Zimbrul, 1850-1851 (Anul 1, nr. 1-97)
1850-09-21 / nr. 24
N. 24. Iași și ținuturi. .. C Iașii, Loi în 21 Septemntie, Abonamentu. fl. 2 Abonamentul ce face în Iași la Tinor partea Buciumului Romanu, și la Jlispe- Prepul ne unu anu 75 lei. riea fraților Gheorghiu, iar la ținuturi —— pese luni 40 - pe la corespondenții D.sale. -înțiiințerilor ne unurându - istă soncesă Lunea și Golea, cu este 25 parale, două suplemente in 8, pe fiecare lună MOLDABIER. IAȘII. În 19 Cent. la 5 1/2 oare dimineață, după o scurtă zi nevindecabilă boală, moartea au seceratu în a 28-a primăvară a vieții, zilele D. PETRU CAZIMIR, Doctor de filosofie și Legi, Director al Depart. Averilor Bisericești și al Îmvățăturilor publice. Mănăstirea Neamțul (închiere). Socotimu de datorie sants de a nu trece cu vederea îmbunătățirile ce prea vrednicul și respectabilul Starețu Neama au făcutu în acestu locașu dumnezeescu. Poate că unora ce vădu cu ochiul invidiei pe acei ce se ocupă cu lucruri folositoare omului, iar cum supăra, socotindu că este vreo părtinire, nu putemu face alta de cătu a înșira unile din acele îmbunătățiri săvărșite de Preacuvioșiea sa Părintele Arhimandritul Neonil. Ei au stăruitu după îndelungatele lupte, ca să se deie așezemăntul din 1843, care apoi s'au întăritu și prin hrisovul Domnului Mihai Sturza, care întemietu pe instituțiile Starețului Paisie, este o adevărată Codică religioasă, administrativă și giudețiată pentru Soboru. După lupte întovărășite cu ecsil și cu perderea întrebuințării picioarelor sale, Starețul au dobănditu ca să se întemeize principal ca Monastirea Neamțul să nu poată pici vinde nici schimba moșiile sale. El căndu au întratu în administrare, după ruinoasa cărmuire a Dicasteriei, au găsitu Monastirea împilată cu 300,000 lei datorii. Monastirea astăzi n'are unu banu datorie și au rescumpăratu doue moșii înstreinate în timpul Dicasteriei. Starețul în timnë de șepte ani de stăruție a doa, au reformatu întreaga timrpație, aducăndu de la Praga și Viena cele mai bune prese care se află astăzi în Moldova, între care una accelerată (grabnică), cum și uneltele cele mai bune de vărsatu; acumu se facu litere noue cu păstrarea tipului bisericescu. Tipografiea aduce adese acumu Monastirei unu venitu de 2000 galbeni. El au ziditu o nore încăpere alcătuită de unu numerosu răndu de chilii și cu biserică , grădini deosebite pentru locuința și ocupațiea tipografilor. Ei au făcutu asemine încăperi cu biserică și grădini, pentru bătrăni incurabili, așezemăntu ce este singurul astfeliu in Moldova. Au făcutu poue încăperi pentru perduții de munte. Au redicatu mai multe cișmele acoperite cu chioșcuri elegante în deosebite localități a Monastirei. suu| 1850. MOLDAVIE. CeIA Jassy, 19 Sept. Aujourd'hui, mardi à 5 et demi heures du matin à la suite d'une maladie courte et incourable , la mort a moissonné dans le 28-e printems de la vie, les jours de Mr. PIERRE CASIMIR, Docteur en philosophie et en droit, directeur du Département du Culte et de l'instruction publique. Couvent de Niamtzo. (Conclusion) Nous croyons de notre devoir de ne pas passer sous silence les améliorations que le très-digne et respectable Supérieur Néonile a introduites dans ce pieux établissement. Il se peut que des hommes qui voient d'un oeil d'envie ceux qui se vouent au service de l'humanité, ne trouvent pas cette relation à leur goût et nous taxent de partialité, mais