Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 888-962)
1971-01-14 / nr. 897
Ä J i li<erTi,yp Proletari din toate tarile, unifi-vul Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R.și al Consiliului popular județean Amploarea dezvoltârii și modernizării economiei naționale implică adedincimea procesiiperfecționare a conducerii și organizării tuturor laturilor vieții sociale. In acest context, ridicarea nivelului calitativ al activității din toate domeniile va constitui principalul obiectiv al viitorului cincinal, iată de ce, așa cum arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu la Plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1970, „creșterea eficienței economice, asigurarea unei calități superioare a produselor, sporirea productivității muncii sunt probleme esențiale ale economiei, de buna lor soluționare depinzînd însăși dezvoltarea cu succes a societății noastre socialiste în viitor". Fabrica de rulmenți din Bîrlad, cea mai veche cetate a rulmenților românești, va cunoaște o dezvoltare considerabilă, concomitent cu amplificarea procesului de modernizare, care va conduce la creșterea nivelului producției de la 5 la 30 milioane bucăți pe an. In aceste condiții, realizarea unor produse cu un nivel calitativ cit mai ridicat va deveni obiectivul nr. 1, atit al întreprinderii, cit și a fiecărui participant la realizarea efectivă a producției. Dar modernizarea procesului tehnologic va impune schimbări importante ce vizează și perfecționarea controlului calității produselor, ridicarea productivității sale la nivelul ritmului producției realizate și transformarea sa dintr-un organ de constatare într-un factor dinamizator al procesului de producție. Aceste avantaje le conferă „Metoda controlului statistic al calității produselor", ne relatatov. ing. loan Lică, șeful adjunct al serviciului C.T.C. de la F.R.B. In principiu se renunță la metoda de control bucată cu bucată, specifică unei producții meșteșugărești, și se procedează la verificarea unor eșantioane formate dintr-un număr de produse extrase la intervale regulate. Dacă numărul de produse selectate corespunde din punct de vedere calitativ, atunci se consideră că toate produsele lotului respectiv îndeplinesc condițiile de calitate. Dacă nu, se procedează la o verificare bucată cu bucată a lotului admițindu-se doar produsele corespunzătoare. Avantajele sunt substanțiale : procedeul este foarte ieftin, timpul necesar controlului este mult mai scurt, productivitatea operațiunii de control putind ține pasul cu ritmul producției, se poate interveni operativ în procesul de producție oprind fabricarea la mașinile care dau rebuturi. Totodată, metoda a dovedit, în întreprinderile care au aplicat-o, o exactitate mult mai mare decît controlul bucată cu bucată. Și este normal pentru că la orice controlor care verifică mereu aceeași piesă, cu aceleași caracteristici, precizia și atenția ÎI scad pe măsură ce se apropie sfîrșitul celor opt ore de lucru. Avantajele ce se întrevăd au dinamizat întregul colectiv al serviciului C.T.C. S-a trecut la înființarea unei „grupe de studiu a calității produselor" care și-a fixat ca prim obiectiv analiza stabilității procesului tehnologic - ca o fază pregătitoare aplicării controlului statistic al calității. Primele concluzii sînt interesante, conducînd la descoperirea unor rezerve ce se cer valorificate. „Intrucît preconizăm ca aplicarea metodei de control statistic a calității să înceapă de la operațiile din secțiile unde se rebutează cele mai multe produse - ne relata tovarășul Constantin Roșea, inginer principal și șef al grupei amintite - am început prin a ține sub observație patru mașini de rectificat interior (două foarte vechi din 1958, una din 1959 și una din 1969). Toate mașinile execută același reper, aceeași operație, ceea ce ne va permite să stabilim diferența între precizia mașinii noi față de cele vechi. Primele constatări : mașinile sunt reglate pe dimensiuni care să permită remanierea pentru a nu se obține rebuturi direct la mașină. Din această cauză din totalul de opt ore cel puțin două-trei ore, se lucrează la remanieri. Dacă mașinile ar fi reglate pe dimensiuni medii s-ar reduce rebuturile din cauza remanierilor. Totodată nu ar fi lăsată deschisă portița depășirii consumurilor specifice, a efectuării unei