Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 888-962)

1971-01-14 / nr. 897

Ä J i li<erTi,yp Proletari din toate tarile, unifi-vu­l Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R.și al Consiliului popular județean A­mploarea dezvol­­târii și moderniză­rii economiei na­ționale implică a­­de­di­ncimea procesii­­perfecționare a conducerii și organizării tuturor laturilor vieții so­ciale. In acest context, ri­­dicarea nivelului calitativ al activității din toate do­meniile va constitui princi­palul obiectiv al viitorului cincinal, iată de ce, așa cum arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu la Plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1970, „creșterea eficienței economice, asigurarea u­­nei calități superioare a produselor, sporirea pro­ductivității muncii sunt probleme esențiale ale e­­conomiei, de buna lor so­luționare depinzînd însăși dezvoltarea cu succes a societății noastre socia­liste în viitor". Fabrica de rulmenți din Bîrlad, cea mai veche ce­tate a rulmenților româ­nești, va cunoaște o dez­voltare considerabilă, con­comitent cu amplificarea procesului de moderniza­re, care va conduce la creșterea nivelului produc­ției de la 5 la 30 mili­oane bucăți pe an. In a­­ceste condiții, realizarea unor produse cu un nivel calitativ cit mai ridicat va deveni obiectivul nr. 1, a­­tit al întreprinderii, cit și a fiecărui participant la realizarea efectivă a pro­ducției. Dar modernizarea­­ procesului tehnologic va impune schimbări impor­tante ce vizează și per­fecționarea controlului ca­lității produselor, ridicarea productivității sale la ni­velul ritmului producției realizate și transformarea sa dintr-un organ de con­statare într-un factor di­namizator al procesului de producție. Aceste avantaje le con­feră „Metoda controlului statistic al calității produ­selor", ne relata­tov. ing. loan Lică, șeful adjunct al serviciului C.T.C. de la F.R.B. In principiu se re­nunță la metoda de con­trol bucată cu bucată, specifică unei producții meșteșugărești, și se pro­cedează la verificarea u­­nor eșantioane formate dintr-un număr de produ­se extrase la intervale re­gulate. Dacă numărul de pro­duse selectate corespunde din punct de vedere ca­litativ, atunci se conside­ră că toate produsele lo­tului respectiv îndeplinesc condițiile de calitate. Da­că nu, se procedează la o verificare bucată cu bucată a lotului admițin­­du-se doar produsele co­respunzătoare. Avantajele sunt substanțiale :­­ pro­cedeul este foarte ieftin, timpul necesar controlului este mult mai scurt, pro­ductivitatea operațiunii de control putind ține pasul cu ritmul producției, se poate interveni operativ în p­roces­ul de producție o­­prind fabricarea la mași­nile care dau rebuturi. Totodată, metoda a do­vedit, în întreprinderile ca­re au aplicat-o, o exac­titate mult mai mare decît controlul bucată cu buca­tă. Și este normal pentru că la orice controlor care verifică mereu aceeași pie­să, cu aceleași caracteris­tici, precizia și atenția ÎI scad pe măsură ce se a­­propie sfîrșitul celor opt ore de lucru. Avantajele ce se între­văd au dinamizat întregul colectiv al serviciului C.T.C. S-a trecut la înființarea u­­nei „grupe de studiu a ca­lității produselor" care și-a fixat ca prim obiectiv­­ analiza stabilității pro­cesului tehnologic - ca o fază pregătitoare aplicării controlului statistic al ca­lității. Primele concluzii sînt interesante, conducînd la descoperirea unor re­zerve ce se cer valorificate. „Intrucît preconizăm ca aplicarea metodei de con­­trol