Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 888-962)
1971-02-25 / nr. 933
\ > r CE Proletari din toate tarile, uniți-vă ! Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la Consfătuirea de lucru a conducătorilor centralelor industriale și ai celorlalte unități cu statut de centrală Stimați tovarăși. Aș dori să încep prin a adresa tuturor participanților la această consfătuire de lucru un salut din partea Comitetului Central al partidului. (Aplauze puternice, prelungite). La consfătuire participă cadre de conducere ale unităților economice cu statut de centrală, directori ai unor institute de cercetare, conducerile ministerelor, secretarii cu problemele economice de la comitetele județene și alți activiști de partid, de sindicat și de stat. Prin caracterul său, consfătuirea reprezintă un adevărat forum de dezbatere largă a celor mai importante probleme ale activității economice din țara noastră. In discuțiile care au avut loc la ministere, cit și în plenul consfătuirii, s-a relevat justețea hotărîrilor Conferinței Naționale a partidului privind îmbunătățirea organizării și conducerii activității economice. Deși centralele industriale își desfășoară activitatea doar de un an și jumătate, putem spune că ele și-au dovedit pe deplin eficiența. In timpul lucrărilor consfătuirii s-au subliniat pe larg aspectele pozitive și, în același timp, s-au adus unele critici îndreptățite, atît cu privire la organizarea centralelor, cit și în legătură cu metodele și stilul lor de lucru. Au fost formulate multe propuneri privind sporirea drepturilor centralelor, îndeosebi în ce privește problemele de finanțare. Nu însă în aceeași măsură tovarășii care au luat cuvîntul s-au preocupat de unele deficiențe din activitatea proprie, de felul cum trebuie acționat pentru a spori eficiența activității unităților noastre economice. Din acest punct de vedere, aș putea spune că dezbaterile din consfătuirea noastră au avut un anumit minus. De asemenea, în cadrul consfătuirii au fost făcute o serie de critici și propuneri în cea mai mare parte juste— cu privire la proiectele de legi supuse discuțiilor. Putem aprecia deci că dezbaterile s-au desfășurat intr-un spirit de lucru; ele au oglindit creșterea nivelului general al cadrelor noastre din economie, competența profesională și înaltul lor spirit de răspundere pentru bunul mers al întregii activități economice. Problemele ridicate în consfătuire vor trebui să fie analizate temeinic, ținîndu-se seama de ele atît la definitivarea proiectelor de legi, cit și la stabilirea măsurilor de îmbunătățire în continuare a organizării, planificării și conducerii activității economice. Consfătuirea noastră are loc intr-o perioadă deosebit de importantă pentru dezvoltarea economică și social-culturală a țării, marcată prin încheierea cu succes a cincinalului 1960 —1970 și trecerea la realizarea noului plan de cinci ani. După cum cunoașteți cu toții, prevederile cincinalului trecut au fost îndeplinite cu succes. Producția industrială a continuat să se dezvolte în ritmuri înalte, superioare celor prevăzute în plan; s-au construit și dat în funcțiune numeroase obiective in industrie, agricultură și în celelalte ramuri, s-au obținut noi progrese însemnate în repartizarea rațională, armonioasă a forțelor de producție pe întreg teritoriul țării. România a făcut în această perioadă noi pași înainte pe drumul creșterii forței sale economice, al valorificării tot mai intense a potențialului material și uman. Ca urmare a rezultatelor obținute în dezvoltarea producției, în mai buna gospodărire a resurselor țării, venitul național a crescut într-un ritm mediu de 7,7 la sută. Pe această bază au fost luate importante măsuri privind creșterea nivelului de trai al populației, au sporit veniturile tuturor oamenilor muncii de la orașe și sate, au fost majorate în această perioadă toate categoriile de salarii și îndeosebi salariile mici, au crescut pensiile și alocațiile pentru copii, s-a realizat un important program de construcții de locuințe. Toate aceste realizări au fost posibile datorită muncii pline de abnegație desfășurate de întregul popor pentru înfăptuirea politicii partidului privind dezvoltarea economică și socială a