Zimbrul, 1851-1852 (Anul 2, nr. 1-67)
1851-08-02 / nr. 10
3 - me: ZIMBROL e--morulzz7-7373 este autoritatu de a n ai Biirutu. Mai multu de cătu ori ui căndu - ce vorbește prin certurile pontice că regile ape de găndu a meredinți prezidența Consiliului D. Matacel. Cle pretinte că la atee seori tulburată de bandit, pe la pa Biurourile au întetatu și au urmatu mai multe gălceviri ce au lei cbsie 51 rezultatu bunu. Curs'du Pașa, Guvernatorul General al Niși, este cătuna tini de căndu au primitu de. au sans ot brăs'nu arboratu den tescu porentile cele mai foarmale de a examina pretențiile acestea și dea fate drenate cui se cuvine. El se grăbi de a le îmlini cu atria răvnă și dreptate în cotu Servii jigniți avură o întreagă satisfacție. Pe lăngă acestea, vrednicul acestu natorii au organizat așa de bine politica in țbările aceste, odinioară destul de primejluloase pentru corotori, il cot acum pie cineva arde prin ele cu aceiași si urință ca și în țările cele mai civilizate ale vuronei. Administrațiea Serbiei, recunoss'au întâlnitu de la călătoriea ce făcusă prin țară unde au fostu preutindele pentru primitu și cu căldură. Pănă mai dărnăzi, maștilor aceasta combinare aru urma și re- Semarea din partea despre Nina și Coora au fostu D. Mavrocordato ampacatorul de la Parisu. Turcica. Luni in 16, Iulie truoare după amenză, numeroase salve de artilerie trase din bateriile de pe uscatu și tunurile flotei au anunțatu serbatorile balramului. Toate vasele viloane de trei zile, cu lucrările lor. - D. Nicolaovici ginerele mi Calu-Chehaia Princepelui Cepsiei, căpătăniu o congedie de an Î ©na purcele în curăndu spre Belgradu, unde are a petrece fiu la timp. - Se scrie de la București in G.de Const. cu data din 24 Iulie Arpoñomsa ce s 'au angajatu la Turinu pentru Romanuica D. Hugo Calandri, spre a diregui Ferma-modelă și scoata atut de arriculură, au sositu la Vecurești. alesu și foarte vireazu în speta itatea Cu data 17. Iulie totu din București se scrie că: o bandă de la 10 pănă la 12 persoane călări și foarte bine înarmate, cea mai mare parte îmbrăcate ka IL cutri sipvaneni, și comandați de o persoană îmbrăcată în uniformă austrieacă, au intratu in 6 pe pămăntul Romaniei, desarmăndu unu picetu micu ce ce afla pe munții dilavați și adoazi au și năvălitu în monastirea Orezonne care au pradat o Zoare, soții mai apoi trecăndu munții au apubatu spre Sbiiu. Giandarmeriea din giudețe au trimisu îndată în goana lor, ci s'lu datu de știre și autorităților aselpiene. Ce crede că ce va pute pune mana ne dănșii. Prințul Domnitoriu Știrbei au trimisu la fața locului neajuitantul seu, Minorul Salmony și pe Inspestorul mărginelilor, spre a lua și de acolo aua toate mirăsurile neapărate, se duce la Sibiu spre a se înțălege cu Locotenentul General, prințul de Puargenbertu, Guvernatorul civil și militar al Transilvaniei, apoi Vulcano unu consulu la țpăcătoare. Prințul Alesandru de Servica Se zile că acesta este unu omucătoare și de 1 poronci. le Porței și de chilul duiuna pată du o dată era atătu de punn, cu care Curșidu Pașa le au împlinitu, s'anite miică, lu cătu 40 pănă la 99 de arbori in a pi s'au rumptu, s'au stricatu, și unii s'au mi desrădăcinatu. Guvernul austrieanu ee pare hotăritu a pu in voi liberarea lui Coșutu, deși Poarta Otomană o dorește vioiu. Amicii acestui se razima mai cu osebire pe propunerea ministrului Sfaturilor- - a căruea sănge rece ce pare plăcinacie lui de grăbitu de a mărturisi preat a lor mulțumire tuvernului