Zimbrul, 1851-1852 (Anul 2, nr. 1-67)

1851-12-03 / nr. 45

N °. 45. -- -­­Abonamentu. Iașii și ținuturi: Prigțul ne unu anu 795 lei. - pese luni 40 — --înțtiințerilor ne unu rându este 25 parale. Astă foale esă Lunea mi Goiea cu Iașii, Loui in 3 D LIU dose suplemente in 8. ne fie­care lună.­­ Anși II. kemvrie 1851. Abonașmentul. Ce face în Iași, la Redacțiea mn Ti­­pografie a Buciumului Romanu la ținuturi pe la Domnii Profesori, și în București la libreriea D. Ioa­­nidi, cu prețu de doi galbini și unu svanțigu pe anu. zu GS en ras ==. = = = 2: = 222 <­­­­ĂIEER.73 Revista Rolitisă. via CAR­TU PTE subu cuvăntu de a impedera o manifestație demagogică ce zicea că are să se facă la alegerea D. Devincu ca deputatu. - În 26 Noem. au muritu mareșalul Sumu în caste­­lul său Sult-Bergu. Franțiea cu el per­­de una din cele mai m­a­ri. - Generalul Laventinu e numitu coman­­dantu mari a­le sale strălu­ au șefui agvardiilor naționale de la Cerna in locul generalului Pero ce s'au re­­trasu­ in 4 Dechem. 17 ofițeri din statul ma­­gioru al gvardiei si unile lor, datu dimi­­­ tiri mari din Franța. Declinitarea arm­atei naționale, - Apelu la poporu, Puterea esecutivă de zece ani, - Punerea Parisului în stare de asedie, -Pro­­clamațiunea Presidentului. Întămplările ce erau ușoru de prevă­­zutu de cătu­va timpu fără ca să li fi pu­­tutu însemna terminul, au urmatu în 2 Dechem. la Parisu. Bată amănunțimele acestora: PROCLAMAȚIUNEA PREZIDENTULUI. îÎn Nume­re poporului Franțezu­­epublicei, decretează: Articulul I. Adunarea națională este desființată. Articulul II. Votul universalu este restatornicitu; legea din 31 mais este desființată. Articulul III. Poporul franțezu este chematu în comiți­­ae (adunările) sale de la 11 Dechemvrie, ppănă 21 Dechem. vittoriu. Articulul IV. Starea de asedie este decretată în liniea diviziunei întăi militare (adică a Parisu. x.)­­ naționale s­au Consiliul Statului este desființatu. Articulul VI. Ministrul din năuntru este împuternicitu cu executarea decretului de fapt­ vangiuratu de soldați, din pricină lu palatul Eliseului în 2 Decem. din năuntru, De Morni. Ludovicu Napoleonu Bonaparte. Ministeriul nou al Franției ce alcătue­ din năuntru, a­casă.­­ Peste 200 de deputați, se zice, că s'aru fi trimisu la Prezidentul re­­publicei unirea lor cu dănsul și se mai a­­ște din următorii: epta fans unu pumeru mare. - Sala pro­ D. DE MORNI m. viltorie unde ce ținea ședințile Adunărei le­­ma pim­. palatului săntu împresurate de trupe — De tiurgo din afară, la Cheiul Orsai pănă LEFDVRU r­uriun. 1IE agricul. wi com. FORTUL - - Inc­pssgisnea Pu­­la podul Concordiea se întinde o linie de infanterie: Cavaleri­­ea cuprinde piața Concordiea pănă la Rond­blică și Cultu. pod. -- S'u suspendatu giurnalele: Opiniunea Unu numeru însemnătoriu de deputați din, publică, Adunarea Națională, Ordinul, U- toate partizile s'au arestatu, precum: Gene­­riunea, IL. de Vil, G. de Politis mi de Sa­­ralul Sangarnier fu luatu din casă cu mai­te, Corsariul, Moda, Mesageriul Adunărei, mulți reprezentați arlători la dănsul și Naniona. 