patriei noastre socialiste. Analizînd aceste rezultate, recenta plenară a Comitetului Central al partidului a dat o înaltă apreciere muncii desfășurate în perioada cincinalului 1966—1970 de clasa noastră muncitoare, de țărănime, intelectualitate, de toți oamenii muncii și le-a adresat tuturor calde felicitări pentru succesele obținute. Cincinalul care a trecut a însemnat totodată pentru țara noastră perioada aplicării unor importante măsuri menite să asigure o îmbunătățire a organizării și conducerii economiei, a întregii vieți sociale. S-au creat condiții pentru apropierea conducerii de activitatea concretă, pentru rezolvarea mai operativă a problemelor producției și vieții social-culturale. In cadrul acestor măsuri, stabilite pe baza hotărîrilor Conferinței Naționale a partidului, se numără și crearea centralelor industriale, care a însemnat un pas important pe calea perfecționării conducerii și planificării activității economice. O deosebită importanță a avut crearea consiliilor de administrație și a comitetelor de direcție, instituționalizarea adunărilor generale ale salariaților, care au contribuit la promovarea largă a principiului conducerii colective, la atragerea mai intensă a maselor de oameni ai muncii la organizarea și conducerea producției, la adîncirea democratismului socialist în economie și în întreaga viață socială, îmbunătățirea muncii de planificare, dezvoltarea relațiilor contractuale din economie, organizarea mai bună a activității de investiții, perfecționarea comerțului exterior și a sistemului financiar și de credit, îmbunătățirea cadrului legislativ al activității economice și alte măsuri luate in această perioadă au creat condiții ca centralele industriale să se afirme tot mai mult ca organisme principale în viața economică a țării, în înfăptuirea politicii partidului și statului în acest domeniu hotărîtor pentru progresul întregii noastre societăți. Tovarăși, Doresc să mă refer, in continuare, la citeva probleme pe care le consider mai importante. In primul rînd, în legătură cu organizarea și funcționarea centralelor și a celorlalte unități cu statut de centrală. Putem spune că activitatea desfășurată de aceste unități în cursul anului 197*î a demonstrat că modul de organizare a producției pe care l-am adoptat corespunde pe deplin stadiului actual de dezvoltare a economiei noastre socialiste. Ținînd seama de cerințele pe care le ridică desfășurarea revoluției tehnico-științifice contemporane, de procesul intens de dezvoltare și diversificare a economiei noastre, a apărut ca o necesitate obiectivă concentrarea producției în unități mari în stare să asigure o conducere superioară din toate punctele de vedere a activității economice. Faptele demonstrează că era greu să se asigure o bună conducere a producției materiale, perfecționarea proceselor de muncă și, în general, dezvoltarea forțelor de producție ale societății noastre socialiste menținîndu-se un număr mare de unități dispersate ; aceasta presupunea atît risipirea cadrelor — care constituie problema cea mai importantă — cu __ Si dispersarea mijloacelor economice, financiare. De altfel, rezultatele pozitive obținute de centralele industriale, contribuția pe care ele au adus-o la realizarea planului de dezvoltare a economiei naționale vin să adeverească pe deplin ceea ce am spus mai înainte. ■ Consider pozitiv faptul că majoritatea centralelor s-au constituit pe baza conducerilor unor întreprinderi existente. De altfel, așa cum s-a aratat atei, aceste unități au obținut și cele mai bune rezultate. După cum se știe, la adoptarea hotărîrii privind organizarea centralelor industriale s-a pornit de la ideea ca ele să devină unități de producție și nu organisme de coordonare. Este vorba deci de unirea, de concentrarea producției în unități mari și nu de crearea unor organisme de îndrumare, lăsîndu-se însă ca activitatea de producție să se desfășoare mai departe în vechea formă. Se pare însă că nu toate centralele — și nici chiar toate ministerele — au înțeles acest lucru. Mai există unele centrale ce funcționează mai mult ca organisme de coordonare și care, în mare parte, nu fac decât să reediteze, cu mici modificări, activitatea fostelor direcții generale