Zimbrul, 1851-1852 (Anul 2, nr. 1-67)

1851-08-20 / nr. 15

N °. 15. Abonamentu. Iașii wi gristici: Prețul ne unu anu 75 lei. - șese luni 40 — --înființerilor ne unu rându este 25 parale. Astă iole esă Lunea mi Goien cu dese suplemente in 8. ne fie care lună. - anu, DP la ținuturi pe a Domnii rofesori. mi în bucurești la eriea D. Ioaidi, cu prețul oi galbini și unu svanțiglianu. et RAA et- MOLDAPIEA. înturnatu în capitalie ori la 77 oare de seară. La Bariera de rari Î. S. fu primitu de cătră D D. Ministri, de Șeful Poliției, de mădulările municipalităței și comunitatea, de unu mare numeru de fonștionari caro au făcutu să resune aerul d strigăte de bucurie pentru fericita returnare a Principelui. După ce au primitu raporturi, Î. S. escortatu de unii peletonu de jandarmi s'au dusu la viea ca de la Socola. civili mi miditari; mulțimea adunat è 5 NAA © 72 = Vulii = 2 = . = intestins l.. A _ - - -. rDi 714„ A. - l. As ! js | inse, S. A. S. le Prince Règnant est rentré danse ipit e hier : TA eures du soir, À la barrière de Pacourari 8. A. t réçue par MM. les Ministres, le Chef de la Police et par les membres de la municipalité et la Se minunouté ainsi que grand nombre de fonctionnaires civils et Wir , la foul > qui y était rassemblée fit retertir les airs de ses cris de joie pou l'heureux getom Prince. Après avoirreçu des rapports 8. A. es eloton de gendarmes et de cavalerie se rendit à sa maison de 4 - - - x . cavalt > pa n n l ée d'u 1 .. au V 4 + M ï - Cuiiula Rriitia. După mai multe scrisori sosite la Parisu de prin departamentele de la ameazăzi și apusu, se vede că consilierii generali ce'iu de opiniea legitimistă se arată de totu reci, despre grabnica înțelegere ce s'au făcutu între reprezentații partizani a ducelui de Sambor și între prezidentul Republicei. Aceste scrisori anunță că consiliurile generale în care domnește tementul legitimistu nu voru fi așa, precum se crede în genere Pentru prelungirea puterei lui Avi Napoleonu Bonaparte, și pentru reviziea fundamentală. Consiliurile generale de la ameazăzi, alcătuite numai din albi și roși voru vota sau voru respinge reviziea totală, dăndu după aceasta unu votu ce va spărma speranțile pardei bonapartiste. Aceste'su dispozițiile Departamentelor de ameazăzi. (Estafeta)-Prezidentul au desfăcutu consiliul din ținutul Limos. (Eu, de Parisu. )- Este de însemnat [UNK], că de vre o cincisprezece zile, giurnalele germane, în corespondențiile consecrate Franțeiei, săntu nume de vuete despre o schimbare mare de statu. Anul trecutu în acestu timpu giurnalele aceste totu asemene vuete cuprinde lu. - D. Odilon Barot, ce petrece la proprietatea sa Bugivalu, vine adese la Parisu. De la prorogarea Adunărei, el se întălni de mai multe ori cu prezidentul Republicei, Ședința de a forma ca pentru ertul penuzei erecționale ce are prea în curăndu să descie unei fran barce în frumoasa colonie a Castiliei. Ce Ds - U--u Primirea Nu unu generalu ungurescu prea vesttitu, lor s'au ce se află în minutul acesta in Frupuea, dară care, credinciosu observatoriu cuvănfiva care a i încredința comanda armatei in subinetul viitoriu, a amari ceză area se ține Montalambert în amănatu în luna ie. In Mepipsa de Ce 'a cuprinde: că negoțului ce e de onoare, îi hotăritu a respinge stațiile în l postru și acela din om și ce feliu de propunere de ridicare de arme.Știrile politice de la Hina săntu de unu interesu însemnătoriu pentru Europieni. Se pare că răscoala se lățăște în năuntrul Hinei, și că împăratul n'are mijloace cu ce Ce urmeză resbelul cu folosu. Ce crede, după spusele ce vinu, că o criză mare se pregătește întrebire împărăției cerești. Va atărna, în parte mare, de la politica adoptată de reprezentanții Engliterei în lupta de acum, ca Hina să urmeză de a fi închisă înu.. europiene și comerțului europieanu, sau deschisă întreprinderilor locuitorilor cei mai civilizați a lumei Bei. Turcica. Dospiea, ce vorbește de întrunirea unui corpu micu de armată aproape de Ceni-Bazaru cu scopu de a ține în respectu populațiile turburătoare ce se află pe hotarele Montenegrului, care în această parte și în partea despre Austriea, se dedau la Turinu pentru închierea unui tratatu de Comerțu nu servescu de căzu de vălu negociiațiilor politice. Devernămăntul