Zori Noi, octombrie 1961 (Anul 14, nr. 4297-4322)
1961-10-10 / nr. 4304
Y Montează utilajele grele Echipa de montaj condusă de comunistul Gh. Bulat, care lucrează pe șantierul Combinatului de industrializare a lemnului din Suceava, a început zilele acestea lucrările de montare a primelor agregate mari. Ei lucrează acum la montarea presei pentru presajul placajului, agregat cu o greutate de 41,6 tone. In curînd, aici urmează să înceapă și lucrările de montare a uscătoarelor cu role și a supraîncălzitoarelor cu apă. Coresp. E. CLARN1G —... ■ [UNK] [UNK]' ■ ■'■ [UNK] [UNK] Indici sporiți de valorificare a masei lemnoase zultate bune în producție. In primele trei trimestre ale acestui an, ei au dat peste plan însemnate cantități de material lemnos. In această perioadă, s-au livrat peste prevederi 1 .24 m.c. lemn pentru mina și celuloză, iar la sortimentul bilemanele — 452 m.c. Indicele de valorificare a masei lemnoase a fost realizat și depășit, obținându-se astfel în plus cantitatea de 324 m.c. lemn de lucru rășinoase și 65 m.c. lemn de fag. Tot în această perioadă, ca urmare a depășirii sarcinilor de producție pe cele 9 luni s-a înregistrat o productivitate fizică a muncii, pe sector, de 1,432 m.c. om/zi, iar în brigăzile cu acord global— 1,681 m.c. om/zi. Muncitorii și tehnicienii sectorului de exploatare III Demăcușa — I. F. Moldovița, antrenați în întrecerea socialistă, au obținut re Insemnate depășiri de plan In cele 9 luni expirate din acest an, lucrătorii întreprinderii de industrie locală „23 August“ - Gura Humorului și-au depășit cu 122,3 la sută planul de producție. Rezultatele cele mai bune în această perioadă le-a obținut secția confecții care și-a depășit planul cu 60 la sută. Secția cauciucărie, printr-o mai bună organizare a muncii, și-a depășit planul pe primele 3 trimestre cu 35 la sută, dînd numai produse de bună călităe, fapt confirmat și de neînregistrarea, în ultima vreme, vreunui refuz din partea beneficiarilor. încălțăminte din piele economisită Reducerea consumurilor specifice de materii prime și materiale constituie un obiectiv de seamă al întrecerii socialiste ce se desfășoară la fabrica de încălțăminte „Străduința“ din Ițcani. In primele trei trimestre ale anului, aici s-au economisit 11.714 dm.p. de piele din care se pot confecționa 459 perechi fețe pentru bocanci. Numai muncitorii din echipa condusă de utemistul C. Crăciun au economisit, în luna septembrie, 1.132 dm.p. piele. Rezultate bune au obținut, de asemenea, și muncitorii din cchipa de finisaj condusă de tov. C. Negru. Coresp. O. EMIL !♦ [UNK] [UNK] [UNK] Ci fiii în pagina a lll-a rubrica A II-a sesiune a Sfatului popular regional Suceava Duminică, 8 octombrie a.c., a avut loc cea de-a treia sesiune a Sfatului popular regional Suceava. Pe lângă deputații sfatului popular regional au mai participat deputații Marii Adunări Naționale a R.P.R. din regiunea Suceava, comitetelor executive ale președinții sfaturilor populare raionale și orășenești de subordonare regională și conducători ai unor instituții sanitare din regiune. Sesiunea a dezbătut problema activității comitetului executiv al sfatului popular regional in domeniul ocrotirii sănătății populației din regiunea Suceava. Din raportul prezentat de tovarășul medic B. Merdler, șeful secției sanitare și prevederi sociale a comitetului executiv al sfatului popular regional, și din cuvîntul participanților la discuții a reieșit că în regiunea Suceava, în anii regimului democrat-popular, s-au obținut mari succese în lupta pentru ocrotirea sănătății populației. Avînd în vedere sarcinile izvorite din Directivele Congresului al III-lea al P.M.R., comitetul executiv al sfatului popular regional, sub conducerea comitetului regional de partid