statistic a calității să înceapă de la operațiile din secțiile unde se rebu­­tează cele mai multe pro­duse - ne relata tovarășul Constantin Roșea, inginer principal și șef al grupei amintite - am început prin a ține sub observație pa­tru mașini de rectificat interior (două foarte vechi din 1958, una din 1959 și una din 1969). Toate ma­șinile execută același re­per, aceeași operație, ceea ce ne va permite să sta­bilim diferența între preci­zia mașinii noi față de cele vechi. Primele constatări : mașinile sunt reglate pe di­mensiuni care să permită remanierea pentru a nu se obține rebuturi direct la mașină. Din această cauză din totalul de opt ore cel puțin două-trei ore, se lu­crează la remanieri. Dacă mașinile ar fi reglate pe dimensiuni medii s-ar re­duce rebuturile din cauza remanierilor. Totodată nu ar fi lăsată deschisă por­tița depășirii consumurilor specifice, a efectuării unei operații în plus cu care se pierd, zilnic, două-trei ore din fondul de timp pro­ductiv. Iată clar cum, numai în­­tr-o fază incipientă a stu­diului s-a ajuns la desco­perirea unora dintre cau­zele provocatoare de re­buturi, a modului de iro­sire a fondului de timp pro­ductiv și la semnalarea u­­nor rezerve ce-și așteaptă valorificarea pe linia redu­cerii rebuturilor, creșterii productivității muncii, re­ducerii prețului de cost al căror efect se poate ma­terializa în creșterea­ efici­enței activității. „Știți care ar fi efectul cel mai important al apli­cării controlului statistic ? - ne spune tov. ing. Roșca. CONSTANTIN BENEA (continuate In pag, a 3-a) UN ATRIBUT AL SPORIRII PRODUCTIVITĂȚII: CONTROLUL STA­TISTIC al calității rulmenților __ eși nu există o unanimita­t­a te de păreri. In ceea ce MM privește nocivitatea cale­ Ii­lei, niici chiar printre cei mai pesimiști specialiști, la Vaslui, oamenii care în vir­­tutea funcției deținute și a re­­­­munerației primite se ocupă de aprovizionarea magazinelor cu mărfuri alimentare sînt desigur convinși că acest produs —­­i*­diferent dacă delicioasa cafea este consumată cu zahăr, fără zahăr, boabe sau măcinată — a­­fectează starea sănătății popu­­­lației. Vasluianul, jinduind după cafea naturală aburindă pe care ar fi vrut s-o consume, de pildă, anul trecut, cînd se dis- 0<0000<0000-5000 CO­TID lit piuita o«x>eoooo­oooooo­o pură Cupa mondială la fotbal In Mexico, acasă. In fata televi­zorului atunol lejer în totoliu, putea folosi cu Încredere cel mai adesea Înlocuitorii autohtoni ai brazilienei sau columbienei : „Unica" (cu reclama stas : .Bea-o fierbinte !"), .Menada" sau .Ci­coareaGurile rele spun chiar că un microbist de pe Rahova cînd a văzut cum a dat Fele un gol românilor, s-a pronunțat categoric pentru... aprovizionarea cu calea naturală a Vasluiului. Noroc că nu l-a auzit nimeni de­ la O.C.L., că dacă, doamne iezește, tl auzea, te pomeneai cu cine știe ce stoc de cafea prin depozite. Nu era, cred, prea mare nenorocirea, deoarece, ori­cum, nu există nici o rlșniță (care să meargă) In Inventarul sus-pomenitei organizații comercia­le. Exista totuși o doză de risc. Mică, e drept — dar există. Dacă afia lumea, de la gară Și Până la moară ("Moara Griul se așeza la coadă. O cumpăra în centru și o măcina la punctul terminus al cozii. Bine, Insă, că nenorocitul cela de la Vaslui, microbistul I. B. (continuare în pag. a 3-a) ­/vvvvvvvvvvvvvvi NOI CONTRACTE COMERCIALE DE EXPORT-IMPORT întreprinderile românești de comerț exterior au perfectat în acest început de an noi contracte comerciale de ex­port-import. Astfel, întreprin­derea „Geomin" a încheiat un contract cu firma vest-germa­­nă „Fried Krupp G.M.B.H. Maschinen und Stahlbau", în temeiul căruia partea română urmează să execute montajul unor excavatoare în cariere din R.F. a Germaniei, întreprinderea „Industrial­­import" a contractat cu între­prinderea sovietică de comerț exterior „Neftehimpromex­­port” importul de utilaje, ma­teriale diverse, documentația necesară, precum și piesele de schimb aferente unei instalații de albire a celulozei, cu o capacitate de 200 tone pe zi. O serie de contracte semnate de întreprinderea „ICECOOP" stipulează livrarea de covoa­re, valorînd mai bine de 1,2 milioane dolari, unor firme din Belgia și R.F. a Germaniei. (Agerpres) m iaca Printre harnice­le muncitoare de la Fabrica de con­fecții din Birlad, care acordă o a­­tenție calității deosebită lucrului,­ se numără și Af­rica Mocanu, din fotografia alătura­tă. Foto : P. Botoșanu ANII III, nr. U‘)7 JOS : «ANUALE 4 pagini 30 bani reiaețîa p sdm­inistrația: îtr. §Seia» cei Mari nr. n ?9steî L"fî"c‘:E­t al. în­rS *d'ți*fîiri’U; 'a'. i»ll în pagina a 2-a • Cel de-al X-lea Concurs­­ muzical-coregrafic „OMAGIU PARTIDULUI“ • SPORT «////////////////////////////////////////////////////////////////////////,­. DO O L­apidar definit, eroul nostru este acel vis lipsit de bărbă­ție și de sentimentul onoarei, un fricos care, prin tot ceea ce face, dovedește un astfel de caracter. Avem deci să întîlnim în persoana celui care întrunește a­­ceste ,,calități" enumerate de dicțio­nar la cuvîntul amintit, pe visul lip­sit de integritate morală, de probi­tate, de corectitudine și cinste. Și, totuși, paradoxal, putem să ne aflăm față în față cu acest intrus și, fie că luăm drept elemente definitorii ale activității individului în cauză părerile formate deja care circulă în cadrul colectivului unde lucrează, fie că prin modul abil, deghizat de a acționa și de a impune tragerea unor anumite concluzii, evident cite­va înșelătoare aparente, să-l con­fundăm, pentru că eroul nostru re­ușește, cel puțin pentru moment, să pară ceea ce de fapt nu este: un om cu prestigiu, o persoană de vază, cu o reputație deosebită, într-un cu­­vint — un om de onoare, căruia i se acordă tot respectul, considerația și stima. Ne înșelăm, adeseori, la rîndul nostru și-l apreciem așa cum se cuvine. Uneori in viață suntem­ obligați să luăm anumite hotăriri, poate și de moment, care presupun o maximă luciditate încadrată în tiparele re­duse ale unei superoperativități și ale unei supreme răspunderi. Fi­rește, cînd acționează asupra noas­tră factorul timp, e greu să fim im­batabili; oricîtă pregătire de specia­litate ai avea, nu­ poți să­­ decretezi imediat soluția cea mai bună. Acțio­nează insă și ceea ce numim res­ponsabilitate, iar soluția poate fi o soluție de moment, provizorie deci, pînă cînd se va găsi o ieșire din impas mai bună, o rezolvare,­ intr-un alt mod, poate mai fericit, a situa­ției. Lașul­­ fricos se manifestă cel mai adesea în asemenea situații. Se eschivează, bîlguie citeva cuvinte pretextînd necesitatea unei mature gîndiri, meditează, de fapt, la toate consecințele nefavorabile pe care le-ar putea avea un eșec al unei inițiative pe plan moral și material și reușește cîteodată să fie catego­risit drept un om cumpătat, căruia nu-i plac riscurile și care nu ia nici­­­­odată hotăriri pripite ce ar putea e­­ventual afecta interesele colectivu­lui. Firește, se impune o precizare a unui anume caz concret, spire o deplină edificare. Un bolnav este a­­dus la un spital dintr-o comună, in