul Ceaușescu se a­­propie de țăranii cooperatori care îl întîmpină cu bucurie, cu: — Să trăiți, tovarășe Ceaușes­Bine ați venit la noi! Conducătorul partidului și statului stă de vorbă cu cei a­­flați la muncă pe cîmp, se in­teresează de calitatea recoltei, de munca, preocupările oame­nilor, îl întreabă apoi pe briga­dierul Nicolae Cojocaru, ca­re este producția la hectar. — In jur de 27.000 de kg. — Este bine, dar e în in­teresul dumneavoastră , ca vi­itoarea recoltă să fie și mai bună. Pentru aceasta, este necesar însă ca lucrul să fie organizat în ,așa fel încît să nu se producă nici o întîrzi­­ere în tot timpul campaniei agricole, să fie respectată densitatea așa cum prevede agrotehnica, să se extindă me­canizarea. — Așa vom face, îl asi­gură țăranii cooperatori care s-au strîns roată în jur, fie­care dorind să fie cât mai a­­proape să-i strîngă mina. Slatina pe drumul unei dezvoltări impetuoase La Slatina, orașul reședință al județului Olt, mii de­­ lo­cuit­ori întâmpină cu entu­ziasm pe oaspeți. Se scan­dează „P. C. R.­­ Ceaușes­cu", lozincă de o deosebită sem­nificație, care atestă încă și încă o dată faptul că poporul nostru, făuritor al societății socialiste multilateral dezvol­tate, vede în partidul comu­nist exponentul fidel al aspi­rațiilor sale, iar în persoana secretarului general pe cel mai iubit fiu, care, în fruntea partidului și statului, condu­ce patria noastră pe drumul progresului și civilizației. Următoarea etapă a vizitei este moderna cetate a meta­lului alb. Oaspeții sunt întimpinați de directorul uzinei, inginerul Ion Buda, de cadre de con­ducere, de numeroși munci­tori. Asistăm și aici la aceeași emoționantă primire. Uzina se află în plin proces de dezvoltare. Sunt în construcție două noi ha­le de electroliză, care vor spori cu 50.000 tone aluminiu pe an producția actuală. Spre deosebire de celelalte 4 hale de electroliză care au fiecare 176 cuve de cite 63 kiloamperi, noile construcții vor dispune, în final, de cite 124 cuve avînd 83 kiloam­peri , ceea ce face ca pe un spațiu restrîns să se concretizeze o capacitate spo­rită de producție. In timpul vizitării halelor de electroliză, a turnătoriei și a fabricii de anozi, tovarășul Nicolae Ceaușescu, conducători de partid ceilalți și de stat se interesează de modul în care este organizat proce­sul de fabricație, apreciind e­­forturile harnicului colectiv, și La Fabrica de electrozi, ca la electroliză, remarcînd faptul că luminozitatea halelor nu este la nivelul corespun­zător, tovarășul Ceaușescu dă indicații să se ia măsuri ur­gente pentru rezolvarea pro­blemei, folosindu-se în acest scop masele plastice. De­vizitind șantierul noilor ha­le electroliză, tovarășul Nicolae Ceaușescu întreabă cînd va produce prima hală, subliniind necesitatea scurtării termenului de execuție, în așa fel încît investiția să fie rea­lizată înainte de termen, în discuțiile avute cu Mihai Coșlea, șeful sectorului repa­rații capitale de la cuve­ elec­­troliză, cu inginerul Lucian Cereș de la Fabrica de anozi, secretarul general se intere­sează de­ măsurile privind creșterea calificării.­­ Este necesar să fie orga­nizate cursuri săptămînale la care să fie antrenat intregul colectiv. Numai pe această cale se va îmbunătăți calita­tea, va crește productivitatea muncii, vor fi înlăturate stag­nările datorate defecțiunilor la mașini. Tot pe platforma Industrială a Slatinei, în vecinătatea U­­zinei de aluminiu, conducăto­rii de partid și de stat vizi­tează o altă importantă între­prindere — Fabrica de pro­duse cărbunoase, intrată re­cent în probe tehnologice. Noua unitate este unică în fe­lul ei, întrucît în țară nu mai există o întreprindere simila­ră nici ca proporții, nici ca dotare tehnică și nici ca va­rietate de produse. Amplasa­rea ei în apropierea Uzinei de aluminiu a fost determinata de faptul că unul din marii consumatori ai noilor produ­se cărbunoase va fi tocmai U­­zina de aluminiu. In cadrul