s-a preocupat cu grijă de lărgirea rețelei sanitare, asigurarea bazei materiale necesare pentru buna desfășurare a acestei activități, mobilizarea cadrelor sanitare din regiune la lupta pentru scăderea mortalității generale și infantile, precum și în desfășurarea unei largi acțiuni de educație sanitară a cetățenilor. In ultimii trei ani s-au construit și dat in folosință 5 policlinici moderne în orașele Suceava, Gura Humorului și în comunele Săveni, Darabani și Trușești, spitalul de copii din Săveni, spitalul din Iacobești etc. In 1962 se vor construi noi obiective sanitare cum sunt spitalul cu 600 paturi din Suceava, pavilionul balnear — Vatra Dornei cu 300 de paturi, centrul de singe din Suceava etc. Numai spitalul din Suceava va avea mai mult de jumătate din numărul de paturi existent în toate unitățile spitalicești din regiune în 1938. Cresc an de an fondurile repartizate pentru acoperirea cheltuielilor bugetare ale unităților sanitare — în 1961 acestea totalizează 125.500.000 lei, reprezentind 20 la sută din bugetul statului popular regional. Ca un rezultat al activității sanitare duse în mod susținut în ultimii ani, se constată că principalii indici care ilustrează starea de sănătate a populației înregistrează îmbunătățiri simțitoare. Mortalitatea generală în regiunea noastră a scăzut la 7,8 la sută, iar mortalitatea infantilă la 7,6 la sută. Atît in raportul prezentat cît și în cuvîntul participanților la discuții s-a arătat însă că in domeniul ocrotirii sănătății populației mai există unele deficiențe care trebuie grabnic înlăturate. Se cere o mai mare preocupare pentru aprovizionarea cu medicamente a punctelor farmaceutice din mediul rural, o mai bună organizare a activității de combatere și prevenire a bolilor contagioase. Participanții la discuții au subliniat necesitatea nătățirii muncii de educație îmbusanitată a populației. In încheierea lucrărilor, sesiunea a adoptat o hotărire care va îmbunătăți și mai mult activitatea sfaturilor populare, a personalului medico-sanitar din regiune. In vederea ocrotirii sănătății oamenilor muncii de la orașe și sate După perioada de remont, la fabrica de zahăr „Șiretul“ din Bucecea, procesul de producție se desfășoară din plinuri clișeu, aspect din secția de fabricație. Foto: E. ARON Școala din fabrică Succesele obținute de colectivul de muncă al Combinatului forestier „A V-a aniversare a R.P.R.“ din Fălticeni îr îndeplinirea sarcinilor de producție se datoresc mai multor factori. Fără îndoială însă că factorul de bază, hotărîtor, l-a constituit în permanență munca oamenilor, priceperea și hărnicia lor. Anul trecut, în combinat s-au organizat cursuri de ridicare a calificării profesionale. O perioadă de timp, la început, ele au funcționat incurte condițiuni. Apoi, și-au întrerupt activitatea, datorită mai ales lipsei de preocupare a tovarășilor ce răspundeau de organizarea și funcționarea lor. In activitatea cursurilor s-au manifestat și alte lipsuri. Locurile unde trebuia să se țină cursurile nu erau stabilite dinainte, iar parte dintre lectori nu aveau pregătirea profesională necesară. Despre toate aceste deficiențe s-a discutat intr-o ședință a biroului organizației de partid. In ședință s-a hotărit ca, comitetul sindical și conducerea, combinatului să treacă la reorganizarea cursurilor, a corpului de lectori și să asigure toate condițiile necesare bunei desfășurări a activității de ridicare a nivelului de cunoștințe profesionale. Pentru anul acesta, în combinat s-au organizat cursuri de ridicare a calificării profesionale pe secții și schimburi, ele rupririzînd pe toți muncitorii legați nemijlocit de procesul de producție. Fiecare curs are un caiet de evidența cuprinzînd prezența celor intuși și aprecieri