Vremea Nouǎ, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 963-1040)

1971-04-20 / nr. 979

> > m" ......... ........................ ■wiwawwinwail IW IT ■mu.........................in 1 pujin in.i­ minim Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean IN INIIMPINAREA OTOBIOSHIHL SEMICENTENAR AL PARTIDULUI Oamenii muncii din județul Vaslui, asemenea celor din întreaga țară, se află antrenați, in aceste zile, intr-o pasio­nantă Întrecere pentru obținerea de noi succese in toate do­meniile de activitate, in cinstea gloriosului semicentenar al Partidului Comunist Român. In intreprinderi, in unitățile agricole de stat și coopera­tiste, in instituții, peste tot in județ, — muncitorii, inginerii, tehnicienii, mecanizatorii, țăranii cooperatori, intelectualii, in frunte cu comuniștii, — își intensifică eforturile în vede­rea îndeplinirii exemplare a sarcinilor de plan și a angaja­mentelor asumate pe acest an, înregistrînd, sub conducerea organizațiilor de partid, rezultate remarcabile pe care le în­chină mărețului eveniment de la 8 Mai, — sărbătorirea semi­centenarului partidului. F. C. B. Asimilarea unor noi produse Asimilarea unor noi produse și „întinerirea“ continuă a gamei sor­timentale, în vederea satisfacerii într-un grad mai înalt a cerințelor și exigențelor oamenilor muncii, constituie o preocupare susținută a întregului colectiv de muncitori, maiștri și ingineri de la Fabrica de confecții Bîrlad. Astfel, de la în­ceputul anului și pînă în prezent au fost introduse în procesul de producție peste 200 modele noi, pre­cum și numeroase articole vesti­mentare (șorturi bărbătești, artico­le de plajă etc.). Consemnăm, tot­odată, că „premierele“ se bucură de o deosebită apreciere din partea cumpărătorilor, ceea ce dovedește gradul de măiestrie profesională a­­tins de colectivul acestei întreprin­deri. C. A.P. Corni-Huși A terminat însămînțatul porumbului Țăranii cooperatori și tractoriștii de la Corni-Huși depun eforturi sus­ținute în vederea întîmpinării semi­centenarului partidului cu noi re­alizări în muncă. In acest scop, în unitate au fost din timp luate mă­suri care să permită folosirea la maximum a timpului și mașinilor afectate campaniei de însămînțări. După ce toate suprafețele destinate culturilor din prima epocă au fost însămînțate în timpul optim,­ieri, contabila Elena Petrescu ne-a co­municat un nou succes. In coopera­tivă a fost încheiată și însămînțarea porumbului pentru boabe pe cele 400 de hectare planificate. S-au evi­dențiat, și la efectuarea acestei lu­crări, tractoriștii Gheorghe Steț, Constantin Mardare, Ion Protop, Mihai Remer și Andronache Movi­lă. Colectivul Fabricii de mobilă și-a îndeplinit angajamentul I­n toate unitățile economice din jude­țul nostru se desfășoară acum, în preajma aniversării semicentenarului Partidului Comunist Român, o susți­nută întrecere socialistă pentru în­­tîm­pinarea jubileului cu noi succese în muncă, cu angajamentele îndeplinite și de­pășite. Colectivul Fabricii de mobilă din Vaslui, în frunte cu comuniștii, folosind mai bine­­ capacitatea de producție, timpul de lucru reușit să-și îndeplinească angajamentul luat la începutul anului, în cinstea aniver­sării semicentenarului partidului,­ încă de pe acum, și nu numai să-l îndeplinească, ci să și-l depășească. Astfel, la indicatorii producției globale, marfa, livrările export, livrările de mărfuri pentru fondul pieții, sporurile de produse sunt substanțiale. La producția de mobilă, de exemplu, angajamentul a fost depășit cu 1.100.000 lei. A fost, de asemenea, depășit angajamen­tul de a face economii de materiale. Pe cele cinci linii de fabricație valoarea che­restelei, adezivilor, hîrtiei de șlefuit, pastei de lustruit, solvenților economisite se ridi­că la 69 mii lei față de numai 20 mii lei cit a fost angajamentul. Intîlnindu-ne cu tovarășul Gheorghe Chi­­riac, secretarul comitetului de partid, l-am rugat să ne spună cîteva cuvinte despre activitatea desfășurată de comuniști în ve­derea obținerii acestor succese.