Împărătescu și a scrie o soarr de neadormitului Guvernator al Nisei.” La Delgrat du ce formală o societate în care ce vorbia de trebi politic., revoluționare rostinduse nu de multu, administrațiea sărbască au poropcitu înciderea ei... D.scursuri -- Scrisorile ces'au primitu la Constantinopoli de că liniștel acestei provinții este foarte împelgralu, din 18 Iule couprindu SDDU SCD late, asfel este adevărul Împărțiii, și arătănd,l Bulgarilor și prin sate, Sechile- Crendi le strănge în giurul .. impărăteecu devotamentul tuteror Bulgarilor.., Egigiu. În bunrănduipe să ce înceapă lucrarea drumului de feri de la Alesandria la Clio. Liliea are să se sevărșisecă in doi ani di gimătate, ce totală ape să fie de 139 mile, și va trece merde Nilu, aa elbiulă, vale iogilerii franțezi sărămgescu acuma așăzarea unei puști. Acostirea. Veria, 5 regulamenta,u centru scopuelse Trensilvaniei, ce care fostu compusu de cătră Ministrul instrucției publice, să se publice în curăndu. D1 25 iulie as datura Brinu și in npeiele o plole ce se părea a fi ca o spargere de norii, însuită și de grindină a căriea pore erau în mare parte de grosimea unei alune. Aceasta 48 cășunatu o daună însutătoare ogoa.C. 101 CULII și grădinlilor le tămplate nu demultu in Buharica și Augustu. Satutul poporane în insuș are Ce scrie de la Vidinugium. de Const. Șlouranvergu, și după Coșutu saru din 23 Iulie, că Secib Efendi, inspectorul Kinvera dană va făgădui că se va duce în provințiilor din a dreapta Vultrui au pășitu America și nu se va mai înturna în Europa o comisie din cele mai aspre asupra 10 na. Cu toate aceste nu se știe dacă va musulmani prea compromitați în tulburări- primi el condițiea aceasta, Chlestie a refușit. 10p ungariia În totu micărora profesu se începusă. Se zice că rutul unu caracteru mai seriosu. Ea se apurtarea această aspră, dară plină de drep- de verște mi face o mare sensație în lutate a Șechilee Evendi lu umplutu de o mea dinaomatică Se socotește că Englite. „entusiastică inima Bulgarilor. ra, poate și Franțiea ce interesază viciu Vi săntu incredințați mi cu dreptu cuvăntu de crestie. Se zice că cabinetel austrică de acum in Turșiea cumpăna dre ptiței eseanu nu ee BA plecate aceeași pentru toți, ori și care ar fi Indepandane Beli cuprinde: Viena chipul de ace inchina lui Dizee, cu toții fiindu 28 iulie. Eclinsul de soare € s'au petrecutu cu același titlu supușii seii Sultanul nu voe cu norocire Eu zicu cu poronire, căci ște ca pentru a se prețui faptele lor, să lovcuitrii de prin suburburi (manalale), mi fir dóse cumpene și dóse măsuri, unu sind în genere clasele cele mai de gosit din cea gura Suveranu o singură și aceiași drep- mai mare parte a provințiilor, credea de - - Do co — à --------r-------uț--- - Primavara numai căndu se topește omătul aduce brizi un rostogolește stănci, atunci își spimbă cotorul în tulbure și posomorătu aruncăndusă pi unu vuelu cumplitu ne albiea cea plină de stănci și bolovani. Trece cascadele cuunnu mugetu infernalu, și seamănă prin aceasta, cursul său cel des volbutpare a alerga prin aruncături în haosul los afatului. Dacă omătul s'au topitu, din contra, atunci ec face limpede, ce liniștiște, msrmură cezinedu de pe stănii priscoase, și afară de colorit, ape unu acru potrivită cu linunoamele acele de lapte, cu care bupul Fenelon au adăpitu istorisirile case de Calramel. De unde “perse această metamoreoză? (schimbire) Bai întrebați munții acești și nuniți îndre Ce paște, a cărora vărvuri stau ctndu