viitoarei unități se vor rea­liza electrozi siderurgici gra­­fitați pentru cuptoarele elec­trice, electrozi clorosodici gra­­fitati ce se vor folosi la elec­troliza clorurii de sodiu, blocuri și plăci catodice pentru indus­tria aluminiului. Ca materie primă se valorifică reziduurile de cocs de petrol din rafinării și de cocs metalurgic, antraci­tul și smoala. La sosirea în întreprindere conducătorii de partid și de stat sunt salutați călduros de un mare număr de muncitori tehnicieni și ingineri, însoțiți de directorul adjunct al între­prinderii, Aurică Marga, oaspe­ții vizitează principalele sec­toare. Un prim popas la linia de cocs petrol calcinat — care în aceste zile a primit, materia primă în flux continuu în ur­ma rezultatelor bune obținută în probele tehnologice. A­­ceastă modernă instalație de calcinare, cu o capacitate a­­nuală de 50.000 tone a și rea­lizat primele cantități de pro­duse de antracit. Pînă la sfîr­­șitul acestei luni, un alt o­­biectiv important — cuptorul de coacere continuă — la ca­re se fac ultimele finisări, va intra în probe tehnologice. In discuțiile dintre oaspeți și gazde se subliniază impor­tanța executării ritmice și in­tegrale a volumului de in­vestiții prevăzut pentru acest an, necesitatea luării tuturor măsurilor de către Comitetul orășenesc de partid, de con­ducerea uzinei pentru ca u­­nitățile intrate în producție să atingă în timpul cel mai scurt parametrii proiectați. E­­xistă toate condițiile ca a­­ceastă modernă unitate să in­tre cât mai grabnic în circui­tul economiei nationale. Ultimul obiectiv industrial vizitat de oaspeți in zona in­dustrială a Slatinei care își mărește puterea economică de la un an la altul este Uzina de prelucrare a aluminiului în bare, țevi, table, benzi și folii. Aici se vizitează principale­le sectoare prevăzute a intra în producție în cursul acestui an și care in prezent se află in probe tehnologice. In sec­ția de țevi pentru irigație, conducătorii de partid și de stat, asistă la elaborarea pri­melor produse care se desfă­șoară cu succes. Oaspeții sunt informați că această unitate este prevăzută a se dezvolta în trei etape, urmînd ca pro­ducția ei finală să fie de 35.000 tone anual, întreprinde­rea este dotată la nivelul teh­nicii celei mai înaintate. Un exemplu în această direcție îl constituie puternicele piese de 2500—3600 de tone, care chiar în timpul vizitei secre­tarului general al partidului erau supuse probelor tehnolo­gice. Directorul întreprinderii, ing. Ion Filip, informează pe tovarășul Nicolae Ceaușescu despre stadiul lucrărilor de montaj și în celelalte sectoare aflate, de asemenea, în pra­gul intrării în funcțiune — turnătoria de aluminiu, secția sculărie, stația de 110/6 Kv și secția extrudare, care­ este cel mai mare obiectiv, înainte de a părăsi această întreprindere, condur­­orilor de partid și de stat li se ara­tă în vecinătate șantierul u­­nei alte unități industriale a cărei construcție a început de curînd. Este vorba de Fabri­ca de cabluri electrice de forță. Prin prelucrarea supe­rioară a aluminiului primar și a aliajelor furnizate de Uzina de aluminiu din localitate, în această întreprindere se vor fabrica într-o gamă variată cabluri electrice pentru insta­lații industriale, conductori de înaltă și joasă tensiune. Intre oaspeți și gazde are loc o discuție privind buna organizare a activității noilor întreprinderi industriale cu profil asemănător și care co­operează între ele. Secretarul general al partidului reco­mandă să se aibă în vedere e­­liminarea oricăror paralelisme, găsirea celor mai bune meto­de de conducere și de îndru­mare a acestor unități, indi­­cînd ca noua unitate să de­pindă de Uzina de prelucrare a aluminiului, sub condu­cerea directorului acesteia. După vizitarea principalelor unități industriale ale județu­lui Olt, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducă­tori de partid și de stat s-au îndreptat spre noua construc­ție a