stare gravă; o intervenție chirurgi­cală era imperios necesară, dar la un spital rural, in condițiile existen­te in unitatea sanitară sus amintită riscurile erau mai mult decit evi­dente, respectiv șansele de a-i sal­va viața, ca să ne­­­ exprimăm In ter­meni cifrici categorici, erau de 1 la sută. Din nefericire, soluția așa-zis salvatoare, aceea­­ de a expedia bol­navul cu autosanitara sau eventual cu Aviasanul la o clinică de spe­cialitate dintr-un oraș, nu"" putea fi adoptată. Era în miez de iarnă, iar starea timpului nu permitea acest lucru: drumurile erau impracticabile, iar avionul nu putea nici măcar de­­decola. Din cei patru medici, unul a hotărit: „Operăm !". Nu era el chi­rurgul, dar a hotărit în numele tu­turor, crezînd că are asentimentul celorlalți slujitori ai lui Esculap, pentru că știa că era necesară o in­tervenție, pentru că în acele mo­mente, chiar dacă ar fi existat și o singură șansă la un milion, trebuia BENEDICT JELESCU continuate in pag a 3-a) aaaaaaaann Fals dicționar de etică, lașul Ipostazele intrusului cauzatoare de pagube morale și materiale in pagina a 4-a Elemente noi în ajunul reuniunii de la Singapore Corespondență din Washington Controversata problemă a protectionismului j La I­ A.S. Huși, din atelierul de reparații, ultimele tractoare se în­dreaptă spre fermele de producție. pe omul MATURIZĂRII e și tînăr, peste cîteva săptămîni se împlinesc 4 ani de la înființarea unității, colectivul Fabricii de con­­fecții din Vaslui a obținut impor­tante și numeroase realizări, din ca­re vom încerca să relevăm doar cîteva. Pornind la drum cu doar 400 de munci­tori, in majoritate necalificati, într-un timp D s:: UHH­ Insemb­irk relativ scurt, fabrica a reușit să-și pregă­tească, prin forțe proprii, circa 1.500 de muncitori. Printr-o muncă susținută de creație de-a lungul celor 4 ani s-au fabricat aici 186 de modele de confecții, solicitate mult pe piața internă și externă, datorită calității IV/l­oupe. n­our­. • «. • In perioada cincinalului trecut, principa­­l­­­lului beneficiar al fabricii, o armă din Uni­­­­­­unea Sovietică, i s-au livrat 9 modele de­­ I costume bărbătești pentru adolescenți și I copii, reprezentind un volum de circa 50 la J­a sută din producția unității. LIDIA VASILE (continuare în pag. a 2-a) D 0n _0f 0f j0tw 10n "n" —■ wm m m ■ ■ ■ Produse peste plan în prin decada La sfirșitul primei decade din primul an al cincinalului 1971—1975, colectivele de muncitori din unitățile econo­mice ale județului nostru au înregistrat și primele succese in îndeplinirea planului. Metalurgiștii din Bîrlad au montat, de exemplu, peste pre­vederi, 3.000 de rulmenți și tot atiția au expediat în a­­vans beneficiarilor de peste ho­tare. Colectivul de la Fabri­ca de mobilă a produs 4 gar­nituri in plus, în fabricile de confecții s-au realizat mărfuri suplimentare in valoare de 180.000 de lei, iar în industria locală s-au fabricat peste plan piese de schimb în valoare de 60.000 de lei, 19.000 blocuri ceramice și cărămizi și 1.000 cahle de teracotă. 