Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 888-962)

1971-01-16 / nr. 899

v •4 J Proletar! din toate țarile, unifi-vá ! Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular­ județean 1 I. E. I. L. Vaslui îmbunătățirea calității produselor­propi importantă a­­ olelei fii ile p ăiimidă expunerea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la ședința Comitetului E­­xecutiv al C.C. al P.C.R. și a guvernului din 25 noiembrie 1970 se subliniază cu pregnanță necesitatea spo­ririi producției materialelor de construcție, care reprezintă fac­torul hotărîtor în realizarea in­vestițiilor planificate în actua­lul cincinal. In acelaș sens, este indicată creșterea preocupărilor inginerilor, tehnicienilor, tuturor muncitorilor pentru ridicarea, în egală măsură, și a laturii ca­litative a activității economice. — Ce măsuri s-au întreprins sau urmează să se întreprindă anul acesta pe linia îmbunătă­țirii calității cărămizilor produ­se de Fabrica :,Ceramican Vas­lui ? Iată întrebarea pe care am adresat-o, recent, tovarășu­lui Gheorghe Ionașcu, ingine­rul șef al I.E.I.L-ului din loca­litate. Dar, înainte de a reda răs­punsul primit, se cuvine să pre­cizăm că întrebarea noastră n-a fost deloc întîmplătoare. Și ia­tă de ce, în anul 1970, Fa­brica de cărămizi din Vaslui a înregistrat un procent destul de mare de rebuturi, iar prețul de cost a fos depășit cu peste 950 de mii lei. Pe de altă par­te, produsele nu s-au mai bu­curat de aceeași bună apre­ciere, ca in anii anteriori, lu­cru ce s-a materializat" cantități apreciabile de cără­m­­­idă refuzate de beneficiari. " Intrucît calitatea uneori slabă a cărămizilor fabricate a­nul trecut s-a datorat pregătirii necorespunzătoare a materiei prime, respectiv, macerării ar­gilei, ne-a spus interlocutorul nostru, am început producția a­nului 1971 cu înlăturarea a­cestei mari deficiențe. Ne-am V. VASIS (continuare în pag. a 3-a­ F.R.R. Printre lăcă­tușii montori care s-au evidențiat din primele în muncă zile ale noului an se află și Neculai Tasia, din sec­ția montaj. I­veștiul min sat vestit de,­­ oameni vestiți — așa a­m ajuns vestea șî pe la noi. ^ Pămînt șî • case, ape și casini, astfel ne întîmpină­­­­ satul, cuib de virtuți, obiceiuri,­­ tradiții, legendă.­­ p Harnici și păstrători­i­ de tradi­­­­­ție, iveștenii au făcut din eve­­­­­nimentul trist al năvalei ape­­lor, din primăvara anului trecut.­­ Un simplu punct de plecare pen­­­­tru o rapidă reconstrucție, pe­­ noi dimensiuni, a satului. Ca­­sele au migrat simplu, elemen­­­t­tar, fără tragism, fără peisajul |' CXOOOOOOOOOOOO' l COTIDIENEI OAMENI VESTIRII OOOOOOOOOOOOO ]i demolării, traversînd satul și a­­­­liniindu-se disciplinat în calea șoselei care abordează coama­­­ dealului, arătoase, spațioase, mai­­ ,aerisite“ ca înainte și mai mul­­te, „ca ciupercile după ploaie", J p cum afirma, la obiect, un să­­­p 1 tean.­­ P 1 După o vară de campanie, e plină de neprevăzut ca o vite­­r­giatură și de muncă asiduă ca ț * orice strămutare, oamenii se stră- 4 * duiesc să încălzească cu răsuflă- 4 * zile, cu viețile lor, pereții noi­­­’ lor case, să le împământenească,­­ , să le deprindă să trăiască o dată (r ) cu ei, să le adăpostească copiii ( ) și visele. (.