din ministere. Desigur, trebuie să avem in vedere diversitatea mare a sectoarelor economiei noastre, deci și a formelor organizatorice , dar această diversitate nu trebuie să ducă la concluzia că trebuie să adoptăm principii deosebite în organizarea acestor unități economice. Putem să avem forme organizatorice foarte diverse, structuri sau organigrame foarte diferite — și în această privință sînt de acord să lăsăm o libertate desăvîrșită ministerelor, centralelor și organizațiilor economice cu statut de centrală, dar toate trebuie să se încadreze în spiritul general de care am vorbit, să devină unități economice integrate care răspund de conducerea întregii activități de producție, cu tot ce implică aceasta pentru unitățile respective. De asemenea, diversitatea de organizare, corespunzătoare specificului fiecărui sector și fiecărei ramuri de activitate, nu trebuie să transforme aceste unități în mini-ministere — așa cum s-a întîmplat cu unele centrale. Există centrale industriale care, pe lingă faptul că au o organizare și »•tribuțiuni asemănătoare cu cele ale fostelor direcții generale, și-au creat și un aparat numeros, unele depășind cu mult personalul unor ministere economice. Acest lucru s-a realizat nu pe seama aparatului din ministere, pentru că aceasta tot ar fi fost un lucru pozitiv, ci, în special, pe seama cadrelor tehnice din întreprinderi. Aceasta a dus la slăbirea încadrării întreprinderilor ca personal de execuție și de conducere a producției, ceea ce a avut urmări negative în acest domeniu. N-aș putea să nu menționez, de asemenea, faptul că în organizarea unităților economice cu statut de centrală nu s-au aplicat pînă la capăt hotăririle de partid și de stat privind trimiterea spre producție a cadrelor din ministere. Fiecare minister a căutat să procedeze în așa fel nncit, pipă la urmă, toți oamenii, cu mici excepții, să rămînă in București. Din toate așa-zisele reduceri de personal care s-au realizat in ce privește aparatul ministerelor, nici 10 la sută nu au mers în unitățile de producție în provincie, deși știm cu toți că astăzi aproape 85 la sută din producția țârii se realizează acolo, nu in București. Insist asupra acestor aspecte pentru că trebuie să le avem în vedere la definitivarea măsurilor pe care urmează să le luăm in continuare in scopul asigurării cu cadre corespunzătoare a unităților productive. Pe bună dreptate au arătat aici mai mulți tovarăși că s-a observat o oarecare încetineală în preluarea de către centrale a activităților pe care acestea trebuiau să le îndeplinească. Desigur, cauzele pot fi mai multe. Sîntem la început și, ca atare, a fost nevoie ca lucrurile să mai fie clarificate, dar se pare că a existat și o oarecare reținere, în primul rînd din partea centralelor. Acestea nu s-au dovedit destul de hotărîte în a prelua cit mai operativ atribuțiunile ce li s-au încredințat și a trece la realizarea tuturor sarcinilor ce le reveneau. Această reținere este legată, desigur, și de faptul că noua formă de organizare implică o creștere serioasă a răspunderilor cadrelor respective ; am întîlnit cazuri cînd unii tovarăși aveau părerea că centralele nu trebuie să preia, totuși, prea multe atribuțiuni și sarcini de la ministere. Au existat rețineri și la ministere — firește din alte motive. In parte, asemenea rețineri s-au născut dintr-o oarecare neîncredere în posibilitățile noilor organisme economice de a soluționa corespunzător problemele conducerii și organizării producției; ele au pornit însă și dintr-o anumită teamă a aparatului central că dacă se vor trece prea multe atribuțiuni la centrale se va vedea că nu se justifică menținerea unui personal atît de numeros la ministere și că va fi necesar să se meargă mai ferm pe linia deplasării de sus in jos a cadrelor și a forțelor noastre, a îndreptării lor spre procesul de producție, acolo unde se hotărăște pînă la urmă buna calitate a produselor. Cred însă că am ajuns acum în situația de a depăși aceste rețineri. Consfătuirea de astăzi ne-a dat posibilitatea să clarificăm o serie de probleme în această privință și va trebui să trecem • CU fre iái Í f O la 1i... . iil, ~t.". tr-un timp cit mai scurt și în condiții cit mai bune, a sarcinilor puse de