Zimbrul, 1855 (Anul 3, nr. 1-279)

1855-11-22 / nr. 248

990 protectoratu în aceste staturi, fiindu că, încătu Rosiea va ființa ca protectoare la Dunărea, formarea acelora staturi semi­­suzerane Greco-Slavoneț?) înfățoșază pe­­riculoase diversiuni spre dislogarea pre­­dominărei în Orientu în înțelesul diplo­­mației Rosiene. Din contra căndu nu vor ave nici o legătură cu Rosiei, principatele în semisuzeranitatea lor nu numai nu vor fi periculoase, ce încă se poate da silinților lor cătră independență o direcție contrară Rosiei și e sigura, că puterile apusene în campaniea de pe Dunărea ce se pregătește, au mai întăi de toate an­ocii lor acestu scopu o prifacere teritorială pe valea Dunărei.” Asfeliu este împărtășirea cuprinsului notei, ce ne o dă unu mare organu al tîrgo­­veției Berlinului. Nota e în sine de cel mai mare interesu pentru viitoriulu țerilor noastre. Tonul însă cu care o împărtă­­șește publicitatea Berlineză se resimte ca totu de una de viderata ignorență istorică și înadinsa­ră voință politică ce totu de una au caracterizatu pre c­îteva din organe­­le presei germane. Ce însemnează de exem­­plu, d­atspi semisuzerane Greco-Slavone? și căndu zice că, principatele în semisu­­zeranitatea lor nu vor fi periculoase ce ai ce poate da o direcție contrară Rusiei, au ce îndoește despre dispunerea nației Romăne în ori ce cazu și nu știe că pen­­tru a animnaliza cu Rușii, noi n­ amu aștept Belgică obiectul campaniei viitoare Dunărea. Dacă se va giudeca de pe oare care M. tatu pănă azi?­­ Extragemu următoarele dintr'o co­­respondență de la Viena cătră Inde­­pendența adresată în pe Prutu și semne, în primăvara din 1856 ce va putea videa întinzinduse resbelul pe malurile Prutului și în delta Dunărei. A ceea ce se petrece acumu în principate nu se pare a arăta totuși că s'ar găndi a părăsi curîndu nici teatrulu de astăzi al luptei. Mulți­­mea de pîne 4e furnișorii Anglo- Turci c cum­­pără în principatele Dunărene pentru ar­­miea din Epinie este mai necrezută. Ce copie de la Calarași că de o lună 1200 cară suntu neîncetatu ocupate a căra griul cumpăratu pănă la malul Dunărei, de a­­colo aceste subsistanțe suptu ridicate pen­­tru vre­unu puntu pe marea Neagră, și mai alesu pentru Varna. Chiar nici cu marele prețuri ce dau furnisorii nu găsescu atăta păne c­îtă ar voi. Aceste ridicături au scum­­pitu cerealele într'unu chipu îngrijitoriu, cu atătu mai multu, că terapii ocupați cu transporturile nu s'au lucratu de feliu a­­rătura de toamnă.­­­­ Aolămu următoarele într'o cores­­pondență de la Viena cătră Giurnalulu Nordulu­: Ce zice că Franța ar fi proebtatu a forma unu principatu întrunitu din cele doue provinții de la Dunărea. Unu vaporu de resbelu din marina Im­­perială Austriană va fi trimisu să stațio­­neze la gura Sulinei. Vasul de vaporu, A­l­­bertu, din flotila Dunărei, care privi­­rea Sulina va fi schimbatu din postulu seu AM bursulu tennpei. Gazeta de Colon­ea au fostu oprită de a circula în Austria pentru publicarea unui articulu An contra onoarei militare a trupelor­ Austriene ce ocupă principatele.­­ Se cetește în Geride-Harache o ordonanță imperială care reglementează

Next