­­ Am avut întocmit un plan de măsuri, un plan de acțiune in cinstea sărbătoririi a 50 de ani de la crearea partidului, plan de măsuri care a cuprins sarcini pentru co­mitetul de partid, pentru birourile organiza­țiilor de bază, pentru comitetele d­e sindicat și U.T.C. din fabrică. Măsurile au fost de natură economică, educativă și aplicarea lor a dus la rezultatele pe care le cunoaș­­teți.­­ Dacă vreți să ne spuneți și numele cî­­torva tovarăși evidențiați în acțiunea de în­deplinire și depășire a angajamentelor. - In mod deosebit, am putea aminti de contribuția unor muncitori cum ar fi Vasile Istrate de la „prelucrări masive", Sava Ar­­deleanu de la ,,pregătire­a", maistul Gheor­ghe Sevastița, Petru Cucoș de la montaj, întregul colectiv de pe linia de montaj a mobilei destinată exportului.­­ Tovarășul Mihai . Sava, , inginerul șef al fabricii, ne-a vorbit în continuare despre mâ­su­rile luate de conducere, în direcția în­cadrării în normele de­ consum. —.Angajamentele dezbătute în grupele sindicale au constituit o sarcină principa­lă și pentru tovarășii care activează în ca­drul secției de producție și a serviciilor funcționale. In sprijinul îndeplinirii angaja­mentelor au fost inițiate o seamă de ac­țiuni. In sectorul de prelucrări masive, de exemplu, a fost lansată inițiativa recupe­rării capetelor de cherestea din rușinoase, pînă acum nefolosite, și întrebuințarea lor ia diverse ansamble și subansamble și chiar repere. La noul nostru produs introdus în fabri­cație anul acesta, canapeaua din garnitu­ra „Norma", s-a aplicat operația de do­­puire, de înlocuire a dopurilor la rama di­vanului „liva", acțiune care a dus la e­­conomisirea a circa 2 m.c. cherestea și la realizarea unui deziderat mai vechi al nostru, încadrarea în consumurile specifice de che­res­tea... In sectorul de presat-mașini 2 s-a între­prins o serie de determinări, pentru depis­tarea punctelor unde se depășeau consumu­rile de materiale. Maiștrii din sector, pe baza studiilor făcute, au putut lua măsuri, depășirile au fost înlăturate și a început chiar să se realizeze economii. In sectorul de pregătire­ 2, acțiunea de CONSTANTIN HUȘANU (continuare în pag. a 3-a) Intr-una din secțiile Fabricii de mobilă Vaslui. I­n iod manii de materie primii este mil ti... indiferentă D­esfășurarea normală a activității productive și ridicarea eficienței ei economice este condiționată, într-o măsură hotărîtoare, de aprovizio­narea ritmică, corespunzătoare unităților industriale cu materii prime și a materiale. Acest lucru este valabil, evi­dent, pentru toate unitățile economice, indiferent de mărime, de distanța la ca­re se află și de alte considerente. Pe de altă parte, este clar pentru oricine că atunci cînd un for solicită cu insistență suplimentarea producției, mai ales cînd beneficiarul este și furnizorul materiei prime, se impune asigurarea cu canti­tățile necesare. Astfel, capacitățile de producție odată dezvoltate, prin cheltui­rea unor importante fonduri (fie și de mică mecanizare), nu vor da randamen­tul scontat. Din păcate, acest criteriu, al îndeplinirii obligațiilor reciproce, nu se respectă întotdeauna din partea unor factori de la care, sincer vorbind, ne aș­teptam mai puțin. Un caz tipic : aprovi­zionarea necorespunzătoare cu vin și spirt a I.E.I.L. Bîrlad de către Centrala viei și vinului București, din cadrul Ministe­rului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor. Să detaliem, însă, în 1969, Direcția generală industrială de băuturi-tutun solicită, prin circulara nr. 11.827/18. II. 1969, aportul I.E.I.S.