operații în plus cu care se pierd, zilnic, două-trei ore din fondul de timp productiv. Iată clar cum, numai într-o fază incipientă a studiului s-a ajuns la descoperirea unora dintre cauzele provocatoare de rebuturi, a modului de irosire a fondului de timp productiv și la semnalarea unor rezerve ce-și așteaptă valorificarea pe linia reducerii rebuturilor, creșterii productivității muncii, reducerii prețului de cost al căror efect se poate materializa în creșterea eficienței activității. „Știți care ar fi efectul cel mai important al aplicării controlului statistic ? - ne spune tov. ing. Roșca. CONSTANTIN BENEA (continuate In pag, a 3-a) UN ATRIBUT AL SPORIRII PRODUCTIVITĂȚII: CONTROLUL STATISTIC al calității rulmenților __ eși nu există o unanimitata te de păreri. In ceea ce MM privește nocivitatea cale Iilei, niici chiar printre cei mai pesimiști specialiști, la Vaslui, oamenii care în virtutea funcției deținute și a remunerației primite se ocupă de aprovizionarea magazinelor cu mărfuri alimentare sînt desigur convinși că acest produs —i*diferent dacă delicioasa cafea este consumată cu zahăr, fără zahăr, boabe sau măcinată — afectează starea sănătății populației. Vasluianul, jinduind după cafea naturală aburindă pe care ar fi vrut s-o consume, de pildă, anul trecut, cînd se dis- 0<0000<0000-5000 COTID lit piuita o«x>eooooooooooo pură Cupa mondială la fotbal In Mexico, acasă. In fata televizorului atunol lejer în totoliu, putea folosi cu Încredere cel mai adesea Înlocuitorii autohtoni ai brazilienei sau columbienei : „Unica" (cu reclama stas : .Bea-o fierbinte !"), .Menada" sau .CicoareaGurile rele spun chiar că un microbist de pe Rahova cînd a văzut cum a dat Fele un gol românilor, s-a pronunțat categoric pentru... aprovizionarea cu calea naturală a Vasluiului. Noroc că nu l-a auzit nimeni de la O.C.L., că dacă, doamne iezește, tl auzea, te pomeneai cu cine știe ce stoc de cafea prin depozite. Nu era, cred, prea mare nenorocirea, deoarece, oricum, nu există nici o rlșniță (care să meargă) In Inventarul sus-pomenitei organizații comerciale. Exista totuși o doză de risc. Mică, e drept — dar există. Dacă afia lumea, de la gară Și Până la moară ("Moara Griul se așeza la coadă. O cumpăra în centru și o măcina la punctul terminus al cozii. Bine, Insă, că nenorocitul cela de la Vaslui, microbistul I. B. (continuare în pag. a 3-a) /vvvvvvvvvvvvvvi NOI CONTRACTE COMERCIALE DE EXPORT-IMPORT întreprinderile românești de comerț exterior au perfectat în acest început de an noi contracte comerciale de export-import. Astfel, întreprinderea „Geomin" a încheiat un contract cu firma vest-germană „Fried Krupp G.M.B.H. Maschinen und Stahlbau", în temeiul căruia partea română urmează să execute montajul unor excavatoare în cariere din R.F. a Germaniei, întreprinderea „Industrialimport" a contractat cu întreprinderea sovietică de comerț exterior „Neftehimpromexport” importul de utilaje, materiale diverse, documentația necesară, precum și piesele de schimb aferente unei instalații de albire a celulozei, cu o capacitate de 200 tone pe zi. O serie de contracte semnate de întreprinderea „ICECOOP" stipulează livrarea de covoare, valorînd mai bine de 1,2 milioane dolari, unor firme din Belgia și R.F. a Germaniei. (Agerpres) m iaca Printre harnicele muncitoare de la Fabrica de confecții din Birlad, care acordă o atenție calității deosebită lucrului, se numără și Africa Mocanu, din fotografia alăturată. Foto : P. Botoșanu ANII III, nr. U‘)7 JOS : «ANUALE 4 pagini 30 bani reiaețîa p sdministrația: îtr. §Seia» cei Mari nr. n ?9steî L"fî"c‘:Et al. înrS *d'ți*fîiri’U; 'a'. i»ll în pagina a 2-a • Cel de-al X-lea Concurs muzical-coregrafic „OMAGIU PARTIDULUI“ • SPORT «////////////////////////////////////////////////////////////////////////,. DO O Lapidar definit, eroul nostru este acel vis lipsit de bărbăție și de sentimentul onoarei, un fricos care, prin tot ceea ce face, dovedește un astfel de caracter. Avem deci să întîlnim în persoana celui care întrunește aceste ,,calități" enumerate de dicționar la cuvîntul amintit, pe visul lipsit de integritate morală, de probitate, de corectitudine și cinste. Și, totuși, paradoxal, putem să ne aflăm față în față cu acest intrus și, fie că luăm drept elemente definitorii ale activității individului în cauză părerile formate