spitalului județean, afla­tă în prezent în curs de fini­sare. Spitalul este amplasat în mijlocul cartierelor muncito­rești „Crișan I" și „Crișan II", înălțate și ele în ultimii ani, însoțiți de șeful șantierului, ing. Lucian Răducanu, oaspe­ții vizitează primele trei nive­le ale construcții, acestei impunătoare unde lucrările de finisare sunt mai avansate. Tovarășul Nicolae Ceaușescu este informat că spitalul se e­­xecută într-un timp record — circa un an — față de doi ani, termen prevăzut în general pentru asemenea con­strucții, iar aceasta da­torită folosirii pe scară largă a prefabricatelor și a u­­nor metode moderne de con­strucție, printre care cofrajele glisante. Oprindu-se în inte­riorul unor viitoare saloane de tratament, tovarășul Nicolae Ceaușescu este plăcut impre­sionat de calitatea lucrărilor de finisare și felicită călduros pe constructori. Adresîndu-se se­cretarului general al partidu­lui, șeful șantierului spune : „Faptul că dumneavoastră, to­varășe Ceaușescu, sînteți mul­țumit de rezultatele muncii noastre este pentru noi un pu­ternic imbold". rul In timpul vizitei pe șantie­acestei construcții, între oaspeți și gazde au loc discu­ții cu privire la dotarea­­ teh­nică a spitalului, folosirea chibzuită a spațiilor încăperi­lor, pentru a se asigura în­tregul confort necesar unor asemenea instituții­­ și o asis­tență sanitară de nivel ridi­cat. Tovarășul Nicolae Ceaușes­cu recomandă constructorilor să acorde în continuare toată atenția terminării în cele mai bune condiții și la termenul prevăzut a spitalului. Un ultim popas... Străbătundu-se cartierul „Cri­șan­i", cartier modern de lo­cuințe ridicat acum opt ani, se ajunge la platoul unde se va ridica un nou și impunător edificiu : Casa orășenească de cultură. Șantierul se află încă în fază incipientă de amena­jare și gazdele construiesc, din explicații, imaginea viitorului lăcaș. Casa de cultură va fi dată în folosință peste doi ani, și va avea ca principală parte componentă o sală de 700 de locuri. Este vorba, așadar, de o construcție monumentală în care locuitorii orașului, aflat în plină expansiune, vor pu­tea asista la manifestări or­ganizate de formații artistice locale, la spectacole oferite de teatrele bucureștene, ori din alte centre mari ale țării, în turneu, de filarmonici, vor pu­tea­­ viziona filme, audio con­ferințe. Tovarășul Nicolae Ceaușescu recomandă ca lu­crările să fie începute în cît mai scurtă vreme, aceasta fiind o garanție sigură a execu­tării lor în timpul prevăzut. Are loc apoi un schimb de opinii pe teme urbanistice, de fapt, o discuție, la concret, lu­­indu-se ca punct de pornire cartierul „Crișana I", asupra folosirii mai judicioase a te­renurilor afectate construcți­ilor de locuințe. Prin modul cum sînt amplasate blocurile, cu mari spații între ele, ade­vărate locuri virane, se iro­sesc suprafețe întinse de pă­­mînt, ceea ce, pe de o parte, duce la diminuarea fondului de construcții, iar pe de altă parte la extinderea exagerată a orașului, dimensionat dinco­­lo de limitele necesarului, la cheltuielile inutile pentru in­stalații de canalizare, apă, e­­nergie electrică. Secretarul ge­neral al partidului insistă a­­supra necesității valorificării fiecărui metru pătrat de teren și dă indicații ca în perime­trele rămase goale între blocuri să se amplaseze noi clădiri, așa incit densitatea a­­cestora să fie echivalentă co­telor ridicate ce se constată în țări cu experiență urbanis­tică înaintată. In continuare, tovarășului Nicolae Ceaușescu îi este pre­zentat locul de amplasare al unei alte mari clădiri a ora­șului, viitorul hotel cu zece nivele. Și aici șeful statului recomandă să se adopte solu­ții constructive moderne, să fie folosite pe scară mai lar­gă materialele de construcții ce se impun tot mai mult în practica mondială: metalele fe­roase și aluminiul în confec­ționarea tîmplăriei, masele plastice în decorări interioa­re, în realizarea pardoselilor și