-ului Bîrlad în fabricarea suplimentară a unor cantități de oțel necesar pentru fondul pieței. Cererea n-a fost deloc întîmplă­­toare, pentru că prin scrisoarea nr. 413.395/28. IV. 1969 același organ revi­ne, întrucît S.E.I.L-ui Bîrlad a răspuns afirmativ, solicitînd un delegat la nivel central din partea acestei unități, pentru V. VASIS (continuare In pag. a 3-a) I­ ANUL IV, nr. 979 MARTI 20 APRILIE 1971 4 pagini 30 bani Redacția­­ și Administrația: str. Ștefan cel m­are nr. 79 Vaslui Redacția tel. 1185 Administrația tel. 161’ L. jAVtfWWA'.A.V.VAV.WAV.V/.VW.V.V.V.V.WW inp aginaa 4-1 Puternice acțiuni ofensive ale patrioților cambodgieni și sud-vietnamezi . Corespondență din Londra “ Prezența „la Est de Suez WV W WWWtfWtfWWtfWVVWVVWVVVWSJVVWWvVWVxW.VWVvi „ Decada cărții Luni a nceput în întrea­ga țară „Decada cărții ro­mânești". Actuala ediție este consacrată semicente­narului partidului. Cu acest prilej, se vor desfășura, între 19 și 28 aprilie, in principalele lo­calități din țară, numeroa­se manifestări, expoziții, întilniri ale cititorilor cu personalități de frunte ale culturii și științei româ­nești contemporane, „zile ale cărții“ etc. „Decada“ ilustrează pe deplin remarcabilele reali­zări obținute de țara noastră pe tărâm editori­al. Numai în ultimii cinci ani, au văzut lumina ti­parului 45.084 titluri, in­tr-un tiraj de 453.400.000 exemplare, dintre care a­­proape 3.000 de titluri, in­­sumînd 15 milioane de e­­xemplare, în limbile na­ționalităților conlocuitoare. Faianța majolicâ-un alt material pentru finisaje Faianța majolică este numele noului material pentru finisaje, a cărei fabrica­ție a început la întreprinderea de mate­riale de construcții de la Chitila. Realiza­tă din argilă și praf de marmură, faianța majolică își află o largă întrebuințare la In clișeu , Elena Mocanu, una din muncitoarele fruntașe în întrecere de la F. C. B. placarea pereților și executarea pardose­lilor în bucătării, băi, în hale industriale, la decorarea locuințelor sau construcțiilor social-culturale. Procesul tehnologic de fabricație oferă posibilități de realizare a unui număr mare de modele, în culori și desene dife­rite. Linia tehnologică de la Chitila va realiza anual peste o jumătate de milion m.p. plăci de astfel de faianță, în trei di­mensiuni. (Agerpres) ’ în campania agricolă de primăvară Ewrinli Inti Mini­entalu! w­wwwww­ ■ La Negrești se lucrează și noaptea, iar la Ciocani nici ziua ■ „Mai avem motorină doar pe astăzi“ ■ „Tovarășii j­ î de la I.M.A.? Ne ajută. Notează și pleacă“ 1. wwwwwwi' C­ă de însămînțatul la timp depinde în bună măsură cantitatea de producție ce va fi ob­ținută la hectar, este un fapt binecunoscut de către toată lumea. De altfel, faptul ne-a fost într-un mod reprezentativ înfățișat de cî­teva situații surprinse cu pri­lejul unei recente vizite­­ în faza de activitate a stațiu­nilor pentru mecanizarea a­­griculturii de la Negrești, Zăpodeni, Ciocani. Să­ dăm insă cuvîntul faptelor. La sediul S.M.A. Negrești și la cele ale secțiilor de mecanizare ce îi aparțin nu am găsit stînd nici un trac­tor, nici o mașină, din cele care în ziua raidului erau programate să funcționeze. Dimpotrivă. Aici se lucrează și noaptea. La conducerea stațiunii, precum și la cea a cooperativei agricole Ne­grești ni s-a vorbit despre faptul că dacă mecanizato­rii­ și-ar fi limitat munca numai la orele zilei, însă­mînțatul porumbului — din cauză că există prea puține discuri, în raport cu numă­rul semănătorilor și cu pro­ductivitatea­ acestora — ar fi cunoscut un ritm mai înceti­nit. Pentru a se evita „ștran­gularea“ la semănat a fost organizat un schimb de noapte pe șapte tractoare echipate cu polidiscuri. E­­fectul este cel scontat. Co­operativa a putut­­ să se în­cadreze cu însămînțarea a­­cestei culturi în timpul op­tim. Nu diferă mult ritmul în care se introduce în sol .