deja care circulă în cadrul colectivului unde lucrează, fie că prin modul abil, deghizat de a acționa și de a impune tragerea unor anumite concluzii, evident citeva înșelătoare aparente, să-l confundăm, pentru că eroul nostru reușește, cel puțin pentru moment, să pară ceea ce de fapt nu este: un om cu prestigiu, o persoană de vază, cu o reputație deosebită, într-un cuvint — un om de onoare, căruia i se acordă tot respectul, considerația și stima. Ne înșelăm, adeseori, la rîndul nostru și-l apreciem așa cum se cuvine. Uneori in viață suntem obligați să luăm anumite hotăriri, poate și de moment, care presupun o maximă luciditate încadrată în tiparele reduse ale unei superoperativități și ale unei supreme răspunderi. Firește, cînd acționează asupra noastră factorul timp, e greu să fim imbatabili; oricîtă pregătire de specialitate ai avea, nu poți să decretezi imediat soluția cea mai bună. Acționează insă și ceea ce numim responsabilitate, iar soluția poate fi o soluție de moment, provizorie deci, pînă cînd se va găsi o ieșire din impas mai bună, o rezolvare, intr-un alt mod, poate mai fericit, a situației. Lașul fricos se manifestă cel mai adesea în asemenea situații. Se eschivează, bîlguie citeva cuvinte pretextînd necesitatea unei mature gîndiri, meditează, de fapt, la toate consecințele nefavorabile pe care le-ar putea avea un eșec al unei inițiative pe plan moral și material și reușește cîteodată să fie categorisit drept un om cumpătat, căruia nu-i plac riscurile și care nu ia niciodată hotăriri pripite ce ar putea eventual afecta interesele colectivului. Firește, se impune o precizare a unui anume caz concret, spire o deplină edificare. Un bolnav este adus la un spital dintr-o comună, in stare gravă; o intervenție chirurgicală era imperios necesară, dar la un spital rural, in condițiile existente in unitatea sanitară sus amintită riscurile erau mai mult decit evidente, respectiv șansele de a-i salva viața, ca să ne exprimăm In termeni cifrici categorici, erau de 1 la sută. Din nefericire, soluția așa-zis salvatoare, aceea de a expedia bolnavul cu autosanitara sau eventual cu Aviasanul la o clinică de specialitate dintr-un oraș, nu"" putea fi adoptată. Era în miez de iarnă, iar starea timpului nu permitea acest lucru: drumurile erau impracticabile, iar avionul nu putea nici măcar dedecola. Din cei patru medici, unul a hotărit: „Operăm !". Nu era el chirurgul, dar a hotărit în numele tuturor, crezînd că are asentimentul celorlalți slujitori ai lui Esculap, pentru că știa că era necesară o intervenție, pentru că în acele momente, chiar dacă ar fi existat și o singură șansă la un milion, trebuia BENEDICT JELESCU continuate in pag a 3-a) aaaaaaaann Fals dicționar de etică, lașul Ipostazele intrusului cauzatoare de pagube morale și materiale in pagina a 4-a Elemente noi în ajunul reuniunii de la Singapore Corespondență din Washington Controversata problemă a protectionismului j La I A.S. Huși, din atelierul de reparații, ultimele tractoare se îndreaptă spre fermele de producție. pe omul MATURIZĂRII e și tînăr, peste cîteva săptămîni se împlinesc 4 ani de la înființarea unității, colectivul Fabricii de confecții din Vaslui a obținut importante și numeroase realizări, din care vom încerca să relevăm doar cîteva. Pornind la drum cu doar 400 de muncitori, in majoritate necalificati, într-un timp D s:: UHH Insembirk relativ scurt, fabrica a reușit să-și pregătească, prin forțe proprii, circa 1.500 de muncitori. Printr-o muncă susținută de creație de-a lungul celor 4 ani s-au fabricat aici 186 de modele de confecții, solicitate mult pe piața internă și externă, datorită calității IV/loupe. nour. • «. • In perioada cincinalului trecut, principallului beneficiar al fabricii, o armă din Uniunea Sovietică, i s-au livrat 9 modele de I costume bărbătești pentru adolescenți și I copii, reprezentind un volum de circa 50 la Ja sută din producția unității. LIDIA VASILE (continuare în pag. a 2-a) D 0n _0f 0f j0tw 10n "n" —■ wm m m ■ ■ ■ Produse peste plan în prin decada La sfirșitul primei decade din primul an al cincinalului 1971—1975, colectivele de muncitori din unitățile economice ale județului nostru au înregistrat și primele succese in îndeplinirea planului. Metalurgiștii din Bîrlad au montat, de exemplu, peste prevederi, 3.000 de rulmenți și tot atiția au expediat în avans beneficiarilor de peste hotare. Colectivul de la Fabrica de mobilă a produs 4 garnituri in plus, în fabricile de confecții s-au realizat mărfuri suplimentare in valoare de 180.000 de lei, iar în industria locală s-au fabricat peste plan piese de schimb în valoare de 60.000 de lei, 19.000 blocuri ceramice și cărămizi și 1.000 cahle de teracotă. 