Zimbrul, 1851-1852 (Anul 2, nr. 1-67)
1851-08-02 / nr. 10
suuurau CIMBROL -3-3. ----- - 39 siguru că acestu eclipsu era o pedeapsă cerească pentru revoluțiela din 1818, că Viena gampi de unu catreșurau de pămăntu, și de o revărsare de apă mare, că munți ce incunjură Pisna trebuiau să ce desfacă și o sută alte asemene ilei răgăcite. S'au făcutu mai monte călatorii religioase de la manastiri cu scopu de a îmbeblănzi urgiea cerească. Eu potui vă incredința că la ușa uneia din biserici s'au centu o invitație adresată in această privințe adevăraților credincioși, îndemnăndu'i a intreprinde unu pelerinagiu intr'unu locu destul de indepărtatu de capitală, spre a se scuti de pustiirile eclipsului, și a se scăpa de sfărșitul lumii! Se vede că prostimea vieneză e mous mai mare de cătu pe la pol, care se mărginește numai a protesta in santpa științei ominești! Germanica, Olremiuriu, Logodna prinesti Elisaweti, a treia fiică a ducelui Iosivu de Sacsu-Altemburgu, cu marele Duce vitronomu de Oldemburgu, s'au anunțatu oficiuu la Oldemburgu, in 23 iulie. Feranțiea. Se zice că generalii Sanga pierit au refuzatu formalu de a face nate din Komiciea de permanență. Ea aru voi să petreacă o mapte din vacanții în țapa unde e păscutu la Opunu. n pnstitutul Monedei de la Parisu ce fabrică asuma, nesocoteala Sințerii, monede de argintu și de aramă amestecată cu zmcu, pentru o paloară de 15 milioane. Acemineni Institutul Monedei de la Strasboriu inbrimă monede de acelașu metiu pentru o paloară de cinci sau șese șilioane. Direstorul Institutului Monedei din Parisu au primitu de la Californiea, de vr'o 20 de zile, prin Staturile Unite, douezecimi șese de șilioane in vergi de auru. Aprovizionarea Parisului în luna lui iunie 48 fostu in cipul următoriu: 17,211 saci de grăne, 111,295 de făină, adisă: 9,890 ca de grăne și 402 saci de făină mai multu de călu în lupa dinainte: 91,303 ertolitre de vinu, 3.911 ec. de spirtu, ceva mi sg nu de cătu in luna dinainte: 4.891 260 de măcelărie, 667.369 chil de carne de măcelărie, 99.513 chil. de vițălu, 25.239 Kil. de oaie, 3.538 chil. de porcu, în prețu, boul de la 80 pănă la 90 centime chilogramul, de la 9 pănă 95 vițălul, de la 88 pănă la 99 oirea. PA la 80 pănă la 91 porcul. Drumurile de feru au ajusu 66.255 chil. de carne, mai cătimea duplă de cătu in luna dinainte. - Saău păndutu la tărgul paserilor 488,385 bucăți, 99,607 mai puținu de cătu în luna dinainte, 16,786 ponce, 12,925 plaponi, 58310 soldani, 223,432 porumbi, 153,250 pui de găină. Preg țorile puținu au parinti. În păscărie s'au văndutu 613,655 c. de pelte de mare, 36,781 c. de a pește de apă dulce Prepurile au scăzutu. În luna dinainte se păndură 25,083 cote de scoice, in luna lui iunie numai 4,532. ms, 937,171 chil. in prețu de la 1 sp. 85 cent. pănă la 2 fr. Use d'a văndutu mai puține, numai 9,643,490 in prețu de 59 fr. 50 cent. și ea. Brănză, bucăți AR.211 cătimel obicinuită. Belgica., Brucsela, 29 iulie Mareșalul Narulețu au vizitatu cu interesare cazarmia de infanterie ce se zidește pe telului Minu. Ei au lăudatu multu ei și au cerstu o copie de ne ea de un anîndeletnirea ne lăntă locuința ei întru a usca niște erburi, căndu pe la 1 oară de să încenu a luna. Temănduse ca să nu se sparie copiii sei, ea 'ncepu a alerga pen chilograme chil chil, de carne