­­ssămînța pentru porumb nici ,­ la^cooperativele agricole Vul­turești, Rebricea, Draxeni. Ce probleme se ridică totuși la S.M.A. Negrești. Intrucît nu a putut să refuze solicitările S.M.A. Delești și ■­Zăpodeni, de a le împrumuta cu anu­mite cantități de motorină, pe care cele două unități nu au putut s-o restituie la timp, există pericolul ca o parte din tractoarele S.M.A. Ne­grești să nu mai aibă cu ce funcționa. La S.M.A. Zăpodeni — lu­cru lăudabil ■— am găsit nu­mai o contabilă „așa, ca să nu rămînă sediul chiar pus­tiu“. Este­ bine că inginerul Ion Doican, directorul stațiu­nii,­ precum și colaboratorii săi se află permanent în sec­ții. Un asemenea stil de muncă este bun. La coopera­ti­va agricolă Zăpodeni au fost arate toate cele peste 300 de hectare rămase din toamnă, la cooperativa din Ștefan cel Mare nu m­ai există lîncezea­la din anii trecuți, iar tova­rășii de la cooperativa Telej­­na se bucură, pe bună drep­tate, constatînd că ritmul de lucru în unitate­ este superior celui din campaniile trecute. Evident, faptul că organiza­rea muncii în cooperativele a­­mintite s-a îmbunătățit, par­torilor este mai numeroasă și lucrările solicitate de sezon sunt „la zi“ trebuie considerat ca un­­ cîștig. Trebuie preci­zat însă că un rol de sea­mă, în ceea ce privește exe­ C. S. VANATORU transiinarP în nan. 3-a) I.A.S. Huși. Me­canizatorul Gh. Buzdugan a ob­ținut rezultate de­osebite la semă­natul porum­bului. Foto: P. Badea Tn pagina a 2-a PERFECȚIONAREA ȘI RECICLAREA O NECESITATE IMPERIOASA S­PORT - —1 N­u mai constituie o no­utate faptul că veacul nostru e veacul revo­luțiilor tehnice, al sur­prizelor pe toate pla­nurile. Medicina își are și ea salturile și surprizele ei. S-au realizat transplanturi și s-au salvat mii și mii de vieți în împrejurări care ex­cludeau cea mai mică șansă. Să rămînem puțin în do­meniul stomatologiei, prezen­­tîndu-vă o noutate în ceea ce privește păstrarea unei danturi sănătoase. Dicționarele de specialitate spun limpede : pentru a păs­tra o dentiție viguroasă, nu e de ajuns numai o strictă i­­gienă a gurii, ci și un exer­cițiu al maxilarului, cu aju­torul gumei de mestecat. Se pare însă că guma de mes­tecat e pe punctul de a fi detronată. Cei care atentează la proverbialul ei prestigiu nu trebuie căutați însă pe nu știu care paralelă sau meri­dian al Terrei, ci... la Vas­lui. Veți fi, poate, tentați să mergeți de îndată la vreo u­­nitate medico-sanitară cu profil stomatologic. Nu vă grăbiți și­­ ascultați sfaturile noastre ; îndreptați-vă pașii spre „Bufetul facto“, unitatea nr. 9. Dacă sunteți vasluian, n-aveți nevoie de detalii­ pri­vind locul unde se află. Do­rim, totuși, să vă spunem că tocmai aici „se coace“ lovi­tura de grație a gumei de mestecat. Rețeta e, pe cît de simplă, pe atît de ingenioa­să și eficace. Ca unul care am utilizat-o, sunt în măsură să spun cum trebuie să pro­cedați. Va așezați­ la o masă (nu trebuie să dați importanță faptului că unitatea lasă de dorit în ceea ce privește cu­rățenia, ar fi un lucru care v-ar distrage de la scopul principal), vă așezați, zic, la o casă, și așteptați. Va veni o persoană (nu trebuie să luați în considerare nici fap­tul că halatul ei a încetat de mult să mai fie imaculat), și vă va întreba: ..Ce doriți?