conducerea de partid și de stat în acest domeniu. Aș dori să mă opresc, de asemenea, pe scurt, asupra unor probleme mai importante care trebuie să stea în fața unităților economice cu statut de centrală, înainte de toate, doresc să subliniez necesitatea ca aceste întreprinderi cu statut de centrală să asigure o integrare completă economico-financiară a unităților care s-au reunit în cadrul lor, să devină în mod real organisme de conducere a activității de producție, de bună gospodărire a mijloacelor materiale și financiare. In acest sens, înseși legea și proiectul de statut pun în centrul preocupărilor această latură a activității centralelor industriale. Pornind de aici este necesar să acționăm cu mai multă fermitate pentru profilarea și specializarea producției. Aceasta, desigur, este valabil pentru toate unitățile noastre economice, ținînd seama de specificul și caracterul fiecărei activități. Doresc însă să mă refer îndeosebi la sectorul construcțiilor de mașini, unde această problemă este de o necesitate imediată. Pentru a realiza importantul program pe care acest sector îl are de îndeplinit in cadrul planului cincinal actual, și pentru a face ca ramura construcțiilor de mașini să realizeze produse de înaltă tehnicitate atît pentru înzestrarea economiei naționale cu mașini și utilaje cu parametri de nivel mondial, cit și pentru realizarea prevederilor mari de export, este necesar să lichidăm cit mai repede fărîmițarea actuală din acest sector și să asigurăm o bună profilare și specializare a producției. Nu mai este admisibil ca în fiecare din cele citeva sute de unități ale industriei construcțiilor de mașini să se facă de toate. Cu timp vom avea, de exemplu, in fiecare unitate, mai mare sau mai mică, sectoare calde și nu se vom concentra, câ timp nu vom reuni forțele de specialiști și de cercetare și nu vom asigura o îndrumare unitară a acestor sectoare, nu vom lichida rebuturile. Și, se știe că rebuturile reprezintă una din lipsurile mari ale acestui domeniu de activitate. Dacă vom menține actualul fel de a lucra, continuind să fabricăm în zeci de unități motoare și subansamble și nu vom profila întreprinderi speciale pe familii, pe grupe sau chiar pe produse specifice, nu vom avea producție bună, de serie, nu vom avea o eficiență economică corespunzătoare. Se pare însă că această problemă nu este bine înțeleasă în întreaga ramură a construcțiilor de mașini. Cînd s-au creat centralele s-a avut de la început tn vedere — și s-a trasat ca sarcină — ca unitățile din acest sector să treacă rapid la specializare. Nu doresc să mă refer în mod concret la nici un fel de centrale, deși am vizitat in ultimele luni muulte întreprinderi și am discutat cu mulți dintre dumneavoastră. Trebuie să spun însă că ne mișcăm destul de încet în această privință, că există încă rețineri; fiecare conducător de întreprindere vrea să dovedească că poate face mai bine in unitatea sa anumite piese sau subansamble și că nu este nevoie să aștepte să i se livreze o centrală sau alta specializată în realizarea unor asemenea produse. Or, a continua in felul acesta, înseamnă a lucra meșteșugărește ! Și nu se poate merge așa mai departe ! Construcția de mașini trebuie să fie, prin excelență, modern organizată din toate punctele de vedere. Specializarea în construcțiile de mașini constituie o necesitate de prim ordin, dacă vrem, într-adevăr, să asigurăm produselor noastre un nivel tehnic ridicat și competitivitate pe scară internațională. Nu mă mai refer la celelalte ramuri pentru că problemele specializării se pun în mod diferit, deși în această consfătuire unii tovarăși au vorbit despre felul în care se acționează in această privință în industria ușoară. Problema specializării trebuie, intr-adevăr, să o tratăm în mod diferențiat, de la ramură la ramură, îndeosebi este necesar să acordăm, în această privință, atenția principală construcțiilor de mașini și, plecînd de aici, să realizăm tot ceea ce se impune pentru toate celelalte ramuri. In ce privește activitatea de cercetare și proiectare doresc să arăt că în acest domeniu am făcut pași însemnați înainte, am obținut o serie de rezultate bune. In cincinalul care a trecut am creat un mare număr de Institute