altele. Cetățenii din cartierul „Cri­șana I", Îl înconjoară cu căldură pe tovarășul Nicolae Ceaușescu,­ îl aplaudă și îl a­­clamă din toată inima la des­părțire. In timpul vizitei in județul Olt, tovarășul Nicolae Ceaușes­cu, ceilalți conducători de partid și de stat au fost înso­țiți de Constantin Sandu, prim­­secretar al Comitetului jude­țean de partid, președintele Consiliului popular județean, de alți reprezentanți ai orga­nelor locale de partid și de stat. Vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu în județul Olt, dia­logul viu, direct, purtat cu numeroși muncitori, ingineri, tehnicieni, cu țărani coopera­tori, cu constructori de pe șantiere, indicațiile prețioase date cu acest prilej, reflectă stilul­ de muncă propriu secre­tarului general al partidului, de a cunoaște la fața locu­lui, modul , în care se traduc în viață hotărîrile Congresu­lui al X-lea, preocupările și realizările oamenilor muncii. Manifestările entuziaste pe care le-a prilejuit prezența conducătorului partidului și statului în mijlocul locuitori­lor din județ, dragostea cu care a fost întîmpinat. pretu­tindeni secretarul general al partidului nostru reprezintă o nouă și grăitoare expresie a hotărîrii acestora, ca și a în­tregului nostru popor, de­ a în­făptui neabătut politica mar­­xist-leninistă a partidului, pentru continua înflorire a națiunii noastre, pe drumul făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate. ION MĂRGINEANU NICOLAE POPESCU­­BOGDANEȘTI MIRCEA S. IONESCU Delegația de partid și guvernamentală, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, și-a încheiat vizita în R. P. Bulgaria Trimisul special Agerpres, I. Ionescu, transmite: Mii de locuitori ai Sofiei, au venit, sîmbătă dimineața, la aeroportul din capitala Bulgariei pentru a saluta la plecare delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România condusă de tovarășul Nicolae Ceaușes­cu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, pre­ședintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, care a făcut o vizită ofi­cială în Republica Populară Bulgaria. Clădirea aerogării era împo­dobită cu mari drapele româ­nești și bulgare Portretul to­varășului Nicolae Ceaușescu era încadrat de portretele to­varășilor Todor Jivkov și Gheorghi Traikov. Pentru a-și lua rămas bun de la oaspeții români, la ae­roport au venit tovarășii Jiv­­ko Jivkov, membru al Birou­lui Politic al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Bulgar, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Todor Pavlov, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bul­gar, Ivan Popov, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comu­nist Bulgar, președintele Co­mitetului de Stat pentru Ști­ință și Progres Tehnic, Stan­­ko Todorov, membru al Bi­roului Politic, secretar al Co­mitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Anghel Ta­nev, membru supleant al Bi­roului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Venelin Kotev, secre­tar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Petar Tanoev, vicepreședinte al Consiliului­ de Miniștri, Vladimir Bonev, Roza Kom­tarova, Gheor­ghi Bokov, membri ai Secreta­riatului Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Sava Ganovski, președintele Biroului Adunării Populare, Dancio Dimitrov, prim-vicepre­ședinte al Prezidiului Adună­rii Populare a Republicii Popu­lare Bulgaria, Gheorghi Kuli­­șev, vicepreședinte al Prezidiu­lui Adunării Populare a R.P Bulgaria, Mincio Mincev, se­cretar al Prezidiului Adunării Populare, Anghel Todorov, prim-secretar al Comitetului orășenesc Sofia al Partidului Comunist Bulgar, Gheorghi Stoilov, președintele Comite­tului executiv al Sfatului popu­lar orășenesc Sofia, membri ai Comitetului Central al Par­tidului Comunist Bulgar, ai Prezidiului Adunării Populare și ai guvernului, conducători de instituții centrale și orga­nizații obștești, oameni de ști­ință, artă și cultură, ziariști