Zimbrul, 1851-1852 (Anul 2, nr. 1-67)
1851-12-03 / nr. 45
N °. 45. -- -Abonamentu. Iașii și ținuturi: Prigțul ne unu anu 795 lei. - pese luni 40 — --înțtiințerilor ne unu rându este 25 parale. Astă foale esă Lunea mi Goiea cu Iașii, Loui in 3 D LIU dose suplemente in 8. ne fiecare lună. Anși II. kemvrie 1851. Abonașmentul. Ce face în Iași, la Redacțiea mn Tipografie a Buciumului Romanu la ținuturi pe la Domnii Profesori, și în București la libreriea D. Ioanidi, cu prețu de doi galbini și unu svanțigu pe anu. zu GS en ras ==. = = = 2: = 222 <ĂIEER.73 Revista Rolitisă. via CARTU PTE subu cuvăntu de a impedera o manifestație demagogică ce zicea că are să se facă la alegerea D. Devincu ca deputatu. - În 26 Noem. au muritu mareșalul Sumu în castelul său Sult-Bergu. Franțiea cu el perde una din cele mai mari. - Generalul Laventinu e numitu comandantu mari ale sale strălu au șefui agvardiilor naționale de la Cerna in locul generalului Pero ce s'au retrasu in 4 Dechem. 17 ofițeri din statul magioru al gvardiei si unile lor, datu dimi tiri mari din Franța. Declinitarea armatei naționale, - Apelu la poporu, Puterea esecutivă de zece ani, - Punerea Parisului în stare de asedie, -Proclamațiunea Presidentului. Întămplările ce erau ușoru de prevăzutu de cătuva timpu fără ca să li fi pututu însemna terminul, au urmatu în 2 Dechem. la Parisu. Bată amănunțimele acestora: PROCLAMAȚIUNEA PREZIDENTULUI. îÎn Numere poporului Franțezuepublicei, decretează: Articulul I. Adunarea națională este desființată. Articulul II. Votul universalu este restatornicitu; legea din 31 mais este desființată. Articulul III. Poporul franțezu este chematu în comițiae (adunările) sale de la 11 Dechemvrie, ppănă 21 Dechem. vittoriu. Articulul IV. Starea de asedie este decretată în liniea diviziunei întăi militare (adică a Parisu. x.) naționale sau Consiliul Statului este desființatu. Articulul VI. Ministrul din năuntru este împuternicitu cu executarea decretului de fapt vangiuratu de soldați, din pricină lu palatul Eliseului în 2 Decem. din năuntru, De Morni. Ludovicu Napoleonu Bonaparte. Ministeriul nou al Franției ce alcătue din năuntru, acasă. Peste 200 de deputați, se zice, că s'aru fi trimisu la Prezidentul republicei unirea lor cu dănsul și se mai aște din următorii: epta fans unu pumeru mare. - Sala pro D. DE MORNI m. viltorie unde ce ținea ședințile Adunărei lema pim. palatului săntu împresurate de trupe — De tiurgo din afară, la Cheiul Orsai pănă LEFDVRU ruriun. 1IE agricul. wi com. FORTUL - - Incpssgisnea Pula podul Concordiea se întinde o linie de infanterie: Cavaleriea cuprinde piața Concordiea pănă la Rondblică și Cultu. pod. -- S'u suspendatu giurnalele: Opiniunea Unu numeru însemnătoriu de deputați din, publică, Adunarea Națională, Ordinul, U- toate partizile s'au arestatu, precum: Generiunea, IL. de Vil, G. de Politis mi de Saralul Sangarnier fu luatu din casă cu maite, Corsariul, Moda, Mesageriul Adunărei, mulți reprezentați arlători la dănsul și Naniona. 151. Estafeta, Republica, Voacea Aduși în fortreta Vincen, in minutul arestădevărului, revolțiunea, Democrațiea Pacinică, Ilustrațiunea Sentămăna, Donea Să însă ei nu vru a'l asculta. Împrejuna catească, Avenementul, Republica populară și sei sale se afla unu batalionu ce face ne Souiială, contenitu cercetări. - Asemine: Bazu, ti- Seanța Senatului Spaniol lin 22 au versu, Sarasu, Lamorsieru, Rojeru (de la vutu unu interesu de totu importentu. Senordu), Cavaniacu, Bedo, Lioilo, Bocu, Greștiia că mareșalul Narvaețu trebuia să dea pe, Miotu, Nacho, Valentinu Cremio se are esplicăciuni asupra causelor ce au ocaziastă în casa sa, iar la Granju ce vrei să natu demisiunea și eșirea sa din Spaniea. De a strebate pintre soldați la palatul lui ielse anesa iisteala privitorilor era nespusă.. Întivu, fu arestatu. În palatul municipalu din cătu pentru membrii Senatului, ei erau la al 10-le teren al Parisului ș'au fostu a ateastă ciremonie în numeru completu dunatu o mulțime de reprezentanți de de 6. La deschiderea Seanței, mareșalul Narvaețu se bite partizi. Alte ei propuseră între alta au cerutu să vorbească. După ce au spusu și scoaterea prezidentului repubiiei, dară scopul discursului și au declaratu că de unu șefu de batalionu intră în sală și i sili onoarea sa se atinge pentru că adevărul să ca să'l urmeze. Toți reprezetații acestiea fie cunoscutu și in urmare CB Ce anuleză un număru de 200 au fostu arestați; în respircațiunile cele o false, el s'au silitu a do Datu Ministru Articulul V.pe ei ce afla mi D. Dariu vite-prezidentul adunărei, Grimoni Mulen cegpetapi. De Larci, Berie, Dispop ș. a. ț. Otelul D. Ciupen prezidentul adunărei naționale este în FULDU - BUI PE MANI de finanțe. justiție. — CON-APNO -T. CIUCO resbelu. 