Zimbrul, 1851-1852 (Anul 2, nr. 1-67)

1851-11-22 / nr. 42

M. 2. Abonamentu. Iașii și ținuturi: Prețul ne anu anu 75 lei - șese luni 40 - --np și vițerilor ne anu rându este 25 parale. Astă fole esă Lunea și Golea cu dese suplemente in 8. ue fiecare lună. - Iașii, Joi in 22 Noemvrie 1851. --537727 NI DRE NS is PRHSRE. BA. Vi Anși II. - ------Abonamentul. Ce face în Iași, la Redacțiea în tipografie a Buciumului Romanu la ținuturi pe la Domnii Profesori, și în București la librerica D. Ioanidi, cu prețu de doi galbini și unu svanțigu pe anu. ge 1- Er = . = RS .h A - Colina Politica. „Regele de Hanovera au muritu în 16 Noem. El ce sursă pe tronu aa 20 Iulie 1830, unii s'au păscutu la 5 Iunie 1771; el era deci în aa 80-lea apu aa vrăstei, ci în al 14-lea al domniței sa Urmașul seu este Georgie, prințil regescu de Hanovera. Noul monarhu fiindu orbu ce presupune că ce va statornicii o regepție care ce va încredința D. S. R. prințului Georgie de Cambriga, cea mai de aproape a sa rudă.” Întămplarea aceasta nu va lipsi de a chip: totu odată sacrificiile visteriei împărăgina duariera, văduva lui Carol Alberto, fi dusu la Florența spre a abate pe ducele de la progetul acesta; dară că el după cum se spune, s'aru fi împrotivitu tuturor stăruinților și tuturor rugămintelor. Se zice că ședințele cortezilor Spanitești. De curăndu au sositu la Constantini noue cvestii in trebile Germaniei, minutul căndu era să se știe dacă Hanoverul aru avea o Constituție a țărei ori a Con popoli regimentul de genie 4e era, de o restituție a Stărilor propvinciale, moartea regelui Ernestu are să încurce .. Se întreabă astăzi dacă cu Austriea ori cu Prusiea va ține Hanoverul. Tibrul revărsăndu ae înecatu mai multe părți din cvartalul de giosu al Romei. În Siciliea s'au făcutu mai multe arestări între altele se însamnă aceia a editorilor giurnalului Comerciio. Paveta de Trieste se întoarce iarăși asupra pavității protejată de marele Duce Leopoldo de Toscana. Pe o căteva luni, întrebuințatu la lucrările de reperații a întăriturilor cetățelor de pe Dunărea. ” “M Turciea. „De la epoha de căndu stindardul otomanu fălose asupra Bosniei și asupra Brțegovinei, tirimoniile cultului creștinescu se sărbau fără pompă, mai cu samă pentru însoțirea la ținterimu. Dară de căndu guvernămăntul împărătescu au proclamatu în toată împărățiea toleranțiea religioasă, și au declaratu libera întrebuințare al cultului, creștinii din această provinție au doritu să facă a înceta starea cea veche a lucrurilor. Așa la moartea unui creștinu de ce tămplă aa 26 Octav Mostaru, țerimoniile funebre (de înmormăntare) făcută cu toată pompa prescrisă de Bitueanu, însoțită de amploiații consulatului și de naționalii săi, Austriea. Măsurile de asprime începu cu noue tărie la bursa din Viena în protiva agiptorilor și a celora care, dosindu moneda sunătoare din cerculație ori cu ajutorul altora mașinații, caută a înmuri cur Gazeta npscians asigurează km vre o 40 de inși de feliul acesta s'au arestatu la Viena în 12 Noem. Dalmațica. „Generalul Mamula, rănduitu de cu rănduleitenantu al banului Selacii, ce întrunește pe lăngă vechile sale atribuții pe acelea a guvernatorului general al Dalmației și al Iliriei, au făcutu o ocolire de inspecție în țările acestea și în toate polițiile maritime. S'au mai întăritu garnizoanele cu trupe croate scoase din Italica. O escadră austrieană va erna la Gurele Catarului și alta va sta în marea Adrieatică. „S'au arestatu la Orta studenți din Liceu la care s'au găsitu, se zice, correspondenții revoluționare ce li s'au fostu trimesu de studenții de la Padua. Se vorbește încă de arestarea cunoscutului doctoru O... „Aceste facte arată de siguru că în totu ceia ce face Austriea în provințiile acestea, deși vecine cu Turciea, ea nu poate avea în vedere de cătu propriea sa siguranție.” (G. de Constantinopoli.) Feanțiea. - Depeșe, in ziua de alta eri 15 Noem, sau împărtășitu, între Londra și Parisu prin telegraful electricu submarinu. Comunicațiile se facu de minune. Așa în mai puținu de unu minuturi giumătate, oli au să se precurme cu ocaziea viitoarei după cerirea vițe-Consulului de Austrie a, D. Vucetici, și cu autorizațiea cu plăcere o depeșă espeduită de la Londonbrige sau ușurări a reginei Isabela .R În curăndu se spune, are a se trimete la insula Cuba învoită de Ismail Pașa, guvernatorul Erieîn America căteva mii de pușce noue ce se govinei. Cele mai de pe urmă onoare s'au gătescu acum în fabricile de arme a le redatu răposatului, și cele mai de pe urmă gatului. Starea D. de Lamartinu, ce se părea de vreo doue zile că aru îmfățioșa speranță .. s'au cetitu în publicu