00000000000000000000000000008000001 OAMENI HARNICI, BIZANȚURI RODNICE, ACȚIUNI MOBILIZATOARE De departe, «Hușii se arată oaspeților cufundat în liniște, respirind lumină, printre plantațiile viticole care i-au dus faima pînă dincolo de hotarele țării. Undeva, spre centrul orașului, se află o clădire prin nimic deosebită, doar că, în aceste zile, acolo este un permanent du-te-vino. Este vorba de sediul cooperativei agricole. Membri ai consiliului de conducere, specialiștii, șeful secției de mecanizare, conducători ai sectoarelor de producție din cooperativă, lucrau la Încheierea bilanțului realizărilor din 1970 și la întocmirea planului lui de producție , ■<pe anul curent. Au făcut o pauză. Am zăbovit împreună, asupra realizărilor din anul trecut. Căci, in ciuda unor condiții climaterice nefavorabile din primăvară și vară, cooperatorii din Huși au încheiat totuși anul cu realizări demne de relevat. Președintele Niță Bahnaru fileta documente contabile care, prin graiul cifrelor, atestau hărnicia și priceperea sutelor de oameni: „La grîu — ne-a spus el — am depășit planul cu 50 de kg, la hectar, la porumb cu 300, la cartofi cu 1.000, la roșii și ardei cu cite 5.000". Ne-am reamintit apoi zilele toamnei, cind bogăția strugurilor îi bucura pe oameni. Au fost condiții grele, în anul trecut, pentru plantațiile viticole. La C.A.P. Huși însă IARA WWWWW/ C.A.P. Hu și wwwwwwwww efectele au fost resimțite în mai mică măsură decît în alte unități similare. Podgorenii de aici au acționat rapid și eficient. In sprijinul lor au venit cooperatorii din restul sectoarelor. Recolta a fost, în bună măsură, salvată. S-au obținut, de pe cele 152 de hectare cu viță de vie nobilă, cite 7.000 de kg. de struguri în medie la hectar. Dintre cooperativele agricole care posedă suprafețe cifrîndu-se la peste 100 de hectare cu vie, producția obținută la Huși reprezintă recordul pe județ al anului970. Membrii brigăzii condusă de tovarășul Ion Modoranu au obținut producția cea mai mare pe cooperativă (cite 8.300 de kg. la hectar), iar cei ai brigăzii în fruntea căreia se află tovarășul Jan Harnagea, de la o vie care în anii precedenți producea cel mult 3.000 de kg la hectar, au obținut acum 6.300. Legumicultorii, de asemenea, au cucerit un semnificativ loc pe lista fruntașilor. Valoarea premiilor încasate pentru legumele și strugurii care au luat drumul exportului a fost de 250.000 de lei. Jumătate din sumă a revenit cooperatorilor care au contribuit la realizarea producției, în discuție. Din nou, în cronica celor harnici, am regăsit numele tovarășilor Ion Brănici, Ivan Ticu, Vasile Hagiu. In zootehnie, efectivele la taurine au fost depășite, producția de lapte de vacă realizată în proporție de 100 la sută, cea de lapte de oaie depășită, iar numărul porcilor grași livrați la contract, de asemenea, depășit. In toate aceste izbînzi se află partea de contribuție a fiecăruia din cei peste 900 de cooperatori care au participat cu regularitate la lucru. Organizația de partid din cooperativă este puternică, numărul comuniștilor trece de 200. Multe au fost acțiunile prin care comuniștii s-au dovedit a fi primii, în mod deosebit atunci cind și acolo unde interesele cooperativei au venit-o. Acum, cind sub bilanțuri se trag ultimele linii și se întocmesc noi planuri, tot comuniștii sunt aceia care vin cu sugestii valoroase, propun soluții eficiente. Știam, mai dinainte, că tovarășul Niță Bahnaru este și președinte al consiliului intercooperatist, din care fac parte cooperativele agricole Huși, Lunca Banului, Corni, Stănilești, Pogănești. In timp ce el ne vorbea despre activitatea intensă ce se desfășoară, în aceste zile, la C.A.P. Huși, în zootehnie, legumicultura, transporturi și sectorul administrativ, pe masa lui de lucru al C. S. VINATORU (continuare în pag. a 3-a) I—Ifi DODOODDDDD0DODDOODDEDOD O imagina des întîlnită pe berdelușuri în aceste zile: copii cu săniuța, cu patine și multă, multă veselie.