00000000000000000000000000008000001 OAMENI HARNICI, BIZANȚURI RODNICE, ACȚIUNI MOBILIZATOARE D­e departe, «Hușii se a­­rată oaspeților cufundat în liniște, respirind lu­mină, printre plantațiile viticole care i-au dus faima pînă dincolo de hota­rele țării. Undeva, spre cen­trul orașului, se află o clă­dire prin nimic deosebită, doar că, în aceste zile, acolo este un permanent du-te-vino. Este­­ vorba de sediul coope­rativei agricole. Membri ai consiliului de conducere, spe­cialiștii, șeful secției de me­canizare, conducători ai sec­toarelor de producție din coo­perativă, lucrau la Încheierea bilanțului realizărilor din 1­­970 și la­­ întocmirea planu­­l­u­i­­­­ lui de producție , ■<pe anul curent. Au făcut o pauză. Am zăbovit împreună, asupra rea­lizărilor din anul trecut. Căci, in ciuda unor condiții clima­terice nefavorabile din primă­vară și vară, cooperatorii din Huși au încheiat totuși anul cu realizări demne de relevat. Președintele Niță Bahnaru f­ileta documente contabile care, prin graiul cifrelor, a­­testau­­ hărnicia și priceperea sutelor de oameni: „La grîu — ne-a spus el — am depășit planul cu 50 de kg, la hectar, la porumb cu 300, la cartofi cu 1.000, la roșii și ardei cu cite 5.000". Ne-am reamintit apoi zilele toamnei, cind bogăția strugu­rilor îi bucura pe oameni. Au fost­ condiții grele, în a­­nul trecut, pentru plantațiile viticole. La C.A.P. Huși însă IARA­ WWWWW­/­ C.A.P. Hu și wwwwwwwww efectele au fost resimțite în mai mică măsură decît în alte unități similare. Podgo­renii de aici au acționat ra­pid și eficient. In sprijinul lor au venit cooperatorii din restul sectoarelor. Recolta a fost, în bună măsură, salvată. S-au obținut, de pe cele 152 de hectare cu viță de vie no­bilă, cite 7.000 de kg. de stru­guri în medie la hectar. Din­tre cooperativele agricole care posedă suprafețe cifrîn­­du-se la peste 100 de hectare cu vie, producția obținută la Huși reprezintă recordul pe județ al anului­­­970. Membrii brigăzii condusă de tovarășul Ion Modoranu au obținut producția cea mai ma­re pe cooperativă (cite 8.300 de kg. la hectar), iar cei ai brigăzii în fruntea căreia se află tovarășul Jan Harnagea, de la o vie care în anii pre­cedenți producea cel mult 3.000 de kg la hectar, au ob­ținut acum 6.300. Legumicultorii,­­ de aseme­nea, au cucerit un semnifi­cativ loc p­e lista fruntașilor. Valoarea premiilor încasate pentru legumele și strugurii care au luat drumul exportu­lui a fost de 250.000 de lei. Jumătate din sumă a revenit cooperatorilor care au con­tribuit la realizarea producției, în discuție. Din nou, în cro­nica celor harnici, am regăsit numele tovarășilor Ion Bră­­nici, Ivan Ticu, Vasile Hagiu. In zootehnie, efectivele la taurine au fost depășite, pro­ducția de lapte de vacă rea­lizată în proporție de 100 la sută, cea de lapte de oaie depășită, iar numărul porci­lor grași livrați la contract, de asemenea, depășit. In toate aceste izbînzi se află partea de contribuție a fiecăruia din cei peste 900 de cooperatori care au participat cu regularitate la lucru. Organizația de partid din cooperativă este puternică, numărul comuniștilor trece de 200. Multe au fost acțiunile prin care comuniștii s-au do­vedit a fi primii, în mod deosebit atunci cind și acolo unde interesele cooperativei au venit-o. Acum, cind sub bilanțuri se trag ultimele linii și se întocmesc noi planuri, tot comuniștii sunt aceia care vin cu sugestii valoroase, propun soluții eficiente. Știam, mai dinainte, că to­varășul Niță Bahnaru este și președinte al consiliului in­­tercooperatist, din care fac parte cooperativele agricole Huși, Lunca Banului, Corni, Stănilești, Pogănești. In timp ce el ne vorbea despre activita­tea intensă ce se desfășoară, în aceste zile, la C.A.P. Huși, în zootehnie, legumicultura, trans­porturi și sectorul administra­tiv, pe masa lui de lucru al C. S. VINATORU (continuare în pag. a 3-a) I—I­f­i DODOODDDDD0DODDOODDEDOD O imagina des întîlnită pe berdelușuri în a­­ceste zile: copii cu săniuța, cu patine și multă, multă veselie.

Next