bulgari și străini. De la reședința guvernamen­tală Vrania, tovarășul Nicolae Ceaușescu și membrii delega­ției române au fost conduși de tovarășii Todor Jivkov, prim­­secretar al Comitetului Cen­tral al P.C. Bulgar, președin­tele Consiliului de Miniștri, Gheorghi Traikov, președinte­le Prezidiului Adunării Popu­lare a R.P. Bulgaria, Boris Velcev, membru al Biroului Politic, secretar al Comitetului Central al P.C. Bulgar, Lîce­­zar Avramov, membru suple­ant al Biroului Politic al Co­mitetului Central al P.C. Bul­gar, vicepreședinte al Consiliu­lui de Miniștri, Ivan Bașev, ministrul afacerilor externe, Konstantin Tesialov, șeful Sec­ției de politică externă și re­lații internaționale a C.C. al P.C.R., Spas Gospodov, amba­sadorul Bulgariei la București. La sosirea pe aeroport, gar­da militară a trupelor garni­zoanei Sofia prezintă raportul tovarășului Nicolae Ceaușes­cu. Se intonează imnurile de stat ale Republicii Socialiste România și Republicii Popu­lare Bulgaria. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășii Todor Jivkov și Gheorghi Traikov, trece în re­vistă garda de­ onoare. • Tovarășul Nicolae Ceaușes­cu și membrii delegației ro­mâne își iau rămas bun de la persoanele oficiale bulgare venite să-l conducă. Șeful statului nostru salută, apoi, pe șefii misiunilor diplo­matice acreditați la Sofia, pre­cum și pe membrii Ambasadei române. Tovarășul Nicolae Ceaușes­cu răspunde apoi prietenește miilor de locuitori ai Sofiei, care îl aclamă îndelung, flu­tură stegulete românești și bul­gare. Răsună urale, se scan­dează „Vecina drujba" („Prie­tenie veșnică"). Este ora 9.00 dimineața. To­varășul Nicolae Ceaușescu își ia rămas bun de la tovarășii Todor Jivkov și Gheorghi Traikov. Conducătorii celor două țări își string călduros mîinile, se îmbrățișează. Con­ducătorii bulgari salută cor­dial pe tovarășii Ilie Verdeț, Leonte Răutu, Vasile Patilineț, Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, membri ai delegației române. Pionieri oferă oaspeților ro­mâni buchete de flori. De pe scara avionului, to­varășul Nicolae Ceaușescu sa­lută din nou, prietenește, pe cei veniți să-l conducă la ae­roport, întreaga desfășurare a vizi­tei, manifestările care le-a pri­lejuit și al căror moment cul­minant l-a constituit, semnarea noului Tratat de prietenie, co­laborare și asistentă mutuală româno-bulgar, întîlnirile și discuțiile dintre tovarășii Nicolae Ceaușescu și Todor Jivkov, dintre membrii celor două delegații, întîlnirile oas­peților români cu oameni ai muncii din Sofia, Botevgrad. Vrața reprezintă o contribu­ție remarcabilă la continua dezvoltare a­ prieteniei frățești și colaborării dintre partidele și statele noastre, în interesul ambelor popoare, al unității ță­rilor socialiste, al cauzei păcii și progresului. Sosirea î­n Capitală Sîmbătă după-amiază s-a înapoiat în Capitală delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste Româ­nia, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comu­nist Român, președintele Con­siliului de Stat al Republicii Socialiste România, care a fă­cut o vizită oficială de prie­tenie în Republica Populară Bulgaria. Din delegație au făcut par­te tovarășii Ilie Verdeț, mem­bru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv al C.G. al P.C.R., vi­cepreședinte al Consiliului de Miniștri, Vasile Patilinei, membru supleant al Comi­tetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Corneliu Mă­nescu, membru al C. C. al P.C.R., ministrul afacerilor ex­terne, Vasile Vlad, membru supleant al C.C. al P.C.R., șef de secție la C.C. al P.C.R., și Nicolae Blejan, ambasadorul Republicii Socialiste România la Sofia. La sosire, pe aeroportul Bă­­neasa, delegația a fost salu­tată de tovarășii Emil Bodna­­raș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Maxim Ber­­ghianu, Janos Fazekas, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Du­mitru Popescu, Gheorghe Stoi­ca, Vasile Vilcu, Ștefan