Zimbrul, 1850-1851 (Anul 1, nr. 1-97)

1850-10-19 / nr. 32

Aboname­ntu. Iașii, Joi in 19 Octomvrie. Faut mi ținuturi: Prepul ne unu sau 75 lei. —— pese luni 40 - --înpu­ințenilor ne unu rându­l­este 25 parale. Abonamentul ce are în Iași la Tipografie a Bu­­ciumului Romanu, și la Libre­­riea fraților Gheorghiu, iar la ținuturi de la corespondenții D.sale. Astă sonc esă Lunea și Golea, cu două septemente in 8. pe fie­care lună MO­LDAVIEA. Iașii. Prin Înaltu ordinu de zi din 4 Augustu sub No. 40 D. S. Princepele Domnitoriu au binevoitu a încuviința retragerea din serviniea militară a sub­ lesienantului Nicolai Beldimanu, du­­pă cerirea ca motivată de slăbăciunea sănpătăței sale. Prin asemine ordinu de zi din 2 sept. sub No. 41, Î. S. Prin­­­ Domnitoriu au bine-voitu a înainti la rangul de Ma” pe D-lui Capitanul Alecu Mironescu in­­ siliștei și zelu­­lui de au desvălu­u in cursu de 10 ani ce s'au aflatu mai nainte în servițiea militară, cumu mi după reînrolarea ca, în pe de adjutantu în Dejursiva Miliției. Prin altu ordinu de zi din 4 cent. sub No. 42, Î. S. prin­­cepele Domnitoriu au bine-voitu a învoi D-lui Colonelu Costachi Statachi, rănduitu Directoru Carantinei de Galați, a ce număra totu în stabul Dejurstvei, purtăndu uniforma ei. Iar în locul ce'l ocupa D. Colonelul in Dejurstvă la Adjutantu la Secțiea 1­9. Inspectorească s'au numitu pe D-lui Maiorul Mironescu de la Secțiea a P-, împlinitoare, rănduinduse în locul acestuiea ne concediatul adjutantu Maioru Brănișteanu.­­Con­luuitatea armană din această capitală în mare ma­jorita­­te au alesu iarăși de Directoru al tuturor școalelor armene din Principatu pe D. Serafimu Babicu. Națiea armană este foarte recunoscătoare acestui omu înzestratu cu științi sistematice, cu bune purtări, li cu zelu de ami videa națiea trasă din ignoran­­țiea în care zăcea de atătea vecuri. El sau pusu toate puteri­­le morale spre a face ca Așăzămăntul datu­rației armene de cătră Guvernu să poată produce rezultatele dorite, însă niște intrigi l'au depărtatu ne cătra timpu de la direcție a învățțături­­lor. Astăzi poate că acei ce au voitu să'l vatăme, cunoscănduși rătăcirea, îl vor lăsa ca în liniște să'și împlinească cu sfin­­țenie însărcinarea la care l'au chematu voința comunităței. Curierul din lunea trecută ducănduse la Dorohoiu, au fostu atacatu pe drumu de cătră doi oameni armați ce iau luatu o sa­ Polițiea este în­că de bani însemnătoare ce o avea cu dănsul, căutarea rău-făcătorilor. jiu­szi5 S. de MOLDAVIE. Jassy. Par un ordre du jour, en — La communauté arménienne de Jassy A. S. S. A.S. S. A. S. chef de grande l'appeler — ainsi vient le Prince Règnant le Prince Règnant a le Princé Règnant daigné avancer a daigné accorder était porteur. — GEtat-Maiog de la Par un troisième qüe le Colonel occupait la première Section, les arméniennes de être ceux qui avaient qué en route d’argent considérable dont cherche des malfaiteurs. tantin latz; Statnachi, le droit date du 4 Août dermier sous Nr: 40 qu'il a servi auparavant, en qualité d'lide-de-samr la quarantaine de Sa­­des Aides-de-samr de de GEtat-Maiog somme chef le Major Migonesco, vient d’élire de nouveau, à une ont enlevé une somme a bien voulu approuver lieutenant Nicolas Beïdiman, pour cause de santé. Par un autre ordre il a fait preuve que depuis sa rentrée Milice, et dans Milice. ‘ordre service, ans la retraite du jour, en date du 2 Septemibre l'espace au de 10 du jour, en d’être compté toujours. au par deux hommes armés du 4 à Mr, récémment nommé directeur de nombre du sous­­vient de sous Nr. 41 Vranisentiano est fort re­­au rang de Major, Capitaine Alexandre Mironesko, en égard du zèle et de l'activité majorité, Mr. Séraphin Babik comme directeur de toutes les éco­­à cet homme qui possède des connaissances systématiques, qui s’est toujours distingué par une bonne conduite, et par le désir qu'il a de voir sa nation tirée de l'ignorance dans laquelle elle croupissait de­­puis tant de siècles. ‘11 s'était toujours appliqué les statuts ostgores par le Gouvernement pussent produire des résultats satisfaisants; voulu lui faire