­­ De aceea, poate, bunele tra­­i­­­­diții folclorice au cunoscut, în I. ) toamna care a trecut, o recru­­­­­­descență în amploarea manifestă­­r ^­­ tilor și a entuziasmului. Ca orice ‘» P buni păstrători de tradiții, iveș- ‘­­i tenii sunt întotdeauna gata să­­ |­e desfășoare, în limbajul cuvintelor, ] t vitreg unui ' spectacol de miș­ ] p­e care și de culoare, filmul săr- 4t băteților satului și să guste mîn- ^ . drin greu de­­ înțeles pentru un . neinițiat de a spune : „la noi P e altfel' —­ convingerea că $ și ^ P „mai bine*. .mai frumos". p Aici tradiția se respectă mai j * P­AL 1 \ ► (continuare jn pag, a 3-a) \ ^ 1 IS L *• CENTRALA ul 'ERSITAk | IASI Foto: Radu Gabriel (Concursul nostru de corespondențe, reportaje și fotografii). .Vaslui. Prezent și viitor Cu planul primei decade, depășit printr-o mai bună organi­zare a muncii, colectivul de lucrători din cadrul Autoba­zei transporturi auto nr. 6 Vaslui a obținut un frumos succes : in primele 10 zile ale anului curent cifrele de plan la toți indicatorii au fost nu numai indeplinite, ci și depă­șite. In acest sens, menționăm că principalii indicatori au fost realizați in proporție de 107,7 la sută la călători/km. și de la indicația comitetului co­munal de partid, colectivul de muncă al cooperativei de con­sum Tătărăni desfășoară bogată activitate, in scopul în­­­deplinirii și depășirii planului de achiziții. Așa după cum ne-a declarat recent tovară­șul Vasile Popa, presedin ■*/>, cooperativei, rezultatele pri­mei decade din luna ianua­rie a.c. sunt edificatoare. Ast­fel, au fost achiziționate 2.600 de kg. de fier vechi (față de planul anual de 5.200), 1.600 de kg. de hîrtie, (planul a­­nual prevede 3.200), 600 de kg. de carne de pasăre, 1.500 de ouă, 300 de kg. de griu, 100 de kg. de fasole. Pentru em­i rlKn­ti a apuca la rPzil 1fA. vwuixuuț.- —------ - — --------­tele obținute, s-au evidențiat în mod deosebit achizitorii Constantin Munteanu, care și-a desfășurat activitatea în satele comunei Tătărăni, Gheorghe Topciu, a cărui ac­și­tivitate a fost desfășurată in satele comunei Boțești. 103,3 la portate. sută la tone trans- Concurs de corespondențe și producții literare Comitetul sindica­tului de la Fa­brica de rulmenți din Bîrlad, în cola­borare cu redacția gazetei de uzină „Rulmentul”, orga­nizează în cinstea aniversării semicen­tenarului Partidului Comunist Român un concurs de cores­pondențe și produc­ții literare deschis salariaților din în­treprindere. Concursul are ca scop stimularea ta­lentelor literare și evidențierea activi­tății ce se desfășoa­ră în fabrică, în ve­derea îndeplinirii și depășirii angajamen­telor luate de co­lectivul de muncă din întreprindere în cinstea mărețului e­­veniment pe care îl aniversăm la 8 mai 1971. Celor mai bune lucrări li se vor de­cerna numeroase premii ln obiecte. G­­IRAVA coresp. Consfătuire cu cititori și corespondenți ai ziarului nostru Recent, la Zorleni, a avut loc o consfătuire cu cititori și corespondenți din aceas­tă comună, organizată de redacția ziarului nostru. Au participat cititori, co­respondenți, conducători de instituții și organizații ob­ștești din localitate. Numeroși participanți la discuții au relevat, în cuvîn­­tul lor, buna apreciere de care se bucură ziarul în rîndul cititorilor. De ase­menea, s-au făcut unele propuneri și sugestii vizind temele pe care cititorii ar dori să le găsească în pa­ginile ziarului. HÎRTIE CU CALITĂȚI SUPERIOARE Specialiști de la