calificative, ținîndu-se seama de lipsurile din anul trecut, corpul de lectori a fost reorganizat, cuprinzînd acum un număr de 8 ingineri și tehnicieni cu o calificare profesională corespunzătoare. Aceștia întocmesc lecțiile prevăzute program și se expun in fața cursantiăților. Tovarăși, care răspund de cursuri au cerut concursul — în întocmirea și expunerea lecțiilor —și unor ingineri și tehnicieni de la I.F. Fălticeni. Programul cursurilor, întocmit de un colectiv de specialiști, cuprinde mai întîi cîteva lecții generale, valabile in aceeași măsură pentru toți muncitorii din combinat. Așa sînt lecțiile „Lemnul ca materie primă și material de lucru“, „Principalii indicatori de plan“ și altele. In continuare programul cuprinde lecții pe teme specifice problemelor de producție din fiecare secție a combinatului. Muncitorilor de la depozitul de bușteni li se va expune, printre altele, secția „Activitatea depozitului de bușteni privind obținerea de produse de calități superioare“, celor de la hala gatere, lecția: „Întocmirea corectă a modelelor de tăiere“, ascuțitori- D. SIMICIUC Coresp. GH. CORNEANU (Continuare in pag. gat La muncă voluntară Raspunzînd chemării organizațiilor de bază, aproape 409 muncitori și funcționari din întreprinderile și instituțiile orașului Botoșani au hotărit ca in timpul lor liber să participe la muncă voluntară. Mergînd la recoltatul porumbului de pe tarlalele G.A.S. Gătămărăști, ei au lucrat cu mult entuziasm și s-au bucurat din plin de frumusețile și bogățiile toamnei. Roadele muncii n-au întirziat să se arate. In cîteva ore, ei au recoltat porumbul de pe o suprafață de 6 ha. teren și au ajutat la transportul lui spre gospodărie. Prin aceasta au adus gospodăriei importante economii. Coresp. GH. ȘOCARICi Anul XVI nr. 43044 pagini 20 bani Marți 10 octombrie 1961 Agențiile de presă transmit: — Prințul Norodom Stanik n-a acceptat invitația președintelui Kennedy de a vizita SUA. — Ziarul „Izvestia“ despre un marș de instrucție al unui submarin atomic sovietic Conducători de partid și de stat cel de-al II-lea pavilion de bunuri de consum de Expoziția de mostre de bunuri de consum de la șosea continuă să atragă un public numeros de toate categoriile. De la deschiderea lui, Pavilionul a fost vizitat de circa 65.000 oameni ai muncii din București și provincie. Cărțile de impresii ale diferitelor standuri — confecții, textile, tricotaje, blănuri, încălțăminte, produse alimentare — stau mărturie aprecierior pozitive de care se bucură din partea publicului consumator varietatea sortimentelor și calitatea mărfurilor expuse. De mult succes se bucură chestionarele distribuite in expoziție, care dau posibilitate fiecărui vizitator să-și comunice observațiile și sugerTile cu privire la produsele expuse. Duminică, așa cum s-a mai arătat in presa noastră, a fost o zi de mare afluență la Pavilionul de la șosea, numărul vizitatorilor depășind cifra de 30.000. In cursul aceleiași zile, expoziția a fost vizitată de tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Leonte Răutu, Gogu Rădulesu, ministrul Comerțului. Vizitind standurile expoziției, conducătorii de partid și de stat au subliniat progresele industriei noastre ușoare și alimentare, eforturile depuse de întreprinderile din aceste ramuri industriale pentru continua îmbunătățire a calității produselor, îmbogățirea sortimentelor și a prezentării mărfurilor. Potrivit îndrumărilor date de conducerea de partid și de stat, intreprinderie, ministerele de resort, cooperația meșteșugărească, pe baza, rezultatelor frumoase obținute trebuie să muncească sistematic, cu perseverență, pentru a îmbogăți gama de sortimente și a pune la dispoziția rețelei comerciale produse tot mai bogate, de bună calitate și cu