saintement moralement les devoirs arménienne mais des intrigues Ganaient éloigné pour quelque tems de la direction des écoles. Aujourd'hui peut­­du mal reconnaissant leur tort, le laisseront-ils en paix remplir PÉtat-Major connaissante la Le de la P. Section; d’être appelé courrier aux à d'en fonctions porter l'uniforme. la Chancellerie elle a-été confiée et Gaide-de-samr la communauté. la Principauté, Ia volonté de de lundi il de dernier La date en celui-ci. à qui à Mr. Sept. sous auxquels police est à Mr. le dont atta­­à Nr. 42 ce que le Colonel Cons­­Quant congé, Major la communauté nation arménienne se rendant à Dogonoi, lui La à a à la été place la re­­ FOILETONUL ZIMBRULUI țărmurile DüN­EPE. Adevăratele frumuseți intopecie a­le Dunărei ce începu mai de la marginea Ungariei la politica Moldova. *) Acolo, Fluviul, după ce au șerșuit prin atătea cotituri capricioase, pintre atătea pla­­iuri, ce îngustează între dese coame de munți, unde numai o resturnare neștiută, sau oare­care re­­voluție geologică, au pututu să-i deschidă o albie. După acești munți, a cărora coaste undoioase și ți­­clăuri arcate sântu acoperite de păduri, îndată se vădu niște genune ripoase, niște stănci aride, niște păreți de granitu. Acolo nu răsaru de­căt niște ci­­ritei chirciți; acolo nu se vede mai mult altă locu­­nță de­căt numai colibile soldaților coloniei, a cărora fațade albicioase se zărescu din depărtare în depărtare ca nu mai de pe urmă adăpostit în a­­ceastă singurătate posomorită. Pe la unile locuri, cele două parcane de stăncă, apropiere unul de al­­tul, formează, ca și în munții Șirinei, niște baso­­nuri a cărora deschidere nu ce zărește nici cum. O ceață deasă învălește întrarea, o dungă de pă­­mânt­­i ascunde cărarea. Călătoriul se uită din toate părțile cu unu felu de mirare, și din toate părțile nu se zărește de­căt o natură sălbatică, pustiită, munții brăzdați de apa huitorilor, pămăn­­tul aridu, spațiul pustiu și fluviul în mărie, flu­­viul care era odinioară așa de măndru și așa de în voe, care acum, nevoit de a trece printre aceste înguste țărmuri, se înfuriază ca un calu streapu pre care voește cineva a­ l domoli, care acum se a­­cufundă în mughre în albiea lui cea afundă, acum se asvărle cu turbare în protiva propelilor necu­­ți­ate care stavilează curgerea lui cea vagabondă. Dincolo de Drencova, curgerea lui este iarăși stavilată de o cătime de stănci înprăștiere care se o dată cu iuială, ca cum s'ar­ prea grăbi de a pă­­răsi această cuprindere îngustă unde el este în­­chisu ca unu sclavu, din aceste părcane falnice care înfruntă turbarea lui. Nici Rinul căutat de cătră Germani, nici Rona, adese mai frumoasă de­căt Rinul, nu au guedt caracter de mărime maestoasă și grozavă, și palidele fluvii a Nordului, Tornea, și Volga nu înfățoșază nici cum în prelungita lor întindere privirea unei sin­­gurătăți mai profunde și mai mărețe. Odinioară vapoarile nu cutezau să calce această trecătoare unde valurile clocotitoare a­le Dunărei au iuiala unui cataractu. Se înbarcau la Drencova pe luntre cu văile, cărmuite de cătră oameni de locu care făcură o îndelungată studie despre a­­ceastă primejdioasă strungă. Cu toată esperienirea lor, mai multe îmbarcături­ se sfărămă de stănci și se cufundă în adăncimi. Cănd trebue să se rea­­ducă aceste luntre iarăși de unde au pornitu, și să suie în sus apa, era o întreprindere de o greutate extraordinară. Spre a înlătura aceste primejidii, ridică căte o dată PĂNĂ A4 supra­fața LUI, un­a­ și aceste­le­ îndemănă­ri ne întrerupeau trecirea ceastă în piedecare sporește repegiunea lui. El va­ rezultă pe Dunărea, se hotări ca să se deschidă o ca­­leare tare țărmurile lui cele stăn­ le de la Moldova la Orșova, coase cu valurile cele întărătate, și se scapă de­­ fluviului, spre a da, în cazu de nevoe, călătorilor .Cap­te marginea este, spumegă. ") Politioara Moldova este așezată la capătul Carpaților, pe două culmi, despărțită de unu r­urelu, și de malul Dunărei, pe una din culmi se află Moldova cea vece locuită numai de romăni, iar pe ceialaltă este Moldova nouă locuită de colonii Germane.

Next