Institu­tul de cercetări și proiec­tări pentru celuloză și hirtie din București au stu­diat posibilitatea utilizării in fabricarea hirt­iei a unor materii prime indigene, a­­vant­a­joase din punct de vedere economic. Astfel, s-a stabilit că bentonita de Răzoare poate fi folosită,­ in acest sens, cu rezultate bune, ea avind proprietăți comparabile cu cele ale materialelor folo­­site, în mod curent, la fa­bricarea hîrtiei, intre care caolinul. Hîrtia obținută prin utilizarea bentonitei de Răzoare se caracterizea­ză printr-o netezime supe­rioară, o îmbunătățire a lu­ciului și a gradului de alb. în pagina a 4-a î p Cu prilejul lucrărilor sesiunii­­­­ Comisiei mixte guvernamentale ] româno-franceze H DIN PRESA STRĂINĂ „Pnom Pend­ul își va achita nota?“ Măsuri pentru lărgirea spațiului frigorific Ministerul Ind­ustriei Alimen­tare a luat noi măsuri pentru lărgirea spațiului frigorific, ca­re să permită păstrarea în bu­ne condițiuni a alimentelor în scopul asigurării unei apro­vizionări ritmice a populației in tot­ cursul anului. A fost dat astfel în funcțiune în ca­drul Antrepozitului frigorific din Ploiești un depozit specia­lizat în care pot fi păstrate și conservate 20 milioane de ouă. Depozitul este echipat cu in­stalații speciale, ce permit re­glarea umidității și a tempe­raturii. In ultimele luni ale anului trecut, au mai fost pu­se la dispoziția unităților ali­mentare noi spații frigorifice totalizînd 115.000 m.c. de de­pozitare și un frigorifer pen­tru 10 milioane de ouă la Si­biu, și s-au extins antrepozi­tele frigorifice de la Timișoa­ra cu 15.600 m.c. și Bacău cu 13.500 m.c. De asemenea, la Suceava, se află în construc­ție un nou frigorifer de 26.000 m.c. In scopul îmbunătățirii con­dițiilor de păstrare a produse­lor destinate exportului sau a celor sosite din import, în acest an va începe construirea în portul Constanța a unui frigorifer portuar de 50.000 m.c. echipat cu cele mai moderne instalații.­­ Avîndu-se în vedere cerin­țele actuale de păstrare a ali­mentelor, instalațiile noilor spații frigorifice au fost pro­iectate pentru temperaturi mai coborîte decît se practica pînă în prezent.­­ In acest an, producția de fructe și legume congelate va crește de 2,5 ori față de 1970. Pentru realizarea acestei pro­ducții vor fi date în funcțiu­ne noi secții de congelare la Arad, Iași, Sibiu și Tg. Mureș. De asemenea, in scopul valo­rificării superioare a fructelor și legumelor congelate, majo­ritatea bazelor de producție au fost dotate cu instalații moderne. (Agerpres) . Producția animalieră se află la loc de cinste I­ i de puține ori am au­zit spunîndu-se, în cu­tare sau cutare unitate, zootehnia nu este și nici nu poate fi o ra­mură rentabilă. Firește, la a­­semenea afirmații „autorii" se grăbeau să aducă și argumen­­ți — dovezi „grăitoare“, cum a fi, în ciuda atîtor eforturi, producția continuă să rămînă­­ mică,­­sub așteptări“ cum zic obișnuiți mai mult să ex­­i­te ,­jffifu­l­e... decit, să mun­cească cu pasiune și dragoste, pentru ca această străveche și nobilă îndeletnicire să prospere în orice loc. Recent, însă, în biroul economistului șef Vasile Cozma de la între­prinderea agricolă de stat Zorleni, am avut ocazia să a­­flăm că, zootehnia, ramură care, de altfel, definește pro­filul unității, poate fi și... rentabilă. — In ’70, ne spunea econo­mistul din