Zimbrul, 1851-1852 (Anul 2, nr. 1-67)
1851-08-02 / nr. 10
------ așii. doi in Aroust. 1551. Abonamentu. Iașii mi ginstipi. Hoersa ne unu anu 75 lei. - -- - șese luni 40 — -înpuințenilor ne unu rându es 25 parale. Astă Froncesă Lunea mi Goiea ru dese suplemente in 8. ne fiecare fără. teu. GGG său.- ----3 Re = ----------- --- --Anul II. Abonamentuli. Ce face în Iași, la Redacțiea în tipografie a Buciumului Romanu, la ținuturi pe la Domnii Profesori, mi în București la aispepiea D. Ioanidi, cu prețu de doi galvini mi unu spanțigu pe anu. ESEE = R R”- MOLDAPIEA. Iașii. Ofisul xs No. 3513 din 29 Iulie filiei Case Apriepsa si Bestinu Edecs. Deus prezentațiea din partea Prea Sfințitului Mitropolitu în unire cu D. Șarul Departamentului Averilor vățăturilor publice, Noi avemu plăcere a chiema pe Teofiliea ta la păstoriea Eparhiei Romanului in calitate anului Episcopiei, care ce găsește vacanta pănă la alegerea de Așadară încredinținduți o asemine Noi sperămu că Teofiliea ta prin o vieață! Episcopu după Așăzămăntu, eminentă șisie, pilduitoare clirosului și prin integritatea și văli cătră esacta împlinire a Săntelor datorinți ce privescu pe aseminea postu, Bel șu atrage a noastră osăbită luare aminte și bună voință și în viitoriu, prin decretul domnescu sub No. 3502 s'au întăritu în funcțiea Țara Românească. lau ceasuri dimineața, Măriea Sa Prea-Înălțatul nostru Domnu (V Pom) |pitală. tu din capitală la județele Argeș, Musca- IMP - uri , AE lu, Prahova wi ocnel, spre a vizita singuru cărmuirile mi Triaceștia ce va întoarce iarăși în cabinalurile, și la 25 a l Prin decretu den 1851, adresatu Teovioșiea ca Arhimand, bisericești mi au înceasta pe Teofiliea sprea Înalțatul Domnu S cesti eri 1, augustu spre maare a fi la Focșani unde seocotenentu al Sca si guinii ce vei dis Stănănitoru, au porni cu No. 3512 din 29 Iulie cuitul Calinicu Miclescu s'au întăritu Cgumenu Doljăști au Arhiereul Vladimir Irinopoleosu Suhupanu. tăpănitoriu după cum amu anunțatu în numerul trecutu. au purtea a țerei îndrumăndusă de la Vasluiu. ga întălni cu M. S. Principile Știrbeiu. pe viiață În mescu a Monastirei Slatina. ocazie a vacanției de Egumenu de gosu Bunureși. aa Monastirea La 18 ale Prea În 7 aug. curgătoarei = Su.lu CPC" Catina Rostia. Sărbările ne era să urmeze în angustu sa Moscova pentru a solemniza a dese zeci și cincea aniversară a încoronărei M.S. împăratului Necolae se voru mărgini după știrile din urmă, într'o simplă serbătoare aducătoare aminte la care M. S. împăratul va fi față însă la anul viitoriu, apelB ce serbeză guvernul mieanu (de o mie de ani) al fundației Imperiei rusești, într'unu chipu măreții și strălucit acestei solemnități mari. Deși giurnalul Patheu declara că în reviderea Papei și a regelui de Neapols la Castel-Gandolfo nu fu nici cum politică, totuși n'au fostu numai o schimbare de sentimente simbatice a acestor suverani. Universul din parter se exprimă: cu toate că inima a pus foarte mare parte la întreviderea de la Castel Gandolfo, poi nu putemu tăgădui că pricini grave politice n'au pututu să se amestece multu acolo. Noi avemu pricini de a cugeta că S. Părinte și Regele au fostu deplinu mulțumiți despre esplicațiile ce au avutu impreună și că M. S. au decidatu agiunge gravă între guvernul romanu și atel toscanu în privirea Concordatului ce au isbucnitu între aceste staturi. Ministerul toscanu au trimisu în această privire circulare pe an autoritățile provințiilor care p'au plăta sate pentru Săntul-Scaunu, totu aceea de imprejurăril: aru cere. Totuși după unu corespondentu se zice că regele nu s'au grăbitu așa de multu a împlini dorințile Papei, care vrea a căpăta de la Ferdinand aa Ple cele patru regimente ale sale de ovițeri, M. S. s'au plecatu după mari greutăți de ai îmvoi numai unul, care'i va fi de modelu pentru organizarea celoralalte trei. Căndu aceste regimente voru fi organizate, atunci franțezii voru depărta Roma. Dorința mărturisită de Papa de a căpăta de Acuma se ocupa cu programul a, îndată cele patru regimente ale regelui de Neapoli, dovedește îndestul de lămuritu toată nereglarea ce sufere guvernul romanu a videa sfaturile pontificale, sau cel puținu capitala lor scapată din minele oranțezilor. tea Romei sau ruptura concordatului, sau retragera protestației și recemarea Mons. Masoni. Cele din urmă noutăți din Florența de a crede că Curtea Romei ce va pleca. După o depeșă telegrafică din Roma cu data din 22 iulie se anunță că o schimbare ministerială