înainte de nouă, căndu verzi de coamele brazilor, și ale cărora coaste cu crăpăturile lor, cu urmele lor, Frs prăpăstiile și înfundăturile cele capricioase țpinu pecunse misteruri ingeniale de Dumnezeu mi pe care Dumnezeu în zaluziea ca de artistu mare”, npu ne socoate prednici de a ne ai esplica. Noi amu agiunsu ne țermurile Moracăi, demineață, în răsărirea soarelucea ca într'o ‘PCR acolo între dese termuări neegale, restrănse ntr- o sacă îngustă care se părea, ànume mai sfărși din partea despre Răsăritu, asta felu botigia săi. era mare și curgea cu anu puetu asurzitoriu. Catărpicul nostru atunci ne arătă o cărărușă de totu îngustă, tăetă în coasta dreaptă a malului, ce împrejurul Cea mani de necrunt pe bă ce tolisă, torentul însoță Moraca mi ne zisăHats drumul la Scutari. — - se părea că nici unu felu de eșire nu se afla naintea noastră, căndu deodată torentul și ctrărușa Șoaremnu să ne acolo? strigă Fernand, ce înturziu gulogu wi aluneca pintre doue stănii, Ep: sia cerurile de la Parisuri cam etricasă puținu ale cărora creștere Ce păreau a CE în clești și așa gustul, urmau sumețul lor drumu. Dacă cel puținu respinsă conductorul, nu spoiți să mai cațărați Zerba, ce'inaintea noastră ci pioi a o destinde cum ați făcutu pu ceelaltă. — Mi-apé plăcea mai sine această, murmură Fercel închidu, cărărușa aceasta ce trece pintre sin ind; torentul ista, acești doi muri (pereți) de stăncănul și altul ca și unu povocatu ce lunecă între osăndă mi lege, toate aceste mi însprimăntează. -ce fi respunsăru, deprineu fiindu paținu cu nasipată selbatică, prin plintirea Alpilor, mideaile! Iesați numai în poea lor catării, lăcațile frăul clobodu, zise cmndnitorul și el apucă painte prin ninduși catărul. Animalul deprineu cu unu asemene drumă, apucă in galopi, ai noștri f îi urmără, trebui să fi vizutu acestu mersu fantasticu, pentru ca să ai o idée deplină. Cărăreșa era de dese airoape de largă, o ruptps dreaptă de mai multe sute de clement, ai serpii de adreapta ka grilaji de apărare de a stămna cu cățpa stănjăni mai îngusti, polurile cele serbătoare ale Morucii ne da amețeli, mi noi ra lopamu pe acolo pe unde cu picoruliș nu fi trecutu de cătu tremurăndu. Valea ce totu îngusta prin cotituri, căte o dată alcătuia o înfundătură, mini săntătoriu. Conductorul nostru mergea fără de nici o grică, poi înst, ju mărtorietețu, ponpu eraniu pre liniștiți, și nu odată așa înpisuoncii îngredimțindune pieața poscobelor catărilor nostri, bug ginirea aprinzinduse, îmi peni în vinușii de grozății ciudate, toate dublările, fantotmele, șirile (oglindiri) cu pare tradiție a împopora locurile aceste sălbatice, ce deșteptară ka prin șt'o turună în crierii mei, mi ce nu eramu pre deperte de a mă prede charu vecine însumi o umpră recpătindeă, qui unu etrigoiu al pre unui resbeluitoriu tertinoeu, căndu valel, descizinde și adese coapsele case de silaci ce lărgi de odată înfățoșăndune unu mesi șircura de dlone mise salpate închizindusă de o împodure de munți arirși, în sinul cărora torentul liberu pentr uiu minulu, își felul iarăși cursul stă cel posomorului și apunturosi. partea dreaptă epac pr'o douezeci de bordee ue se gruplu împrejurul unui monumentu puținu mai naltu de ditu ele și văruitu, peste care unu felu de clopotniță ce rădica, ce ne făcu a cunoaște că Adioge pe lăngă aceste puetul torentului, gemătul văntului ce ce înfunda cu paie, țunetul cel ascuțitu al unei paiseri răpitoare ne plana preste adăncu, înfățioșăndu unu ce mărețu mi înspuin