Zimbrul, 1850-1851 (Anul 1, nr. 1-97)

1850-09-18 / nr. 23

PA GEORGEREV 32. | * N. 23. Iașii, Luni in 18 bertemntie, 1850. Abonamentu. Iași și ținuturi: Prețul ne unu amu 75 lei. - -- mece luni 40 — --înpuiințerilor ne unu rându este 25 parale. D­ES ZU 7­.J­..33 | | Abonamentul ce face în Iași la Tinor partea Bu­­ciumului Romanu, mi la Ligre­­riea fraților Gheorghiu, iar la ținuturi pe la corespondenții D.sale. V­astă sonc esă Lunea și Golea, cu două supleomente in 8. ne­fii­care lună MO­IRAPIEA. Fălticeni. (închiere). Î. S. au rămasu mulțărunitu despre zidirea cea nouă a prinsoarei. Eeste de însemnatu că cea întăi Anafora ce au supusu Departamentul lucrărilor publice Prea­­înălțatului Domnu au fostu aceiea de a se zidi prinsori prin toate politiile unde lipsescu, scutindu prin această măsură lăți­­cu acela ce au omorătu și au tălhăritu, în cătu dacă căzutul groasă este aceiea a Niamțului. Aice acel împinsu de valurile­­ lumei află adăpostu, acel neputinciosu măngăere, mi acel lip­­citu agiutoriu. Acestu Sănt-Lăcașu ce zice a fi ziditu ne la­nul 1249 de cătră cavalerii ordinului Ioa­iților chemați în ceste părți de cătră Bela Regele Ungariei cu scona de a apăra țările aceste luate de la Cumani despre păvălirile altor bar­­ MOLDAVIE. Galtiteneamu, (Conclusion) 8. A. est restée contente du nouvel édifice destiné à la prison du district: I est à remarquer que le pre- jier rapport que le Département des travaux publies eut soumis à 8. A. 8. Je Prince Rôgnant fut celui contenant la proposition de faire construire des rgiuons dans toutes les villes où ilen manquait. Celte mesure seg­­de route et tout autre prévenu d'un délit bien moins grave avec e les faits justifiassent toujours les paroles ou les eegitu, parcequ'au cas „tiaite cela donne matière à des propos et à des interprétations dé- Couvent de Niamtzo, 10 Septembre. Un des couvents les plus importants de la Moldavie, sous le point de vue historique, géo­­graphique et religieux, est incontestablement celui de Niamtzo. Cest iei que l'homme en bulte aux vicissitudes de la fortune et fuyant les va­­nités mondaines vient chercher un asile, l'infirme une consolation, et Gindițent des secours. On prétend que ce couvent a été fondé en 1249 par les chevaliers de Gogdge de St. Jean appelés dans ces rea depravației căci după modul urmatu pănă acumu totu l a umu­ bira à prévenir les progrès de la derganation, car d'après le système d'em­­locu ce închideau acel ue au făcutu unu furtișagu, mi acel ce n5 grgisonement suivi jusqu'à ce jour on enfermait dans un même endroit avea răvașu de drumu, sau pentru altă vină mi mai neînsemnată,­ ­ celui qui a commis un vol, celui qui n'était pas muni d'un billet subu prepusu eși ea din această prinsoare, de multe ori căpăta odgui qui a assassiné et pratiqué le vol à main armée; de manière que patimile cele mai înrăutățite din petrecerea la unu locu cu acei lorsqu'un des détenus de la première catégorie venait à êlre libéré, i deprinși în fapte pure. Se sperează că npin măsura luată de sogtait de prison avec les plus mauvaises passions, qne le contact jour- Departamentul lucrărilor publice, de a ce ține in cămări cena­ | palier avec les malfaiteurs les plus pervers lui avait inoculées. Il est pate ne toți cei de o categorie, răul acesta ue epa destul de | à espérer qu'au moyen du nouveau système adopté par le Département vătămătoriu, ce va înlătura ne viitorime.­­ Pe polițu maistrul cumu­­­­ DDP . N A - A . și ne unu privighitoriu s'au îndepărtatu de­ja îndatorirele lor pen­­a Jure­­r 1000 HE țtu P S "A « ; - 1 N 5 - - - M .„ .LLD. . 2‘ titchény ainsi qu'un surveillant d'arrondissement ont ete destitués rong să se impartă de la cei mai scăpătați. - Ministrul Giustiției in­­certains abus.