Zimbrul, 1855 (Anul 3, nr. 1-279)
1855-03-24 / nr. 57
7 pară in sfera ce i s'au însemnatu, au lucratu cu ferțagmestru baronul El de esti, spre a regula treaba atingătoare de marina trupelor franceză trecătoare prin imperiulu Austriei, și a concentrărei chiar a acestoru trupe la stănga armatei austriene. Se pare că în această privință o inteiepe definitivă aru fi armatu, căci generalul Leangu au avutu onoru de a fi prușttu, săniu căteva zile, in audiență de M. C. Împaratul, care trebue să'i fi rostitu mulțămirea sa. Regina Enghierei au petrecutu escadpa cea ușoară a Balticei pănă la farul puntului Sănta-Ecaterina. Acolo iahtul regescu s'au despărțitu de flotă și au făcutu următoarele semnaluri: spre revelere! succesu! (ispravă). Propunerea, coprinsă în momentul din 28 Decemvrie de a se scoate de sub suverenitatea teritorială rusască cursul de gosu al Dunărei, începăndusă de la puntul unde ea rurează pe ambele Staturi, s'au nu înțălesul svimbatu acesta, că țermul rusescu CE rămănă neloculu intr'o de- Îndată ce s'aru căpăta unu rezultatu sau iu înpărtare de o legă geografică,țălesul păcei, sau în acel al resbelului, dispoziția aceasta se va face cunos(G. de Silezia.) - Mocisa 26 Der. Moartea Împaratului Neculai cercula în saloanele noastre aa Cremlinului. Clopotul acesta este cel mai mare din toată Rusia, banii din toată lumea, și care stă spănzuratu in turul aristocratice, însă cărmuirea ascundea cu Ingrijire noutatea aceasta poliiei. Toată lumea o știea, totuși contele Zacrevsci, general guvernatorul Moscvei, dădu publicu trăgăndusă cel mai mare clopotu ordinu de a o face cunoscutu în lui pan-Delichi, ea cezumă deodată din legăturile sale cupu zgomotu înfricoșatu și se îngropă de cățiva stănjăni în pămăntu, turtindu la căderea ca unu număru mare de oameni. Moscovitenii superstițioși peste samă, vădu de la înfricoșata această catastrofă unu sempu cobitoriu pentru Impărăția Rusască. Nu e nicidecum vorbă despre o amnestie politică, și cu atăta mai puținu a neporociților ce gemu fierivați in Siberia de la 1825. Manifestul Îmsești Alesandru II adpecatu armatei fucuprinzătoriu și de cuvintele cele din urmă ale Îm. Nicolai, mulțămindu credincoasei sale gvardii că au măntuitu și întăritu Rusia în 1825, este socotitu în Moscba ca unu refuzu formal pentru amnistie. Împăratul Alesandru II au adresatu împăratului de Austria, precum și regelui de Prusia o scrisoare autografă în care el exprimă în modul cel mai stăruitoriu dorința de a vede subzistăndu buna ințălegere între Rusia și Austria, și se declară gata a face din parter, cu țintirea cătră acestu scopu, toate sacrificiile compatibile cu onorul seu. (Coresp. Havas). — Ce expre Monitopsist de la Pera, din 8 martie:,„ Ambasada Frapției au stăruitu să capete de la Poartă autorizația de a se dura biserici catolice la Trape- Autorizația aceasta s'au învoitu de Divan, și zunda, Mitiline, Mersine și Bincazi. iri Telegrafice. Șiri Telegra -o depeșă de la Biena cu data din 23 trimisă la Parisu, cuprinde că aceea ce aude de la conferințe speranțile unei deslegări pacinice. câtă oficialu firmanele neapărate tăților competente. s au espedui tu autorise întărește