Zimbrul, 1855 (Anul 3, nr. 1-279)
1855-04-20 / nr. 77
Gărnalui de la toate zisese afoară de Dașinici ini serbători mari. Avonamentul ce face in Iași la libăriea Nouă; in pinuturi la Comisionerirești ua Librerul G lLoanidi. JPMV - - Losani - Prețul pe ani ece 111 lei - ce a lun 60 - - pentru uni răndu de inștiințeni este 30 parale Foiletonul Zimbrului o ”u scoala înlesă în toată Dominica mi ce împarte Asnez. ANUL. ș. . prin 20 Anpisie 1835. N. 17. Bunureși. Romănia neroțiațiile neă noi suntemu prea ce va măsura geonite de LE ce mari principii ar trebui, în opi nea: EE metricește conferenții, păzitu, totuși puterniciile respinsu Viena 5 «x 2 din urma însărcinării, c. r. elevii Romăni, ce o dede Prințulu Șirbeiu, care ce indreptă cătră guvernămăntulu ca această măsurare să se sănărească prin geometrii austriaci însoțiți de (G. de Trans.) Novitățile ce priimim de la descurăjătoare, speranțele renale din AM rristu de a recunoaște că de pace multuite de căteva persoane nu era decăt o fuzie, și că priimirea celor 4 propoziții de cătră Rusia nu era decăt o artifiție spre a desface înspăimăntătoarea cumnliție formată in contra acestei impărății, că aceste negoțiații să isbutească de a face pe aliați să primiască niște concesii puțin vrednice de dănșii „Noi punem puțină credință în vitetele vena Viena de la deschiderea acestor conferinței iși fă vine în poziție de a nu mai putemu foropunie asupra terminilor după bare ruptu, cătră propozițiile ce ea le au făcutu. Ce pare amindepea că pușăciunea Austriei cătră puterile beligerante s'au făcutu minații alianța acestor imbenații, insă ne rămăne să vedem, la Biena mi facemu sănt mari, dară lupta morală ce noi sprijinimu, nu numai pentru neatărnarea Turciei dară și pentru aceia a ropi, este mult mai importantă, de iarnă. O sută de căderi în luptă ne-ar vătăma mai puțin; decăt unu pașu îndărăptu, Izbănda cruzei pe sprijinimsințite care noi a senția și scopul alianției, și noi am răsește tălmăci rău simțimintele Oasnelui nostru imperial și a Guvernămăntului nostru dacă noi am presupune că sărbările aceste ar acoperi o reducere a pretențiilor noastre legitime la Viena. Noi credem din protivă că abația va fi mai țapănă, și dacă conferențiile din Viena nu ne dau pacea, acele de Londra ne asigurează unu reebel înverșunatu. Situația și politica Austriei sănt de bunăunul din elementele mai samă astăzi cele întunecate ale șrebilor Europei și noi nu voimu să riscăm asupra acestui obiectu nici o opinie sumeară. Lumina noastră propășire înaintea Sevastopolei, scurgerea Învederată a resurselor noastre militare Intr'o campanie intregile Prusiei pe lăngă Dieta Germaniei, mi poate wi moartea impăratului Neculai au pututu modifica dispozițiile curței de Viena de la tratatul găduiseră secretu mi poi credem că fi continuatu seau emnică. „În starea aceasta, noi mulai pop , membrii sănt confe- Ar fi incă și mai sust !ei lau îndoi siguri că răstălmăcirea de Apusene a propoziției a 3-a sau de Rusia, însă noi nu știm contra giudecania noastp», să gliei și Noi sărbăm sa determineze purtarea Ana Franției, puterea acestei alianții. „Greutățile resbelului ne prin flucare Crăm, noi al întregei Eue