în mijlocul, unei mari adunături de locuitori din Mostarulint pe care ce însemna vice-consulul austri de imbunătățire, au suferitu, în a 25 zi a boalei sale, o întoarcere și o împleticire ce amenință pe bolnavui cu îndelungate și crude suferințe. D. Marchizu de Lavaletti, ministru plinuîmputernicitu al republicei franțeză la Constantinopoli, are dese conferenții cu Minisi totu în treaba cu Locurile Sfiite. În urma unei hotăriri a Înaltei Gorți s'au datu sirul din Afară Aali Pașa, ce zice că banilor, in cerculație caime (bancnote) de căte 10 lei care nu au nici o dobăndă. Prin măsura aceasta, guvernămăntul împărătescu face o adevărată serviție publicului, și primitu la Otel-de-Vil la Parisu. Companiea au publicatu lista polițiilor cu care s'au statornicitu comunicații. Tarifele nu săntu mari; așa o denewr de 100 cuvinte trimeasă de la Londra la Veneția, Verona ori Milano ns costisește de căti 450 lei. vuii vpuiubuiiuii) MESSE uuuu,,)))) ROPĂETONE ZIMBRULUL. DE LA PARIS AA ATENA ținură unu moments sceptrul lumei în mănă, acă voace ce asculta Ka a unui oracol, a căruia fapte ie admirau, acestu poporu și această politie, au căzutu. Seculul lui Pericles este unu nec plus ultra neîntrecutu al strelucitei atenene. După dănsul urmă apunerea, pentru ce? Este pentru că Atena ajunsăse la oara acea supremă și fatală a netepniiți ei și a civilisațiunei, unde popoarele cele mai mari se pălescu de amețală și, crezinduse apainia încă, dau îndărăptu, împinse de o putere destructivă (desfăcătoare) pe care n'o cunoscu. Aceasta au fostu pentru că Atena agiunsăse de insulta dumnezeu tuțile casnice a familiilor lor, este pentru că ea nu credea mai multu nici în una nici în alta, KB din templurile lor și vir . N eași perdusă credința sa politică, credința reli sămnă căderea sa. Dimostenu și Fociori fură față la agoniea ei. Oamenii cărora marele oratoru însufla ura giugului macedoneanu, nu erau mai multu de cătu fii bastarzi de ai lui Miluindu și Temistoclu, acei ce deschideau ușile Partenonului armiilor romane, nu aru fi avutu atăta energie ca să se înfioreze de măndrie și de patriotismu, dacă Dimostenu eșindu din mormăntul, le-aru fi detunatu Filipipeile () Sale. Atena purtă gugul romanu. Subu împărații de Resăritu, ea nu era de cătu o politie fără de vreo însemnătate. Baronii franci ai cruciatelor o schimbară în ducatu. Turcii o luară și o prădairă subu domnirea lui Galien la 1433, și, din această epocă pănă la așternută, sau ocazionă, sau făcu să înceteze mai multe cutrupită de scepticismu,ea ce simte cuprinsă de nișe 1820, patria lui Cimonu și a lui Pericleiu nu fu lupte. friguri deosebite, care o împingu de a sfărma, subu de cătu o politioară fără de importenta nume Însfărșitu, pentru de a măntui cu zugrăvirea cuvăntu de a direge, a răsipi trecutul pentru de a ridica lui Setinish sau Cetina, acestui poporu deosăbitu, e de agiunsu à adăogi kb, viitoriul, astfeliu încătu săvărșinduse lucrul dic- înzădor ce mai încearcă atunci de a trăgea peste Greciea scutură cenușile Atenei. Atotudeauna și în toate împregiurările, el țu face să tacă discordiile sale, aprinderile sale, ambițiunile sale de a se împrotivi, și a se întruni cu putere la atacurile streinului. În ziua căndu neamicul se afla la porțile Aticei, poporimea și nobilimea ce odinioară fură rivale, își da măna cu amiciție și mergeau alăture în focul asntei. Vi sine! această politie și acestu poporu Kape trucțiunei, pune măna la regenerațiune.. Nu este mai multu timpu, ea au uitatu arta de a crea, mi ai rămăne împrumurui de cătu dărămături. Politica lui Cecrope ajunse puntul culminătoriu al civilisațiunei și a întregei puternicii; ea avea să aleagă de acum nainte, sau să se oprească, sau se destindă, S tena se trezi și trasă sabiea cea ruginită.. Căndu Turcul fu alungatu, di căndu Elemea ce recunoscu de pămăntu neatărnatu, fiii Tebanilor și a Spartiaților, își aduseră aminte că străbunii lor ascultau de Atena, și ei dădură acestui fantoma de poliție titlu de capitala Greciei. Noi vomu arăt a cum este rezidența regelui Otonu . PARTEA A DOUA GREGPIL. Căndu două popoare din ale Greciei se aflau în resbelu, ele de preocuplu cu multu mai puținu despre interesul ce aru urma pentru dănșii din biruință, de cătu despre ideea de deilimă sau de laudă ce aru atrage asuprăle din partea Atenenilor, fiindu ei învingători sau învinși. de pa zice Atena? Această chestiune astfelu gioasă și credința morală; și căndu o națiune este Ea destinsă, mai întăi înteminel; apoi, c'o regepune înspăimăntătoare. Regența lui Trasibulu în- În această epocă însă, văntul libertăței care r Cuvintele împrotiva lui Filipu.