de carne de porcu, pest. S'au văndutu la tărtu cu strigare: totul acestei clădiri originale, capitanul de geniu Macers. Generalul Diemontezu Dosiano asemine a vizitatu cazerla și € abarbia tu sară mulțămitu. |tră ca să'i găsească. O detonare electrică o agiunse în mijlocul alergărei sale: trăsnitul o lovi de moarte pănă a nu e și ea din livadă. Peste o oară vecinii cu o nevoe puteau să recunoască HO acea femsee desfigurată și de totu goală. Hainele nenopouites, tăele în mii de bucăți erau îm| 1 lor cu Sir Ion Frapclini. Acesta'i Dundee Varăder care cuprinde spunerea reprodusă de Advertiser. Ce en “8 păscari de balene (vii) de vasel flora, care cinci luni $5 reținutu . din Lancaster-und, căte odată îndepărta de Bacs. În una din aceste escursii ei întălniră Vescimoși. Aceștia cercetară dacă marinarii englezi erau de ades du subu șeful Framelin, și el ai arătără cu măna munții de nouă (ombăta). Doisprezece oamini bine aprovizionați decidară aporți cu Indienii in direcțiea arătată. După mai multe suferințe din partea elementelor a zecea zi sosiră (adbă 9 aprilie) într'unu întinsu amfiteatru naturalu din mijlocul munților. Alte zări; sf o batistă neară agată de vărful unui bățu. Săpăndu in adăncime de doue picoare, aflară patru totul îngerate Epa ușoru de înțălesu că aceștia muriseră de foame. Pe unul din ei se afla litera N, însemnată pe brațu. Indienii nu putură da nici unu feliu de lămurire. Sub scriitoriul epistolii (scrisorii) socoate că o parte din lui Frapclinu s'aru fi înapatru au și suritu. Toma Peid cu data La Lord nu s'au trupuri, din care vei erau c fără Kach de începutu a ce strica, circularele prăștiete de păntu în livezile din giuru. prinbulitera, poringu levertiser, prevenindu ne cetitorii cei că nu s'au primitu .- - oaminii espediției' l | AnuLITĂ vă pănă aice unde iniptitu Eristola este subscrisă Dundee 22 iulie 1951. — știimitu cea mai mare știință macar de la Ocauata strofă grozavă au aruncatu indo Flora. liu o familie din Clovila. O neporocită Italica. Florența, 19 iulie. Este cufemee, mamă a pese copii pe vrăsnici se nascutu noul concordatu dintre Toscana și Scaunul Papalu. Acuma era vorba de a'l interpreta. Ministrul cultului au adresatu Episcopilor și Șefilor ordinilor religioase tireu,ape în care se găsia o clauză unde ce zice că Epscopii nu potu ii viitorime să afișeze epistolele lor cele păstorești dacă nu potu fi încuviințate de cătră guvernu. Osebitu de aceasta ce păstrează reglementele întroduse de la 1815 în totul ce privește ordinile religioase. În scurtu, aceste lasă neatinsu ejte cutorul regescu, statornicescu și mărginescu ințelesul concordatului, în chipu de a face ca să se respecteze libertățile toscane. Trebue aceste circulare primiseră încuau fostu luatu totu 5,589,220 si locul MCas plinul pe de ce nimcă officialu au admiralitate, a se lua aminte - - nu descoperitu patru trupuri mateloți, puinte de publicațiea 99,727 care ce credu a fi fostu din numerul acercă lor, iivitarea Monsiniorilor ce este veserică. Acesta era satul cel de căpitenie al naxiei de Resăritu, cantonul sau cla Resengci. O împoporare îndetul de numeroase ce arătă pe pragurile locuinților ce îngungiuiau besericia și se prebmblau pe șapite toreptului. Femeile erau cu torbanele cele de sărbători mari, coșii cu străzile cele mai frumoase