aspect atrăgător, pentru a satisface într-o măsură tot mai mare gusturile și exigențele crescînde ale populației. Atit la sosire, cît și în timpul vizitării expoziției și la plecare, vizitatorii s-au adunat în număr mare în jurul conducătorilor de partid, și de stat, făcând o puternică manifestație de dragoste și atașament pentru partid și guvern. în vizită mostre la Directivele Congresului al III-lea al P.M.R. prevăd sporirea considerabilă a producției de cereale, mai ales de grîu și porumb, deoarece de aceasta depinde dezvoltarea celorlalte ramuri ale agriculturii și, în special, creșterea animalelor. Acest lucru va trebui să se realizeze, în primul rînd, prin creșterea recoltei la hectar. Gospodăria noastră cultivă an de an însemnate suprafețe cu porumb, obținnd producții mari la hectar. In anul 1960, spre exemplu, de pe o suprafață de 225 ha. cultivate cu porumb, gospodăria a realizat o producție medie de 2.585 kg. boabe la hectar, față de 2.200 kg, cît era planificat. Anul acesta, după evaluările făcute, rezultă că de pe cele 220 ha. ocupate cu această cultură, noi vom obține o producție medie de 3.500 kg. porumb boabe la hectar, iar de pe unele suprafețe chiar cite 4.000—5.000 kg. boabe la hectar. Experiența proprie ne-a dovedit că, in condiții de agrotehnică superioară, producția de porumb nu are limite, că noi putem smulge pâmîntuL, de pe terenuri neirigate peste 5.000 kg. porumb boabe la hectar. Iată un exemplu care confirmă acest lucru: In anul 1950, de pe o sfera sa de 20 ha. am obținut o producție medie de 5.000 kg. babe la hectar. Ca plantă premergătoare am avut păknse, iar terenul a fost arat din toamnă la adîncimea de 36 cm. și îngroșat cu circa 20 tone gunoi de grajd bine putrezit la hectar. Inainite de semănat, terenul a fost lucrat cu cultivatorul și grapa. Insămînțatul s-a făcut în timpul optim și în condiții agrotehnice corespunzătoare, folosind sămânță de porumb dublu hibrid, generația I-a. întreținerea culturii s-a asigurat prin aplicarea la timp a trei praștie. Acest exemplu dovedește din plin că dacă pămîntul este lucrat cum scrie la o carte, de pe terenuri neirigate noi putem obține o producție medie de 5.000 kg. porumb boabe la hectar. Luptînd pentru traducerea în fapte a sarcinilor trasate de partid, noi ne-am propus ca în anul viitor să obținem de pe 120 ha. teren neirigat o producție medie de 5.000 kg. porumb boabe la hectar. Acest lucru îl vom realiza prin aplicarea întregului complex de măsuri agrotehnice. In acest scop, încă de pe acum consiliul de conducere a luat o serie de măsuri tehniceorganizatorice. Cu ajutorul cadrelor tehnice au fost identificate terenurile de pe care urmează să se obțină 5.000 kg. porumb boabe lat hectar. In tarlaua „Ionică“, care are o suprafață de 210 ha., au fost identificate 60 ha.; în tarlaua „Odaie“, care are o suprafață de 179 ha. s-au identificat 40 ha., iar alte 20 ha. au fost identificate în tarlaua „Chir“. După stabilirea acestor terenuri, loturile au fost pichetate cu țăruși și date in primire, pe bază de proces verbal, brigadierilor de cimp Dumitru Hudescu și Mircea Costiniuc, colectiviști cu multă experiență în cultura porumbului. La rîndul lor, ei vor da terenul in primire celor mai bune echipe, iar consiliul de conducere va încheia contracte separate pentru lucrările ce urmează a fi exc- DUMITRU VIZITIU președintele gospodăriei colective din Știubieni — Săveni * (Continuare în pag. 7-a) DE PE TERENURI NEIRIGATE Putem obține cîte 5.000 kg. porumb-boabe la hectar Provizii de iarna De cîtva timp a început mai intens munca de aprovizionare a cantinelor pentru sezonul de iarnă. Pînă la g octombrie, Oficiul de aprovizionare și desfacere a legumelor și fructelor din Suceava a livrat cantinelor 169 