și centre de cercetare. In sectorul construcțiilor de mașini, unde în 1965 aveam doar două sau trei institute, am ajuns să avem astăzi 17 institute și centre de cercetare. Consider că acesta este un lucru bun, așa cum apreciez ca pozitiv faptul că aceste institute și centre funcționează îndeosebi pe lingă unitățile productive, la centrale, ceea ce asigură o strînsă legătură a activității de cercetare și proiectare cu producția. Nu vream să mă mai refer la lipsurile care sunt in acest domeniu de activitate. Doresc însă să subliniez că va trebui să acordăm o atenție mai mare cercetării și proiectării, în special în ramura construcțiilor de mașini, unde introducerea noului este deosebit de rapidă. Se cunoaște că in această ramură, într-un interval de 6—7 ani, apar noi tehnologii, noi motoare și utilaje, noi mașini și, dacă nu ținem pasul, nu vom putea fi competitivi pe piața internațională, nu vom putea înzestra economia națională cu tehnica modernă, avansată. De aceea este necesar să acordăm o mare atenție activității de cercetare din această ramură, introducerii cit mai rapide in producție a rezultatelor ei. Aceasta este, desigur, valabil și pentru celelalte ramuri de activitate — pentru chimie, metalurgie, industria minieră, Industria ușoară și alimentară, in raport cu specificul și caracterul fiecăreia. Este clar, de exemplu, că dacă avem un Institut minier-cărbune și există 3 centrale industriale ale cărbunelui nu va trebui să Înființăm pentru fiecare din ele cite un institut. Desigur, dată cu dezvoltarea activității de cercetare in institute este necesar ca și In unitățile productive să sporească preocuparea pentru aplicarea rezultatelor cercetării, perfecționarea continuă a producției, introducerea noului. Trebuie să avem în vedere necesitatea unei coordonări a cercetării științifice spre a nu risipi forțele și a folosi mai bine atît cadrele, cit și mijloacele tehnice, materiale și financiare și a obține mai rapid soluționarea unor probleme tehnico-științifice pe care le ridică dezvoltarea producției, progresul general al întregii țări. De altfel, acesta a fost scopul înființării, la timpul respectiv, a Consiliului Național I al Cercetării Științifice. Pro- 1 (continuare in pag. a 2-a) t st ) ■ In pagina a 3-a Rezoluția Congresului al IX-lea al Uniunii Tineretului Comunist Sport _________ J » V ! Consfătuirea pe țară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat în Capitală au început miercuri dimineața lucrările primei Consfătuiri pe țară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat. Consfătuirea se înscrie pe linia promovată de conducerea partidului și statului de a organiza periodic consultarea largă a lucrătorilor și specialiștilor din diferite sectoare ale economiei naționale, in legătură cu activitatea desfășurată și căile prin care pot fi puse în valoare, cît mai chibzuit și deplin, rezervele de creștere a producției și a eficienței economice. La lucrările participă aproape Consfătuirii 2.600 de delegați — muncitori, tehncieni, ingineri agronomi și zootehniști, medici veterinari și economiști din întreprinderile agricole de stat — precum și numeroși invitați, activiști de partid, reprezentanți ai ministerelor și instituțiilor centrale, oameni de știință din institutele de cercetări și din învățămîntul superior agricol. Prima zi a lucrărilor Consfătuirii a fost consacrată dezbaterii pe secții de specialitate — culturi de cîmp; legume și cartofi; pomicultură; viticultură; taurine pentru lapte; taurine pentru carne și ovine; porcine; păsări și animale mici — a celor mai moderne tehnologii și forme de organizare a producției și a muncii care pot contribui la sporirea continuă și substanțială a aportului întreprinderilor agricole de stat, la dezvoltarea economiei noastre naționale. In cursul zilei de joi, lucrările Consfătuirii se vor desfășura în plen, urmînd a fi prezentate concluziile dezbaterilor din secțiile de specialitate și a se stabili măsuri pentru perfecționarea activității viitoare, în spiritul directivelor adorate de partid in vederea ridicării agriculturii noastre socialiste pe trepte noi de progres. (Agerpres) Plenara Comitetului municipal de partid Birlad cu activul Recent, la Birlad, a