Zorleni, am avut planificat să obținem beneficii în valoare de 694 de mii de lei, lucru care, în condițiile de climă ale unui an ca cel trecut, nu era de loc ușor de înfăptuit, deoarece inundațiile pricinuite de rîul Bîrlad au afectat sute de hectare cu culturi furajere și cerealiere, recuperate, ulterior, doar în parte, cele șase In asemenea situații, ferme ale noastre n-ar fi putut desfășura o ac­tivitate rodnică în domeniul producției, dacă n-am fi re­înnoit contractele cu unitățile industriale furnizoare de fu­raje și, dacă, pentru a ne în­deplini planul, n-am fi recurs La I. A. S. Zorleni WWWVWWWWSA la o soluție care s-a dovedit foarte judicios aleasă. — Care anume ? — Am cumpărat și reparti­zat păsări la fiecare fermă, pentru care, am preparat, cu mijloace proprii, o bună par­te din nutrețuri. Procedeul a fost deosebit de avantajos. — Cum a fost privită a­­ceastă inițiativă de către spe­cialiștii din ferme ? — Sincer să fiu, nu prea cu­­ ochi buni". Dar, după pri­mele rezultate, iertată să-mi fie expresia, nu mai puteam scăpa de ei. Toți vroiau să crească păsări. — Ce rezultate ati obținut prin livrarea lor ? — Am realizat venituri în valoare de 3.195.000 de lei, deoarece am vîndut, peste plan, 123 de tone de carne. De asemenea, am luat măsuri pentru procurarea furajelor necesare pentru taurine. Ne-am continuat astfel nestingheriți procesul de exploatare și fu­rajare rațională a animalelor de producție. Cîteva exemple ar putea fi edificatoare. Bună­oară, ne planificasem să ob­ținem, de la fiecare vacă fu­rajată, 3.176 de litri de lapte. Am depășit prevederile cu 60 de litri, realizînd o producție totală de 44.825 hectolitri, în loc de 43.950, cît ne propuse­sem inițial. Depășită a fost și producția de carne, la această specie, cu 24 de tone. Prin ur­mare, atenția noastră nu s-a îndreptat numai asupra creș­terii și dezvoltării sectorului avicol, ci și a celorlalte sec­toare, obținînd, în final, rezul­tatele scontate. La ora actua­lă, toate fermele sunt cu pla­nul de beneficii depășit. Ca urmare, planul de beneficii pe întreprindere a fost depășit cu mult, lucru care, evident, ne bucură. — La cît se cifrează aceste depășiri ? — La 1.406.000 de lei. — Care dintre ferme a con­tribuit mai mult la obținerea acestor rezultate ? — Ferma Banca, în fruntea căreia se află tehnicianul Li­­viu Cojocaru (600.000 de lei peste plan), ferma Epureni, al cărui șef este ing. Alexandru Grama (82.000 de lei) și ferma Bujorăni, îndrumată de ingi­nerul Stan Mititelu (119.000 de lei). Cifrele acestea reprezintă, de fapt, o concretizare a unor năzuințe, o sinteză a efortu­lui depus de întregul colec­tiv de muncitori, ingineri și tehnicieni din ferme și între­prindere, ale căror aspirații s-au contopit cu dragostea și pasiunea lor în muncă, cu in­teresele unității, cu interesele unei întregi națiuni. Și, toate acestea, pentru satisfacția de a putea raporta conducătoru­lui și animatorului tuturor în­făptuirilor noastre — PARTI­DUL : „Ne-am făcut, pe de­plin, datoria !". CORIOLAN PĂUNESCU Contraste .,» c­­­e strecoară cu mișcări de fe­lină printre ceilalți, dă din s­­oate, atît cit să nu atragă a­­tenția celor din jurul lui, iar dacă o atrage, iși compune fără dificultate­ un zîmbet profesio­nal amabil și, cu blajină condes­cendentă, aruncă — de la un cap mai sus înălțime, peste