­­ 8. A. a fait distribuer 1000 m­astres apu personnes zităndu giudecătoriea au arătatu mulțămire mădularilor ei pentru regula ce au găsitu in general. D. Prezidentu au înfățioșatu o mărturie e de l'ordre qui y règnait en général - Mr. le Président a pré­­din partea comunităței dovedi­toare activităței și îndeplinirei cu săn- - A.L.R­ez­­­­ benter­ific­a­re La communauté attestant l'activité qui genie a îndatoririlor case. De doritu este ca totu­deauna înscrisul nne ve certificat dis­pe­r­­­s­it à — ANI . - ploie ét le strict. assomrlissement de ses devoirs. serait à désirer Été .D 41 . - = materie de vorbă, și ce supune anei interpretații nefavorabile. Monastirea­ Neamțu. 10 Cent. Una din cele mai insemnate­­ din Monastirile Moldaviei în privirea istorică, geografică și pesi­­ tuturora îndeobște cunoscute. Arăta numai amu so­­ne favoritoare isprăvi. Pentru ne dară să nu fimu bani. Descrierea Istorică a acestei Monactipi ni păstrămu a o­­ des travaux publics et qui consiste à temr dans des salles séparées les différentes catégories de prévenus, on parviendra à prévenir désormais le mal dont nous venons de parler. - Le maître de police de Fai­­indigentes de la ville. - Le ministre de la justice ayant visité le tribunal du district a exprimé à ses membres le contentement contrées par Bela roi de Hongrie dans le but de défendre ce pays, publica în scurtare, culeasă din manuscrisele istorice ce ce­­ conquis sur les Cumans, contre les invasions d' aptges barbares. Nous a­­u­ | favorables, qu'il a éprouvé à La la­să FOILETONUL ZIM­PUUII. .­­ ..­­Miijlocu apărătoriu de grindină cuțită. Ear din vârful acestei vergi să ce­anine unu odgonu grosu împletitu din paie de săcară și din cânepă nelucrată (crudă) carele să se fragă în pământu. Aceste feritoare mijloace așă­­zinduse la mai multe provinții ale Europei au apă­­r. .. LAL. „cum se arătostescu Je COOP ratu în totu timpul atătu sămănăturile, cătu și făr'a le pășea de noi! De prisosu este ca să ce facă aice o deplină­riile oamenilor din vătămătoarele certări a petrei descriere a înfricoșatelor urmări a pietrei, fiindu și pănă astăzi cu necurmare se publică a semi­­cotitu de cuviință a în cunoștința publicului unu mit­­și noi imitatori ferindune din această nenorocită locu foarte interesantu, prin care să se poată feri întămplare, mai alesu cu o așa mică cheltuială? asemine triste urmări a grindinei, după cumu cere Botoșani. 10. Cent. 1850: mai noi, observații și netăgăduite încercări nu încredințează. Acestu mijlocu aflatu mai întăiu la America nordică, are însușirea de a pute nimi­­ci formarea pietrei în atmosferă sorbindu, pre­­cumu se propune, de pe nori o însămnătoare că­­time din materiea electrică, care favorează forma­­rea acestui îngrozitoriu meteorit. La anul 1821 Domnul Gollard profesorii de fizică în Franțiea, au propusu locuitorilor din munții Pirenei (hotarul între Spaniea și Franțiea) ca în țarinile sămă- CR„­­n păturilor să se înalță vro cățiva grindei de bradu. Au K­ARE i seau de altu lemnu rășinosu de 25-30 picioare lunți, Zu­ B . răndu: „Nu plătiți nici un potroc­ pe a cărora vârfu să ce puie o vargă de aramă as­ ..­­­ ­ JUFCZAZ. Fabulă. Niue curci înbătrânite Gârbovite mi sburlite Sta sub șură tremurănd;­­­­­­ „ Elei soro, elei frate! „Așa paseri disfrănate „Mai văzut­ ați încă BoÏ? „Ban priviți, dulci surioare, n­­­u e „Nu le'i frică „De nimică! „N'au rușine nici de cum. „Au nu știu că­ al noastru nume „Onorat de toți e'n lume? Că drept pilde noi acum... - Voi acum sânteți bătrăne! „Le răspunse-atunci un câne. „Voi acum sânteți sbârcite „Gărbovite și sbârlite. „Voi de ciudă, voi de ură „Stați, cobiți acum sub șură, „Clevetind cu pismuire „Ori­ce gingașă iubire. „Că de mult v'ați trăit traiul, „Vați mâncat de mult malaiul; „Și acum toate la un loc

Next