Zimbrul, 1855 (Anul 3, nr. 1-279)
1855-10-27 / nr. 228
910 napte, prin mijloacele întinseloru venituri de care dispuneau, el le servea de mașină de resbeluri contra Turiciei, de altă parte el îi punea în contactu cu Rosiea, și din acel minutu se contractă acea striică alianță carea produsă Ktepica de la 1821, revolta avi Ipsilanti, acea a Greciei, și înființarea acum în urmă a legi unei greco-slavone de volintiri. „Grecii, visa reașezarea imperiului Bizantinn și Sabarius pe Sf. Sofiea. Rușii înșăla pe Greci și lucra pentru dislogarea chestiei panslavismului. Prinții greci lucrără cu o mare prudență și cu acea pătrundere care le au fostu și le este încă proprie. „Sub pretecția de pietate, ei închinără locurilor sfinte monastirile ce aveau proprietăți. Această închinare nu era la începutu decătu o supremație religioasă, mai trziu supremațiea religioasă ce prifăcu întri o adevărată șerbire materială. Prinții greci stipulară ca în scimbu pentru această sfîntă protecție, prisosul dăruirilor, după ce se vor asonepi sumele statornicite pentru faptele de binefaceri locale, potrivitu cu voința fundatoriloru, să se trimită locuriloru sfinte cu titlu de milă. „Aceasta chiar era o pagubă pentru țară, fiindu că o parte din veniturile sale mergea să se împrăștie în afară, însă cel puținu voințile dănuitorilor erau strictuplinite. Cu toată dorința ce aveau a favoriza pre călugării Greci, prinții fanarioți, carii videau opiniea publică întăriată asupra lor pentru scandalosul lor lucru orientalu și cuprinderea tuturoru posturiloru înnalte de cătră Greci, susținură acestu principii, că acelu prisosu de venituri nu era trimisu Loburilor-Sainte decăzu ca o milă și că acestea nu vor avea macaru dreptul a trimite egumeni pentru a verifica socotelele și a se asigura de chitimea acelui prisosu. „Monastirile din Moldova erau administrate de stareți păminteni, carii făceau parte din Divanul țerei, precumu dovidește, între altele, anaforaua lor adresată principelui Grigori Ghica la 1742 purtîndu numele și iscăliturile lor. Mai tîrziu, folosinduse de evenimente interesante ale și, însă pre lungi pentru a fi înșirate aici, evenimente care începură a desvăli influința Rusiană în Principate, Locurile Sfinte trimiseră egumeni (protestoși) greci, carii puținu cîte puținu îmbrănciră nestareții rîndu, numai cu milă, ce, favorați de compămînteni, și nu se mulțumiră cuplicitatea Domnilor, puseră mina pe toate veniturile monastirilor. „Domnii greci ce spărseră curăndu de îndrăzneala proteguiților lor, și trebuiră a lua măsuri pentru a mărgini întinderile lor. păminteni mai Prinții cu samă luără măsuri în aceste zi supusără pe călugării greci la subvenții pentru cruză de folosu publicu. În Moldova, Vasilie Vodă întemeie o școală la 1644 și o m Oletăpipe a clerului mi a Divanului obștescu la 1706, hrisoavele Domnului Grigori Ghizestră cu mai multe proprietăți, ca la 1718 și ale lui Alecsandru Ipsilanti la 1799 și altele, îndatorită ne mopăstiri la plata de subvenții în folosul scoalelor, a Biclcopiei, a cutiei milelor n. f. na pănă și pe dănuirile făcute scoalelor de prințul Vasili, și de abia la 1840 aceste putură fi restituate. Aceleși măsuri fară luate și în Valahiea. Pe lăngă aceste la 1822, o închieiere a Adunărei ObCu toate aceste Grecii puseră mă- -.