înghesuiala obiș­nuită a sălii de așteptare la ora cînd mai sînt vreo 20 de minute pînă cînd fonul anunță mega­că trenul nr... vine, staționează și plea­că în direcția — un „Pardon, vă rog, vreau să-i transmit ceva pri­etenului de colo. Știți, nu ne-am văzut demult". Iar înghesuiala obiș­nuită a sălii de așteptare se me­tamorfozează în a­­m­abilitate, în ve­ritabilă amabi­litate, pentru că un prieten trebuie văzut, unui prieten trebuie să i se transmită, în orice situație, ceva ... „Prietenul", însă, pot fi eu, dum­neata, dumnealui sau dumneaei, oa­meni cu figură bonomă, care stăm liniștiți în colțul nostru de gară, cărora ni se poate adresa dintr-o dată, așa, din senin, nu: „Ce mai faci, dragul meu, așa-i că aproape era să mă uiți de cînd nu ne-am întîlnit ?". Atenția celor din jur a fost înșelată, tăcerea ta încurcată te-a definit în mintea „amicului", așa că se poate apropia de urechea ta: „Știui, de fapt ar trebui să mă scuzați, dar sunt într-o mare în­curcătură, am un gol de finanțe și nu puteam să față de ăștia" ... mă pun în situație faci parte, din cauza figurii tale, din categoria „fraierilor nepericuloși", deci, după judecata rapidă a dumisale, ți se poate „sacrifica" Montblancul lui, cu peniță 14 karate marcate, numai pentru că vine — „o, doamne, cît de repede trece vremea !" — trenul și el trebuie să renunțe, jenat, la „bijuteria asta de la Constanța". Căci e­­ constănțean prin adopțiune și ți-o poate demonstra — o și face, discret, ca și cum ți-ar arăta o scri­soare de la o cunoștință comună — ca să-ți spulbere neîncrederea cu arte în regulă. Iar actele vorbesc și, în cazul de față, concretizează fața „regală" a afaceristului, născut in orașul Huși, la 28 aprilie 1937, Dumitru Părpăuț (zis Mitică) este locuitor al orașu­lui Constanța, în care domiciliază pe bulevardul Tomis nr. 66. Nu-ți mai spune, însă, că este ajutor de mecanic dieselist la depoul G.F.R. Palas, că lucrează în ture (și are timp să călătorească destul în scopuri foarte „personale") și că, de fapt, are la dispoziție permisele de călătorie gratuită, în orice direcție și pe orice distanță (fapt care nu-l obligă la „sacrificarea" unor obiec­te... la care ține, pentru că, oricît s-ar afla intr-o „jenă financiară", permisul rămîne permis și cu el se poate călători și ...). Dar, la urma urmelor, de ce-ar mai trebui să știi și astfel de amănunte cînd, .fraier nepericulos" fiind, te mai și bucuri încă de chilipirul, de „pleiașca" pi­cată din senin. Doar e o pleașcă „made in ..." ! Admițînd că într-o gară ar reportericească, localizarea acțiunii i doar pură tehnică de netăgăduit ră­­mîne un fapt: a­faceriștii, specu­lanții mizează în­totdeauna pe nai­vitatea unora din­tre concetățenii noștri, a căror do­ză exagerată de snobism se pros­ternează în fața u­­nor produse pro­curate „pe sub mînă", la vederea cărora, în ciuda e­videntei lipse de veritabilă calitate rămîn — cum se spune — cu gura cască. Este o ca­racteristică a snobului, care-i ușu­rează, cum nu se poate mai bine, infractorului speculant, meseria de... vînzător de piei de cloșcă! In ca­zul pe care vi-l prezentăm astăzi, au existat nu mai puțin de 26 de astfel de creduli, care i-au facilitat acestui „zis Mitică", Dumitru Păr- GEORGE STOICA (continuare în pag. a 3-a) Pe teme cetățenești „Prietene, nu cumperi? E de la:„ Polul magnetic!“

Next