sardinii aru fi înțălesu trebuința de a se așeza pe unu pămăntu mai solidu și de a se lipi de o putere mai cu înmurire. Ei au trebuitu cr arunce cu atăta Mai bucurosu ochii asupra cabinetului de Viena, cu cătu au pututu crede că starea Lombardiei velină cu Șemontul se va pleca de a sprijini unu cabinetu conservatoru în Piemontu. Se zice că D. Doforesta, ministrul justiției, se va duce la Viena spre a ridica oarecare îndoeli ale cabinetului austrieanu. î Întăriturile începute din poronca guvernămăntului pe lacul Magieru merită o atenție cu totul particulară. Se durează cetăți lăngă lacu, și ele voru servi a apăra lacul ca o cetate. Dacă aru trebui să ce creadă o corespondență parisiană, s'aru părea că o comitoții. Cabinetul Vienei au trimisu, de acte de creoli spanioli din insula Cuba, asemene trupe la Zara in același scopu. Guvernămintul impărătescu și Austriea nu dorescu de a ataca Montenegrul, ce voescu cinați în Staturile Unite, au sositu la Londra, spre căutarea unui general expomean [UNK]. ”55 e FOILETONUL ZIMBRULUI DE LA PARIS LA ATENA PARTEA ĂNTĂIA Băar satul meu cel din tăiu pine de'mi suge săngele în toate popțile, și această operație o face pe încetul, căci nu voește să mă ucidă deodată. — văzutul ai? o întrebaiu. - Da nu, dără qui simtu venindu, simtu că pămănix ce deschide pentru ca să iasă din hănsul mi pe locu adormu. Clătinatu în necredulitatea mea, amu vrutu o dovadă și merseiu făcănduse noapte, să mă punu la căpătăiul văduvei. Avemu unu ornicu înmănă și așeptaiu cu nerăbdare mezul popții, împedecăndu pe juna femee ca să doarmă. Amingiunea la rezultatul acesta, istoriindu'i martirul. Săntei Filomele.. Ea era cu ochii mari deschiși și mă intrerumpea adese cu întrebările sale, dară la douesprezece oare fără unu șimutu, i căzu capul KA o povoară ne perină mi adormi. O deșteptaiu îndată și o făcuiu să umble. La oară după mezul nongi, gere adăncă. dimineață, căndu ce simți mai bine de căzu în Zi y Urmărămu parohului. lele trecute. Singura stradă a Incikistsast, — de ce poate numi Din nenorocire, în noaptea următoare fuiu silitu stradă o trecătoare rău croită ce despărția amănsă comunicu ne unu locuitoriu, și juna femee se doue grupele de race de lemnuri de vălătuci care culcă, alcătuia cărăruma de la preotu și ace din satu la Adpa zi o află moartă biserică, era de totu liniștită. Astădată de bună boiea mea puseiu să de omor Căteva lumini asia ce strecura pintre ferestre mănteze pe acel ue ce zicea a fi strigoiu, și răși ușini din care am păzutu ku locuitorii ce curmă săiu încremenitu văzindu și la acesta totu acea cau timpuriu la toți orientalii. întregime, totu acel sănge limpede kami la tatăl Țintirimul era la nordu, de forma unei potcoave femiii. în jurul besericei, mi dară făcurămu unu micu în Ex șurisă de trei-spre-zece luni. cunguru ca să agiungemu la casa preotului ce era Îl arseră și pe ista ca și pe celalaltu și, dea în dosul casei lui Dumnezeu, tunci, paruiu de, face, au trebuitu să credu în cămpul morților era destul de întinsu mi înstrigoi. cunguratu de unu muru netencuitu , corlată de Bunul preotu rosti aceste cuvinte cu o conbin- lemnu era poarta ue ce îngidea cunu cuiu. Parohul e deschisă și ne arătă drumul. Nimicu mai simplu și mai melancolicu de cătu acea verdeață argintată de razele lunei și însemnată lui și cale de înălțături înfățoșitoare de morminte preste care se ridicau niște cruci simple. Aceste dămburele și aceste pete albii pretejate de stela Parohul făcu o șină de mirare, dară și aprinsă nopții, făcea să samene țintirimul acesta cu o mare felinariul căci era de totu întunericu, și zise: să învolburată ce s'aru fi alinatu decurăndu, mergemu în fărșitu, nu era nici o inscripție, nici epitafuri, cu unul din semnile acele pompoase, cu care obicinuimu a ne încărca mormintele pentru a lăuda pe împregurare în care pmicul meu Fernando de morți, astfelu încătu noi cu toții după moarte videșe că învoiasa bale ceva în colegiu, unde pe ziua petrelor mormăntale săntem cununați cu laurele virtuței. Mă uitamu la Fernando, consultăndu'i privirea, dară în locru să mi respundă, zise parohului: - Unde vii țintirimul? - Din susu de satu. Dorie-ai să ne conduci acolo? ce reculcă mi dormi sinu pănă în generes ce prea învață multu.