Voi­­tec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu,­ Ion­ Stănescu, de membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători ai instituțiilor centrale și or­ganizațiilor obștești, generali, ziariști. Au fost de față Borislav Konstantinov, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Ambasa­dei R.P. Bulgaria la Bucu­rești și membri ai ambasadei. Numeroși cetățeni ai Capita­lei au venit la aeroport pentru a adresa tovarășului Nicolae Ceaușescu urarea de bun ve­nit. Ei aplaudau, ovaționau, scandau îndelung „Ceaușescu- P.C.R.l", exprimîndu-și senti­mentele de dragoste și stimă față de conducătorul partidu­lui și statului nostru, deplina satisfacție față de rezultatele deosebit de fructuoase ale vi­zitei oficiale în R. P. Bulga­ria a delegației de partid și guvernamentale a țării noas­tre. Secretarul general al par­tidului a răspuns ovațiilor mulțimii, a strîns mîinile a numeroși cetățeni. (Agerpres). COMUNICAT cu privire la vizita delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România în Republica Populară Bulgaria La invitația Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Bulgar, Prezidiului Adunării Popu­lare și Consiliului de Mi­niștri ale Republicii Populare Bulgaria, o delegație de partid și guvernamentală a Republi­cii Socialiste România, con­dusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului președintele Comunist Român, Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a făcut o vizită o­­ficială în Republica Populară Bulgaria, între 18 și 21 no­iembrie 1970. In timpul vizitei a fost semnat noul Tratat de prie­tenie, colaborare și asisten­ță mutuală între Republica Socialistă România și Repu­blica Populară Bulgaria. Delegația a vizitat orașele Botevgrad și Vrața. Combi­natul chimic Vrața, s-a întîl­­nit cu numeroși oameni ai muncii și cu reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, luînd cunoștință de realizările poporului bulgar în construirea socialismului, de preocupările Partidului Comu­nist Bulgar privind dezvol­tarea în continuare a econo­miei, științei și culturii, ridi­carea nivelului de viață al poporului, pentru asigurarea progresului multilateral al societății socialiste, înalților oaspeți li s-a re­zervat pretutindeni o primire cordială, expresie a prieteni­ei frățești tradiționale dintre popoarele român și bulgar. Intre delegațiile de partid și guvernamentale ale celor două țări au avut loc con­vorbiri, la care au participat: Din partea română: Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Ilie Verdeț, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Leonte Răutu, membru al Co­mitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Con­siliului de Miniștri, Vasile Pa­tilineț, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor ex­terne, Vasile Vlad, membru supleant al C.C. al P.C.R., șeful Secției Relații Externe a C.C. al P.C.R., Nicolae Ble­jan, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii Socialiste România la Sofia. Din partea bulgară, Todor Jivkov, prim-secretar al Co­mitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, președintele Consiliului de Miniștri al Re­publicii Populare Bulgaria, Gheorghi Traikov, președintele Prezidiului Adunării Populare, Boris Velcev, membru al Bi­roului Politic, secretar al C.C. al P.C. Bulgar, I­ecezar Avra­mov, membru supleant al Bi­roului Politic al C.C. al T.C. Bulgar, vicepreședinte al Con­siliului de Miniștri, Ivan Ba­șev, membru al C.C. al P.C. Bulgar, ministrul afacerilor ex­terne, Konstantin Tesialov, membru supleant al C.C. al P.C. Bulgar, șeful Secției de politică externă și relații in­ternaționale a C.C. al P.C. Bulgar, Spas Gospodov, mem­bru al C.C. al P.C. Bulgar, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al R.P. Bulgaria la București. La convorbiri au participat, de asemenea, consilieri și ex­perți ai celor două delegații. In cursul convorbirilor, care (continuare în pag. a 4-a) I

Next