151. Estafeta, Republica, Voacea A­­duși în fortreta Vincen, in minutul arestă­­devărului, revolțiunea, Democrațiea Paci­­nică, Ilustrațiunea Sentămăna, Donea Să însă ei nu vru a'l asculta. Împrejuna ca­­tească, Avenementul, Republica populară și sei sale se afla unu batalionu ce face ne­ Souiială, co­ntenitu cercetări. - Asemine: Bazu, ti- Seanța Senatului Spaniol lin 22 au v­­ersu, Sarasu, Lamorsieru, Rojeru (de la vutu unu interesu de totu importentu. Se­nordu), Cavaniacu, Bedo, Lioilo, Bocu, Gre­­știia că mareșalul Narvaețu trebuia să dea pe, Miotu, Nacho, Valentinu Cremio se are­ esplicăciuni asupra causelor ce au ocazia­­stă în casa sa, iar la Granju ce vrei să natu demisiunea și eșirea sa din Spaniea. De a strebate pintre soldați la palatul lui ielse anesa iis­teala privitorilor era nespusă.. În­­tivu, fu arestatu.­­ În palatul municipalu din cătu pentru mem­brii Senatului, ei erau la al 10-le teren al Parisului ș'au fostu a­ ateastă ciremonie în numeru completu­ dunatu o mulțime de reprezentanți de de 6­. La deschiderea Seanței, mare­șalul Narvaețu se bite partizi. Alte ei propuseră între alta au cerutu să vorbească. După ce au spusu și scoaterea prezidentului repub­­iiei, dară s­­copul discursului și au declaratu că de unu șefu de batalionu intră în sală și­ i sili onoarea sa se atinge pentru că adevărul să ca să'l urmeze. Toți reprez­etații acestiea fie cunoscutu și in urmare CB Ce anuleză un număru de 200 au fostu arestați; în­ respircațiunile cele o false, el s'au silitu a do­ Datu Ministru Articulul V.­­pe ei ce afla mi D. Dariu vite-prezidentul adunărei, Grimo­ni Mulen cegpetapi. De Lar­­ci, Berie, Dispop ș. a. ț. Otelul D. Ciu­­pen prezidentul adunărei naționale este în­ FULDU - BUI PE MANI de finanțe.­­ j­ustiție. — C­ON-APNO­­ -­T. CIUCO­­­­ resbelu. 1851. îndemnatu ne reprezentanți rei cale 24 BOPSt co­­șaților trimiși asuprai dănsul­gislative | | | mai multu ofițeru de poliție lucrările publice, de lucrători, de Cartonu. Toate au însoțitu să de unu colțurile că el ce adune ființește, căci au la unu mumeru au stricatu partea numită Sala­mi intrările = = — - r. ăv - BD. NOPUTONI ZIMBRULUL. Cu păntul ne s'au poctité la 14 Octombrie 1851 cu prilegiul inaugurației Monumentului de la Mic­lăușeni a răposatului Vornicu A. Sturza. IUBIȚILOR ASCULTĂTORII Dése însușirii mari mi cegicești au săditu Dum­­nezeu în fighrea noastră cea ominească, una din în­­sușirile aceste este Lumina minței, ce ne slujește ca unu isvogu de adevăru și de toate cunoștințele noastre cele ominești; lumina minței este soarele­­ nostri celu sufletescu, ea este povățuitoriul ce ne arată căile cele mai drepte ne caghe trestie să um­­blămu, pentru ca să putemu fi fe ghiciți și în lu­­mea această și în ceielaltă; lumina minței este zioa cea neînsărată adecă în caghe spaghele nostru celu Divinu nici odată nu apune, ci strălucește pu­­gugea în aghizonul celu mare și îmtipnsu al amini­­ghi; a doua însușire este căldura inimii, ce ne slu­­neue ka unu­isvogu de issire către Dumnezeu și către omenighe; căldura inimii este focul nostru teui sufletescu; ea ne încălzește în lumea noastră cea mogilă; ea ne întăghește în cugetăghile noastre cele drepte mi mogale; ea ne dă puteghi mogale ca să ne putemu împ­ou­vi ca