avut loc plenara Comitetului municipal de partid cu activul la care au participat membrii și membrii supleanți ai Comitetului municipal de partid, secretarii comitetelor de partid și ai organizațiilor de bază, directori ai întreprinderilor și instituțiilor, reprezentanți ai organizațiilor de masă și obștești din municipiul Bârlad, alți invitați. La lucrările plenarei au participat tovarășii Gheorghe Tănase, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean de partid, președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean, și Gheorghe Vașdea, secretar al Comitetului județean Vaslui al P.C.R. In cadrul plenarei cu activul, tovarășul Adam Leica, primul secretar al Comitetului municipal de partid Birlad, a prezentat darea de seamă asupra activității desfășurate de Comitetul municipal de partid în perioada decembrie 1969— februarie 1971. Atît darea de seamă, cît și discuțiile purtate au relevat succesele obținute de comuniști, de toți oamenii muncii din Birlad, sub conducerea organizației municipale de partid, în realizarea sarcinilor economice și obștești în anul care a trecut, în sporirea rolului conducător al organizațiilor de bază. Au fost subliniate, totodată, neajunsurile ce s-au manifestat în munca unor organizații de partid privind conducerea activității economice și politico-educative din întreprinderi și instituții. In scopul lichidării unor astfel de neajunsuri și pentru îmbunătățirea întregii activități, plenara a adoptat un plan contral de măsuri. De asemenea, au fost prezentate angajamentele luate în cinstea semicentenarului partidului de către întreprinderile și organizațiile economice din municipiul Birlad, privind depășirea sarcinilor de plan pe anul 1971. In încheierea lucrărilor plenarei a luat cuvîntul tovarășul Gheorghe Tănase, care, apreciind rezultatele obținute de oamenii muncii în activitatea de producție, a arătat că aceste succese se datoresc muncii organelor și organizațiilor de bază conduse de Comitetul municipal de partid. In activitatea lor, organele și organizațiile de partid au manifestat mai multă preocupare pentru organizarea științifică a producției și a muncii, creșterea calității produselor, folosirea rațională a utilajelor și a timpului de muncă, întărirea disciplinei în producție. Este necesar — a spus vorbitorul — ca și în continuare biroul Comitetului municipal, comitetele de partid din întreprinderi și instituții să acorde toată atenția acestor probleme, să folosească cele mai bune metode în munca pe care o desfășoară. Problemele privind creșterea productivității muncii, a calității produselor, reducerea importului și depășirea sarcinilor de plan la export, reducerea consumurilor specifice și mai buna aprovizionare cu mărfuri a populației vor trebui să-și găsească o rezolvare tot mai bună și dar acum încolo. Referindu-se la stilul și metodele de muncă, tovarășul Gheorghe Tănase a subliniat necesitatea acordării de către Comitetul municipal de partid a unei îndrumări concrete, organizațiilor de bază, pentru promovarea cu mai multă consecvență a principiului muncii și conducerii colective, creșterea combativității și exigenței partinice a tuturor comuniștilor. In acest sens, a spus vorbitorul, trebuie intensificată munca politică și educativă, efectuat un control permanent asupra îndeplinirii hotărîrilor partidului. Angajamentele oamenilor muncii în întrecerea socialistă: ■ La producția globală vor fi realizate peste plan 11.500.000 lei, din care pînă la 1 mai — 4.120.000 lei. • La producția marfă se va înregistra o depășire, pe total municipiu, de 17.280.000 lei, din care pînă la data de 1 mai 6.700.000 lei. Din volumul total al angajamentului privind depășirea producției marfă, exportului îi revin circa 6.000.000 lei. ■ In aceeași perioadă, pe seama creșterii productivității muncii, se vor reliza 9.487.000 lei. ■ întreprinderile și organizațiile economice din municipiul Birlad vor da 2.875.000 lei beneficii peste plan, din care pînă la data de 1 mai — 795.000 lei. ■ Se vor economisi: 27,5 tone metal, 72 tone combustibil, 46.000 kwh energie electrică, 20 tone ciment, 15.000 buc, cărămizi și alte materiale. " in mii ——■ Aspect dintr-o secție de producție a Fabricii de mobilă Vashijh