“. Răspunsul trebuie să fie ur­mătorul : „Aș dori să-mi e­­xersez maxilarul pentru în­tărirea danturii­. „Perfect !“ — vă va răspunde și după o vreme, vă va aduce pe o farfurioară circa 100­ de gra­me de ... costiță­­ afumată. Firește, veți rămîne contra­riați. Să­­ nu vă sperie însă, deoarece costița este în așa fel păstrată, Iacit să întru­nească toate condițiile unui exercițiu al maxilarului. Vă asigur că va fi un exercițiu excelent. Veți fi tentat, la un moment dat­, să­­ renunțați, deoarece maxilarul a obosit, dinții scrîșnesc și vă dor, dar perseverați ! Nimic nu se realizează fără a perse­vera. Repetați asta o săptămînă la rînd. După aceea, veți ve­dea că altfel vi se va mișca maxilarul, va deveni mai mobil, dinții mai curați și mai puternici. După cum vedeți, rețeta e mai mult decît simplă, dar să nu uităm că, așa cum spu­nea cîndva un renumit sa­vant , „Marile descoperiri ui­mesc tocmai prin simplitatea lor". Foarte adevărat! La ur­ma urmei, Arhimede a deve­nit celebru în momentul cînd și-a dat seama că, făcîndu-și baie, era mai ușor, iar le­gea gravitației a fost și ea descoperită tot într-un mod banal, mai exact, atunci cînd un măr a căzut în capul unui alt celebru fizician. Și dacă Arhimede a exclamat: „Evri­­ka!“, salariații „Bufetului Lac­o“, unitatea nr. 9, de ce n-ar exclama, la rîndu-le, pentru a intra în enciclope­diile marilor descoperiri: „Ca la noi, la nimenea­“. Și așa este­ încercați și vă veți convinge. P. ZAVOIANU Rețeta e simplă... j RESPONSABILITATE ! VIA ION CREANGA" Stau și mă minu­nez : să le de­vină ziua cu nr. 13 sau numele ei, marțeaț cu știutele ceasuri rele? Pentru că era, într-a­­devăr, marți — 13 a­­prilie anul curent. Vedeți dv., așa, pe ochi și pe sprinceană am mai tot „servit“ eu pe cite cineva Înaintea cumpărători­lor aflați la rând ln și jumătate — șapte, cineva s-a sesizat că, ba dau lapte pentru „domnu’ Luca de la școală" (vro trei stic­le, nu multe), ba cu­mătră mea, Marița lu Ion a lu’ Casian, și-a luat coșul cu sticle și borcane (cu lapte Și iaurt, bineînțeles) de sub tejgheaua unde i le păstrasem, că mi le plătise de­alaltă­ ooooooooooooooooooo, COTIDIENE ooooooooooooooooooo fața tejghelei mele, dar, cind unul sau al­tul ori toți deodată săreau cu gura că fac favoritism, că vind, auzi dragă ! — preferențial, le arătam tăblița pe care scrie foarte clar, foarte ci­teț pentru toți ochii. ȘEF UNITATE POP TRANDAFIRA, STR. ION CREANGĂ Nr. 8, ridicam degetul a­­rătător la sus ca să fac liniște morminta­­lă, 11 întorceam spre mine arătându-mă lor, ălora de la „coadă* și, cu cel mai candid zimbet al conștiinței de mine, le tăiam a­­frontul public și co­lectiv, cu o voce mai înghețată decit frigi­derul în care țin me­zelurile și brânzeturile; — Eu sunt aceasta, eu sunt responsabile, eu fac ce vreau ! ... Pină în ziua ace­ea de marți, 13 apri­lie, cind, pe la șase seară, — ce mal !, s-a ofensat dragă, chiar cind l-am replicat cu formula mea magică ,eu ... eu ... eu ...* și mi-a cerut condica de sugestii și reclama­ții ... mEl, asta-i chiar prea de tot !", mi-am zis eu. Și nu i-am dat-o. I-am spus , ca să se ducă acasă că-i plinge copilul pe care l-a lăsat singur, că răspunsul la B su­­gestia" pe care vrea să mi-o dea­­-o dau tot eu, că eu sunt responsabilă și eu ... Spuneți și dumnea­voastră, „clienții­ mei bunii ai magazinului de mezehiri­ lactate din incinta halei­­ Vas­luiului, spune mata, ,domnu’ Luca de la GEORGE STOICA (continuare, 1 în pag. a 3-a) ' fV W WW WWWSA.WWV

Next