este neînlăturată. D. Gali se va numi deplinu ministru de finanțe, ministrul de justiție Giansanti se va face directoru al Administrațieii datoriei publice înlocuindu pe D. Neri care va trece la finanțe; D. Rufini directorul poliției ce va numi ministru de Giustiție. Giurnalele semioficiale din Londra anunță că regina va proroga Parlamentul în persoană în nainte de 12 avgustu. Opintirile partizanilor D. Salmon au picatu deci o ne'nțelegere mare arti fi , că jidovii nu voru pute avea locu în parlamentu pănă căndu nu vor pune jurămăntul formalu prescrisu după legile țerii și nu după al testamentului vechiu iudeu În Greciea abea să urmeze o mișcare revoluționară care s'ai impedecatu. Schimbutu Monsiniorului Masoni însărcinatul , multe au urmatu între focționari. Camera deputaților au încuviințatu progetul de la Florența ce au și protestatu. Guvernul toscanu dăndu dovadă de o energie la care se aștepta, au cerutu de îndată de la Curde lege care modifica art 35 și 36 despre legea consulatorilor, și prin care guvernul . FOILETONUL ZIMBRULUI FE tori au fostu jertfa descurajarei; prin urmare dacă existența progresivă și concurentă de 5 ani ouu direcția D. Milo dă speranțe statornice, apoi aceasta este meritul D.sale care numai prin tade indiferența acelora care nu știu de că nu divorțundu a pretinde raritățile Germaniei, Amatei și Franției pe care numai destinul și civilizațiea seculilor le-au produsu, căci nu este cu putință a publica cineva dese rănduri să nu deie peste Bpe o babă cicălitoare caë peste vreunu condeu zărțăgosu. - - Busia nu'i placu espresiile, altui la gramatica. Reprezentații teatrale din Fonșăni, rare ca autoru mi arltistu, au pututu face ca cu mândrie să iidemu pe scenă atăte alte talente vrednice de aplausul naționalu. D.lui este carele desfăactorilor Moldoveni au plecatu în 26, iulie din Foc mndu a spulberatu negurile streinomaniei teatrale, sări la București unde plecasă din începutu. Nu au îmblănzitu gustul piesilor naționale și mai în timpul perfecționează, timpul omoară, e îndoellă că privindu la monotoana mi regresiva frăngăndu greutețile, au fundatu arta și literatura alege mi sa recompenza vnteag? fiecăruia, petrecerea politiilor ținutale mai alesu papa, apoi dramatică a Moldo-Romănilor, emulgăndu mi alte ducerea D. Miro neau lăsatu o părere de pre căci talente literare, care în altu felu aru fi rămasu după mursă medule amaru, așa deră nci multu ascunse și nefolositoare, precumu săntu multe alte timpu prețuindu supenirul petrecirilor teatrale, ne ce ce vestejescu la primile flori ale primaverei vemu suge buzile olărindune căte o dată de servezimea petrecirei lui Carol al 6-le (”) carea după unu timpu de 459 ani au bolnăvitu moral tons ominirea. Neapăratu că unu indiferentu ami Ba însuși aceste rănduri lingușirei, însă eu ca unul ce cunoscu destul de bine infernul spiritualui sțientificu al D. Milo, zicu: că mă simtu mai goșu de a pute da adevăratele coloruri stimei ce fiecare Moldovanu trebue a se mărturisi. Puțini din noi știu prin căte faze tragice și comice au trecutu teatrul paționalu de la înformarea lui, mi decăte ori chiar După unu șiru de vr'o 15, reprezentații, tosua cea mai desidată silință (”) a unora din D. Dereca nu ne pili de rugina vieței normale; nu vrau a ne însuși macar natura insectelor care primavara leapădă vesmintul vechiu, pretindu cu unu cuvăntu pururea a fi retrograzi în orice lucrare. A respecta trecutul, a crea în prezentu și a perfectentu, prin stăruinți, prin jertfe și prin conlucționa în viitoru; aceasta credu că trebuie să fie norma oricăruia și a tuturor împreună. Urmeze dară fie care nobilului său îndemnu, avăndu de principii că ne fiindu feliurimea materiilor unei zidiri ea nici o dată nu poate a se funda. Timpul naște, unul pretinde idei sublime, altul nobilitatea stiluluii. Scumpule cetitoriu, dacă n'ai văzutu nici Alpii nici însfărșitu mai săntu unii care pretindu cu măciuca Irineii, mi va fi cu greu de a te face să înță | G. Rozali. (') An 1392 Zugravul Grigomeriu pentru petrecerea 104nas5- 451 Carolax 6re aë inventati cărțile de uoke. 6) D. G. întăi Directoru Feraral B Nerpaui . . Dont. Teodor Stamati; D. a. Det Friși, n Răposaților: Benoa Luțato mi Mase. el dară va DE LA PARI LA ATENA PARTEA ÎNTĂIARE. Cărma mi Cabiea, legi ce este Poroca. Moroca nu este unu fiu, cu atăta mai puținu unu ! Parsic, pur, aa vultu de . In topenis. El curge mai totu anul și apa sai albastră, limpede, rece vara și caldă iarna.