toate pălucighile închipuirii și la toate ispitele lupului; căldura inimei noastre este focul, la care trebuie să se încălziască ziua și noaptea vieața noastră cea sufletească. Tot o o­­fugă morală a sufletului nostru privită în fandu­­mul e făcut de la Dumnezeu cu însușirile acestea zise desvoltăgirii sale poate să facă deosebi ghea cea frumoase, pentru că numai m­in­­gănsele ne deose­ adevărată între oameni în lumea aceasta, în cătu­bimu de celelalte făptugiri lumești, numai pghin­ten întemeeați ne m­inuiuin­e aceste, putemu zice, că, sele ne putemu numi cetățeni a doua lumi, nai [pu ce chipu lumina unei lumină ghi ne apghinitemu sara urin tgănsele putemu age cghedință, dragoste și ne­ în casele noastrhe nu se poate asemăna cu lumina dejde în Dumnezeu și în agoniea lui cea sfăntă; spnghelui ce luminează cu gazele sale totu globul însușimile aceste dose mari ale sufletului nostru,­­ pămăntului, în acelu chipu lumina minței unui omu săntu niște lucgughi­ne caghe puțini oameni le cunoscu înzestratu cu toate cunoștințile adevărului, nici de în lumea aceastia, dir apoi încă și mai puțini le­cumu nu se poate asămăna lumina minții unui prețuiescu mi se estimează cumu se râde; în găn­ omu lipsită cu totul de cunoștințele acele; și va­­sele adecă în lumina cea adevăgată a minții, și găsi, în ce chipu căldura ce o facemu iagna în o­­în căldura cea adevărată a inimii se ksprinde toată băile noastre nici de cum nu se poate asămăna cu pghedniciea noastră, întg însele se cupghinde simbu- călduga ce o capătă pămăntul de la spaghe pu zi­ MSA pomului vieței noastre cei adevărate, întg în­­sele cele frumoase de Bars, în ace­­ia chipu și căl­­dui ­­în mintea sa și mai maghe căldugă în inima sa că­­cătu cineva deci va ave tre Dumnezeu și aproapele seu, cu atăta vieața sa­ va fi mai curată, mai nevinovată, mai d­reaptă, pre­­cum iagăș, cu că tu cineva va ave lumina minții mai întunecată și inima mai ghece în cele d­repte, cu atăta și vieața lui va fi mai supusă pghimejdii­­lor. Cu toate dacă că Dumnezeu după bunătatea și înțelepciunea sa cea nemărginită au săditu sămănța acestoru dese însușirii în toți oamenii fără de o­­sele se­rpăgate: sebighe, cupghinde isvogul totuși sămănța Fegh­ighii poast­e aceasta nu în cu cei ade­­dus la mai mare lumină la toți vălește și nu în toți cgliște deo potghivă, și în unii mai încugăndu, îna­­ții mai tărziu, în unii mai multu, în alții mai puținu, și apoi iată numai această i întru acestea se­măna ma sa celu de pele. inimei unui cu focul omul căile de $rika iubighea Văzugămu din omu cele dgirepte, mai presusu cultătoghi, KB adevărată a aceasti gătăcitu cupghinde nici dragostei cel dgheptu, lui Dumnezeu, de se des­­se cupghinde întru alta minginor a inimilor poastghe, și de cum abătutu nu să ce o cea adevărată de Dumnezeu și cele toată vredniciea toate celelalte cu totul de poate așă­­de aprea­­simte pugughea îniin­­ce o avemu în lumea mi pghegogativa și oig­­omul celu cinstitu, totu întru acestea și plinu De mogalu mi vigtute, omul celu pănă aide zise, iubiților mi că omul pliru în scugtu omul celu nan de cătu numai în lumincea mi în călcuga cea adevărată faăptughi as­­nu­­ns

Next