și barbații la servifuri cu pistoale, intagane și de-a umăra puști luști. De bună samă că era cepa estraordinaru aa Retenca. Vindisca, ne respinse conductorul postru, au pornit să comunice pentru întăia dată de copii, și ei treacă în reviu pe oaminii ce să pu stare de a purta arme. Ce este Retenca. Doscăle cărămu catării și urmărămu după condutoru ce ne înfățoșă la doi bătrăni, sardarii clini. La numele de francezi ne salutară cu căldură zicănciune qu Palienește, bine așa venitu. În căteva minute ce forșă o grupă în gurul postru, și o șie de întrebări ne adresără italienește, albanește și romaica, noi am respunsu cu nu amă pututu mai sine în aceea ce o înțălegemu. Grupa aceasta de mi nu așa de pitorevecă la acea A] 2epsi notmitop, totuși avea unu acru marținiu (pecvelicu) și primitivu plinu de plăcere. Bandiții Zerțel cu ochii lor cei de focuri mantalele roșii semănau à demoni; Muntenegrinii cu brăcinarile lor(urii) largi și albe, cu vestele întorse, cu turbanete negre, cu armele cele scănteitoare și cu privirea liniștită mi săreată se asemănau cu Aiu acei șoăreți, de n'au ceietatu de cătu în capul D. Biufonu. Pe căndu poi #i esaminamu cu nesați, grupa ce desnier făcăndu locu să treacă ulu omu de la ie naltă K O barbă de totu albă și cu strae cu multu mai bogate de cătă ale celoralalți Munteneg Unu brău de mătasă roșu mi servia de in tipo, qu pare scăntecau o părece de pistoale minunate o cărjă episcopală! Acesta era episcopul suveranu, Vladisca. Nici unu cavleriu din seculul mijlociu, nici unu șreceteru rețescu, dragonu de gvardie spu husaru Șumvorinu n'avură © tăetură Mai maritală și o privire mai cutezătoare. O căzătură de ochiu a a cardinalii din Vaticanu. El ne întrebă italienește, din ce țară săntem și la respunsul nostru ne strănsă de mănă cu căldură, și începu franțulește destul de curatu: Benin din Franța, sănteți născuți în Franța? oh! vorbițimi de Franța! căci eu ami calcatu pămăntul ci. Eu amu păzutu ne împăratul vostru, Sultanul vostru cel mare al Apusului. Eu iamu vorbitu cu unu aeru curiosu, care'l făcu à suride, și amu atinsu gheara sa cea de pulturu! Ai fostu dară ne la noi? pa întrebatu. - Așiu servitu între mamelucii armiei imperiale. La acestu respunsu, începuiu a privi pe vladisca și rencepu: - Șii că su de optuzeci și doi de ani? Eu eloboziu unu strigătu de mirare; el ce părea a fi numai de șesezeci de ani. Ne apucă pe amăndoi de brațe, și ne scoasă din mijlocul grupei rezămăndusă de noi cu fasilieritate. - Noi o vomu ascultau cu recunoștință. - Fi bine zise el, astăzi mă picteți principeepiscopu al Muntelui Negru; săntu șesezeci și cinci așa, strigăiu, vroescu a mă opri la ani unu pumnaziu, C „vic - nsan Supușii sei cei credincioși ce traseră deoparte eipii atunci ne făcu puBel mii de întrebări despre starea uniei locu de despre guvernul lui Ludovicu Filip, despre căderea sa și despre ridicarea Rebei. În scăpă din gură chiar mi o diantribă (critică aspră) în contra familiei burbone, căriea nu ierta ruinarea imperiei; eu însti închisă cu gura cu cuvintele aceste, celui prelatu resbelnicu, aru fi fulgțer'niune . Monsinioare, de căndu Dofine este în Franța fameliea mea s'au vărsatu totu săngele pentru Valonzi și Burboni. El ce plecă mimi zise: - Ce vorbimu dată de altă ceva: spunu istoriea mea? Vroiți să vă