tone cartofi, 1? tone ceapă, 6 tone rădăcinoase și diverse legume, 6 tone fasole și 2 tone de fructe. Printre primele cantine care s-au aprovizionat cu întreaga cantitate de cartofi pentru iarnă se numără cele ale spitalului unificat, întreprinderii „Străduința", a complexului C.F.R. Suceava-Nord și I.S.C.M. Totodată, cetățenii găsesc zilnic însem nui funiculare Nu peste mult timp, în parchetul 39 Rovinești al I.F. Fălticeni, va intra în funcțiune un funicular tip „Mîneciu”, pe o lungime de 1.600 metri. Un astfel de funicular, pe o lungime de 1.200 metri, va fi dat în folosință - la începutul lunii noiembrie și în parchetul Pietroasa. La instalarea de noi funiculare tip „Mîneciu" se lucrează intens și la I.F. Rădăuți și Falcău. Consfătuirile de producție, sprijin prețios In luna septembrie, întrecerea socialistă a muncitorilor de la fabrica de confecții „Botoșani“ s-a soldat cu realizări însemnate in ce privește îndeplinirea planului de producție și obținerea de economii. Sectorul confecții, de exemplu, a depășit planul cu 2.700 pantaloni și cu 2.800 bucăți perechi lenjerie. S-au economisit, in timp, importante cantități de același material din care se pot confecționa 180 perechi pantaloni și 70 bucăți lenjerie. Un rol însemnat în realizarea acestor succese l-au avut și consfătuirile de producție. In aceste consfătuiri, muncitorii nu numai că ridică probleme importante, legate de activitatea lor practică, dar fac și propuneri de îmbunătățire a muncii. La secția de lenjerie, de exemplu, deseori s-a pus poblemaționării proceselor tehnologice perfecta articolele ce se lucrau la intervale scurte și care cereau mai multe faze de fabricație. La propunerea muncitorilor, serviciul tehnic a determinat procese tehnologice specifice fiecărui articol in parte, răminind totuși, ca o trăsătură comună, a m mânc a celași număr de operații, fapt ce înlătură strangulările în cadrul procesului de producție. Reducerea consumurilor specifice a stat întotdeauna în centrul atenției. Ca urmare a discuțiilor purtate în consfătuiri, șabloneri au căutat cea mai judicioasă așezare tiparelor pe material, lucrînd numai a pe țesătură desfăcută. S-a ținut totdeauna seama de respectarea dimensiunilor semifabricatelor. Deseori, semifabricatele executate la sala de croit, și în piesele confecționate la grupa special de mărunțișuri, prezentau unele defecte. Comitetul sindicatului din fabrică a luat măsuri ca la consfătuirile celorlalte brigăzi să participe și muncitorii de aici. Concluziile desprinse le-au fost și lor de mare folos. In cinstea Conferinței orășenești de partid și a zilei de 7 Noiembrie, brigăzile nr. 1 și 2 au lansat o chemare la întrecere către toate celelalte brigăzi din fabrică, avînd ca obiectiv principal calitatea produselor A flind că chemarea lor a fost primită cu mult interes de către toate brigăzile, membrii 1 și 2 au discutat, într-o brigăzilor consfătuite care a avut loc de curînd, măsurile ce trebuie luate în vederea câștigării întrecerii Au fost criticați cei ce dau lucru de slabă calitate, iar fruntașii au împărtășit tuturor celorlalți metodele lar de Fiecare și-a luat angajamente lucrurisuflețitoare, căci, după cum se prevede, întrecerea va fi pasionantă și primul loc va fi cucerit de cei mai buni. Critica și autocritica, combativitatea, spiritul de răspundere, acestea sunt trăsăturile ce caracterizează consfătuirile de producție din întreprinderea noastră. După cum se poate desprinde din cele arătate mai sus, ele au devenit un sprijin prețios în munca întregului colectiv, ajutind la remedierea la timp a unor lipsuri, fiind in același timp și o tribună a experienței înaintate. I. SCHWARTZBERG (Din ALEX. ZABOLOTEANU postul de corespondenți voluntari) nate cantități de cartofi la chioșcurile de desfacere pentru aprovizionarea de iarnă. Pentru mecanizarea agriculturii Prevederile Directivelor Congresului al 111-lea al P.M.R. cu privire la înzestrarea agriculturii cu mașini agricole se înfăptuiesc 7Î de zi și în regiunea noastră. Nu de mult, au sosit noi tractoare și mașini agricole care au fost repartizate S.M.T.