nous ne pouvons faire autrement que d’énumérer quelques unes des améliorations dûes au révérend père Neonile. I réussit, après une lutte assez longue, à faire donner au Couvent la loi de 1843 qui fut confirmée plus tard par une chrysobule du Prince Michel Stourdza; cette loi basée sur les institutions du Supérieur Païssiès est un véritable code religieux, administratif et judiciaire pour la communauté. Après une lutte qui lui valut l'exil et la perte de l'usage de ses jambes, le Supérieur réussit à faire sanctionner le principe que le Sonvent de Niamtzo ne pouvait ni vendre ni troquer ses terres. Lorsqu'il fut mis à la tête de Gadministgation, après la gestion ruineuse du Consistoire, 1l trouva le Couvent grévé de dettes montant à 600,000 piastres. Aujourd'hui, le Couvent n’a plus un sou de dette et il a racheté deux terres aliénées sous le Consistoire. Dans l’espace de sept ans de sa seconde administration, le Supérieur a entiughement réformé l'imprimerie du Couvent, en faisant venir de Vienne et de Prague les meilleures presses, qui se trouvent aujourd'hui en Moldavie, (dont une accelérée), et les meilleurs instrumens de fonderie ; aujourd'hui de nouvelles lettres sont en fonte, avec l'observation du type ecclésiastique pour celles qui doivent servir à l'impression des livres d'église. L’imprimerie donne actuellement au monastère un revenu de 2000 ducats. Il a fait construire un nouveau local composé d’un grand nombre de cellules, avec chapelle et jardin séparé qu'il a affecté aux ouvriers imprimeurs. Pa fait construire également un autre local avec chapelle et jardin séparé pour les vieux incurables, le seul établissement de ce genre qui existe en Moldavie. I a fait bâtir un nouvel hospice pour les alienes. FOILETONUL ZIMBRULUI AA MOAPTEA PETRU KAZIMIR. Plăngi, o musa mea Romănă! Petru Cazimiru e mortu! Aursitei crudă mănă Aa dusu la'l moșiii portu. Blestemă ori ce durere. Fugi de dorul cu deliru. Dă la toți o măngăere Însă plăngi pe Cazimiru. Aideți, frați, aideți surori, Pe mormăntu să'i punemu flori. Plăngeți, frați, cu lăcrămare Pe-acestu june ce-a muritu. Pe-acestu omu ce om și care Cunoscăndu'l L'a iubitu. Elu a fostu pentru toți frate. Elu virtutei se 'nchina; Patimă seau răutate Elu în sufletu nu purta. Veniți, frați, veniți surorile mormănt să'i punemu flori. Plăngi, o patrie iubită! Plăngi pe-un fiiu alesu al tău, Ce credea ca la ursită o susține Dumnezău. Elu fu vrednicu pentru tine, Așa inimă bătea Numai pentru al tău bine! Căci pe tine te iubea. Aideți, frați, aideți surori, Pe mormăntu să i punemu flori. Plăngeți toți care nu cunoașteți! Plăngeți cei cel estimați! Plăngeți, prunci care vă nașteți, Și voi, mame cei purtați! Cazimiru cu bărbăție Pentru școale ce lupta, Elu doria ca toți să fie Bpednnți de patriea care ! Veniți, frați, veniți surori, Pe mormăntu să'i punemu flori. Plăngi și tu, societate! Ce ai ainci de bărbați Cucuragiu, cu fermitate Pentru viitoriu chemați. Cazimiru a fostu modelul Pentru tineri și bătrăni. Cazimir era inelul Lanțului de buni Romăni, lideți frați, aideți surori, fie mormăntu ori punemu flori. Plăngi și tu, moarte turbată! Dacă poți să te căești, Dacă fumia-ți blestămată Nai pututu să ți stăpănești. Cazimiru a fostu o floare Care nu a meritatu Să o smulgi cu așa turbare De ne țărmu-i întristatu. Veniți frați, veniți surori, Pe mormăntu să-i punemu flori. 6.bion *