1851. îndemnatu ne reprezentanți rei cale 24 BOPSt coșaților trimiși asuprai dănsulgislative | | | mai multu ofițeru de poliție lucrările publice, de lucrători, de Cartonu. Toate au însoțitu să de unu colțurile că el ce adune ființește, căci au la unu mumeru au stricatu partea numită Salami intrările = = — - r. ăv - BD. NOPUTONI ZIMBRULUL. Cu păntul ne s'au poctité la 14 Octombrie 1851 cu prilegiul inaugurației Monumentului de la Miclăușeni a răposatului Vornicu A. Sturza. IUBIȚILOR ASCULTĂTORII Dése însușirii mari mi cegicești au săditu Dumnezeu în fighrea noastră cea ominească, una din însușirile aceste este Lumina minței, ce ne slujește ca unu isvogu de adevăru și de toate cunoștințele noastre cele ominești; lumina minței este soarele nostri celu sufletescu, ea este povățuitoriul ce ne arată căile cele mai drepte ne caghe trestie să umblămu, pentru ca să putemu fi fe ghiciți și în lumea această și în ceielaltă; lumina minței este zioa cea neînsărată adecă în caghe spaghele nostru celu Divinu nici odată nu apune, ci strălucește pugugea în aghizonul celu mare și îmtipnsu al aminighi; a doua însușire este căldura inimii, ce ne sluneue ka unuisvogu de issire către Dumnezeu și către omenighe; căldura inimii este focul nostru teui sufletescu; ea ne încălzește în lumea noastră cea mogilă; ea ne întăghește în cugetăghile noastre cele drepte mi mogale; ea ne dă puteghi mogale ca să ne putemu împouvi ca toate pălucighile închipuirii și la toate ispitele lupului; căldura inimei noastre este focul, la care trebuie să se încălziască ziua și noaptea vieața noastră cea sufletească. Tot o ofugă morală a sufletului nostru privită în fandumul e făcut de la Dumnezeu cu însușirile acestea zise desvoltăgirii sale poate să facă deosebi ghea cea frumoase, pentru că numai mingănsele ne deose adevărată între oameni în lumea aceasta, în cătubimu de celelalte făptugiri lumești, numai pghinten întemeeați ne minuiuine aceste, putemu zice, că, sele ne putemu numi cetățeni a doua lumi, nai [pu ce chipu lumina unei lumină ghi ne apghinitemu sara urin tgănsele putemu age cghedință, dragoste și ne în casele noastrhe nu se poate asemăna cu lumina dejde în Dumnezeu și în agoniea lui cea sfăntă; spnghelui ce luminează cu gazele sale totu globul însușimile aceste dose mari ale sufletului nostru, pămăntului, în acelu chipu lumina minței unui omu săntu niște lucgughine caghe puțini oameni le cunoscu înzestratu cu toate cunoștințile adevărului, nici de în lumea aceastia, dir apoi încă și mai puțini lecumu nu se poate asămăna lumina minții unui prețuiescu mi se estimează cumu se râde; în găn omu lipsită cu totul de cunoștințele acele; și vasele adecă în lumina cea adevăgată a minții, și găsi, în ce chipu căldura ce o facemu iagna în oîn căldura cea adevărată a inimii se ksprinde toată băile noastre nici de cum nu se poate asămăna cu pghedniciea noastră, întg însele se cupghinde simbu- călduga ce o capătă pămăntul de la spaghe pu zi MSA pomului vieței noastre cei adevărate, întg însele cele frumoase de Bars, în aceia chipu și căldui în mintea sa și mai maghe căldugă în inima sa căcătu cineva deci va ave tre Dumnezeu și aproapele seu, cu atăta vieața sa va fi mai curată, mai nevinovată, mai dreaptă, precum iagăș, cu că tu cineva va ave lumina minții mai întunecată și inima mai ghece în cele drepte, cu atăta și vieața lui va fi mai supusă pghimejdiilor. Cu toate dacă că Dumnezeu după bunătatea și înțelepciunea sa cea nemărginită au săditu sămănța acestoru dese însușirii în toți oamenii fără de osele serpăgate: sebighe, cupghinde isvogul totuși sămănța Feghighii poaste aceasta nu în cu cei adedus la mai mare lumină la toți vălește și nu în toți cgliște deo potghivă, și în unii mai încugăndu, înații mai tărziu, în unii mai multu, în alții mai puținu, și apoi iată numai această i întru acestea semăna ma sa celu de pele. inimei unui cu focul omul căile de $rika iubighea Văzugămu din omu cele dgirepte, mai presusu cultătoghi, KB adevărată a aceasti gătăcitu cupghinde nici dragostei cel dgheptu, lui Dumnezeu, de se desse cupghinde întru alta minginor a inimilor poastghe, și de cum abătutu nu să ce o cea adevărată de Dumnezeu și cele toată vredniciea toate celelalte cu totul de poate așăde apreasimte pugughea îniince o avemu în lumea mi pghegogativa și oigomul celu cinstitu, totu întru acestea și plinu De mogalu mi vigtute, omul celu pănă aide zise, iubiților mi că omul pliru în scugtu omul celu nan de cătu numai în lumincea mi în călcuga cea adevărată faăptughi asnuns