-urilor. Astfel, de la începutul anului și pînă in prezent, S.M.T -urile din regiunea Suceava au primit 250 de tractoare agricole și 20 de pluguri, 3S2 semănători păioase, 197 semn. »'.tori porumb, 134 combine și alte mașini agricole. Cineaști bucureșteni în regiunea noastră De cîteva zile, în raionul Săveni poposește un grup de cineaști din București. Grupul de operatori și regizori s-au deplasat la gospodăriile agricole colective din Știubieni și Vlăsinești. Secvențele filmate vorbesc despre viața nouă a colectiviștilor. Coresp. T. UNGUREANU i Scutaru Viorica și Vasile Puric, pe care îi vedeți in clișeul! de față, sînt mulgători fruntași din brigada zootehnică condusă de». Vasile Amurului de la G.A.S. Coțușca—Săveni. Iată-i pregătind faptele pentru a fi trimis la I.C.I.L. Foto : D. VIOREL — ___.jkxxx— Semănatul—la lEanpyg optim ! Cu toate forțele Pe tarlalele colectiviștilor și întovărășiților din comuna Dolhasca, raionul Fălticeni, nu se mai află glugi de porumb. De pe întreaga suprafață recoltată, porumbul a fost transportat imediat, iar mecanizatorii execută lucrările acum de pregătire a solului și însamînțează. Colectiviștii și întovărășiții folosesc și atelajele proprii, atît la arat, cit și la semănat. Comitetul executiv al sfatului popular comunal, organizațiile de partid ii mobilizează pe colectiviști și întovărășiți să urgenteze lucrările de toamnă, să transporte pe cîmp cantități cît mai mari de gunoi de grajd. Pînă acum în comuna Dolhasca au fost însămânțate cu grîu aproape 400 hectare. Cele mai mari suprafețe le-au însămânțat colectiviștii din Siliștea și Budeni. Grăbesc inșămințările Sub îndrumarea organizației de partid și a consiliului de conducere, membrii G.A.C. roșie“ din Grivița, comuna „Steaua Cordăreni, raionul Dorohoi, lucrează intens la executarea însămînțărilor de toamnă. Folosind din plin atelajele proprii, colectiviștii transportă de pe cimp culturile tîrzii, iar terenurile eliberate și destinate însămînțării griului sînt imediat arate, discuite și însămânțate Cu sămînță de gri din soiul „Bezoslaia 4“ colectiviștii au însămân.„t pină acum 70 hectare, brigadierii de cimp și toți colectiviștii se străduiesc sa execute lucrări de cea mai bună calitate și în același timp să urgenteze insămînțatul griului, Coresp. T. CHIORASCU Unii fruntași, alții codași in toamna aceasta, în raionul Săveni trebuie să se însămânțeze cu grîu — secară aproape 25.000 ha. Ajutați de către mecanizatori, colectiviștii și intovărășiții din multe comune au pornit din timp la pregătirea terenului și efectuarea semănatului. Pînă la data de 6 octombrie pe întregul raion au fost însămânțate cu grîu 8.460 ha., din care 4.830 ha. m gospodăriile colective. Cele mai mari suprafețe , semănate le au comunele Vlăsinești (002 ha.) și Avrămeni (538 ha.) Trebuie spus însă că nu peste tot se muncește cu aceeași hărnicie. In unele comune ca Borzești, Dîngeni, Rădăuți , Prut se întirzie cu eliberarea terenului de culturile tîrzii, cu executarea lucrărilor pregătitoare și cu iusămînțatul. Pe tarlalele comunei Borzești, bunăoară, n-au fost însămânțate decît 129 ha. cu grîu, din cele 1.200 ha. cate. Comitetele executive ale planifistaturilor populare comunale și conducerile G.A.C. și întovărășirilor agricole trebuie să mobilizeze toate forțele existente la transportatul de pe cimp a culturilor tîrzii, la arat și «nrsămînțat. Coreso. V. URSACHE.