Zori Noi, octombrie 1961 (Anul 14, nr. 4297-4322)

1961-10-10 / nr. 4304

Y Montează utilajele grele Echipa de montaj condusă de comunistul Gh. Bulat, care lucrea­ză pe șantierul Combinatului de in­dustrializare a lemnului din Sucea­va, a început zilele acestea lucră­rile de montare a primelor agre­gate mari. Ei lucrează acum la m­ontarea presei pentru presajul pla­cajului, agregat cu o greutate de 41,6 tone. In curînd, aici urmează să înceapă și lucrările de montare a us­­­c­ătoarelor cu role și a supraîncăl­zitoarelor cu apă. Coresp. E. CLARN1G —... ■ [UNK] [UNK]' ■ ■'■ [UNK] [UNK] Indici sporiți de valorificare a masei lemnoase­ zultate bune în producție. In pri­mele trei trimestre ale acestui an, ei au dat peste plan însemnate cantități de material lemnos. In a­­ceastă perioadă, s-au livrat peste prevederi 1 .­24 m.c. lemn pentru mina și celuloză, iar la sortimentul bile­manele — 452 m.c. Indicele de valorificare a masei lemnoase a fost realizat și depășit, obținân­­du-se astfel în plus cantitatea de 324 m.c. lemn de lucru rășinoa­­se și 65 m.c. lemn de fag. Tot în această perioadă, ca ur­mare a depășirii sarcinilor de pro­ducție pe cele 9 luni s-a înregis­trat o productivitate fizică a mun­cii, pe sector, de 1,432 m.c. om/zi, iar în brigăzile cu acord global— 1,681 m.c. om/zi. Muncitorii și tehnicienii secto­rului de exploatare III Demăcușa — I. F. Moldovița, antrenați în întrecerea socialistă, au obținut re­ Insemnate depășiri de plan In cele 9 luni expirate din acest an, lucrătorii­ întreprinderii de in­dustrie locală „23 August“ - Gura Humorului și-au depășit cu 122,3 la sută planul de producție. Rezultatele cele mai bune în această perioadă le-a obținut sec­ția confecții care și-a depășit pla­nul cu 60 la sută. Secția cauciu­­cărie, printr-o mai bună organi­zare a muncii, și-a depășit planul pe primele 3 trimestre cu 35 la sută, dînd numai produse de bună călită­e, fapt confirmat și de neîn­­registrarea, în ultima vreme, vreunui refuz din partea benefi­­­ciarilor. încălțăminte din piele economisită Reducerea consumurilor specifice de materii prime și materiale con­stituie un obiectiv de seamă al în­trecerii socialiste ce se desfă­șoară la fabrica de încălțăminte „Străduința“ din Ițcani. In primele trei trimestre ale anului, aici s-au economisit 11.714 dm.p. de piele din care se pot confecționa 459 pe­rechi fețe pentru bocanci. Numai muncitorii din echipa condusă de utemistul C. Crăciun au econo­misit, în luna septembrie, 1.132 dm.p. piele. Rezultate bune au ob­ținut, de asemenea, și muncitorii din cchipa de finisaj condusă de tov. C. Negru. Coresp. O. EMIL !♦ [UNK] [UNK] [UNK] Ci fiii în pagina a lll-a rubrica A II-a sesiune a Sfatului popular regional Suceava Duminică, 8 octombrie a.c., a a­­vut loc cea de-a treia sesiune a Sfa­tului popular regional Suceava. Pe lângă deputații sfatului popular regional au mai participat deputații Marii Adunări Naționale a R.P.R. din regiunea Suceava, comitetelor executive ale președinții sfaturi­lor populare raionale și orășenești de subordonare regională și con­ducători ai unor instituții sani­tare din regiune. Sesiunea a dezbătut problema ac­tivității comitetului executiv al sfa­tului popular regional in domeniul ocrotirii sănătății populației din re­giunea Suceava. Din raportul pre­zentat de tovarășul medic B. Merd­­ler, șeful secției sanitare și preve­deri sociale a comitetului executiv al sfatului popular regional, și din cuvîntul participanților la discuții a reieșit că în regiunea Suceava, în anii regimului democrat-popu­lar, s-au obținut mari succese în lupta pentru ocrotirea sănătății populației. Avînd în vedere sarcinile izvo­­rite din Directivele Congresului al III-lea al P.M.R., comitetul execu­­tiv al sfatului popular regional, sub conducerea comitetului regional de partid s-a preocupat cu grijă de lăr­girea rețelei sanitare, asigurarea bazei materiale necesare pentru buna desfășurare a acestei activi­­tăți, mobilizarea cadrelor sanitare din r­egiune la lupta pentru scăde­rea mortalității generale și infan­tile, precum și în desfășurarea unei largi acțiuni de educație sanitară a cetățenilor. In ultimii trei ani s-au construit și dat in folosință 5 policlinici mo­derne în orașele Suceava, Gura Humorului și în comunele Săveni, Darabani și Trușești, spitalul de copii din Săveni, spitalul din Iaco­­bești etc. In 1962 se vor construi noi obiective sanitare cum sunt spi­talul cu 600 paturi din Suceava, pavilionul balnear — Vatra Dorn­ei cu 300 de paturi, centrul de singe din Suceava etc. Numai spitalul din Suceava va avea mai mult de ju­mătate din numărul de paturi exis­tent în toate unitățile spitalicești din regiune în 1938. Cresc an de an fondurile repartizate pentru acope­rirea cheltuielilor bugetare ale uni­tăților sanitare — în 1961 acestea totalizează 125.500.000 lei, reprezen­­tind 20 la sută din bugetul statu­lui popular regional. Ca un rezultat al activității sa­nitare duse în mod susținut în ul­timii ani, se constată că princi­palii indici care ilustrează starea de sănătate a populației înregis­trează îmbunătățiri simțitoare. Mor­talitatea generală în regiunea noas­tră a scăzut la 7,8 la sută, iar mortalitatea infantilă la 7,6 la sută. Atît in raportul prezentat cît și în cuvîntul participanților la discuții s-a arătat însă că in domeniul ocro­tirii sănătății populației mai există unele deficiențe care trebuie grab­nic înlăturate. Se cere o mai mare preocupare pentru aprovi­zionarea cu medicamente a puncte­lor farmaceutice din mediul rural, o mai bună organizare a activității de combatere și prevenire a bolilor contagioase. Participanții la discu­ții au subliniat necesitatea nătățirii muncii de educație îmbu­sani­tată a populației. In încheierea lu­crărilor, sesiunea a adoptat o hotă­­rire care va­­ îmbunătăți și mai mult activitatea sfaturilor popu­lare, a personalului medico-sanitar din regiune. In vederea ocrotirii să­nătății oamenilor muncii de la orașe și sate După perioada de remont, la fa­brica de zahăr „Șiretul“ din Bu­­cecea, procesul de producție se des­fășoară din plin­uri clișeu, aspect din secția de fabricație. Foto: E. ARON Școala din fabrică Succesele obținute de colectivul de muncă al Combinatului forestier „A V-a aniversare a R.P.R.“ din Fălticeni îr­ îndeplinirea sarcinilor de producție se datoresc mai multor factori. Fără îndoială însă că factorul de bază, hotărîtor, l-a constituit în perman­ență munca oamenilor, priceperea și hărnicia lor. Anul trecut, în combinat s-au organizat cursuri de ridicare a ca­lificării profesionale. O perioadă de timp, la început, ele au funcționat in­curte condițiuni. Apoi, și-au întrerupt activitatea, datorită mai ales lipsei de preocupare a tova­rășilor ce răspundeau de organi­zarea și funcționarea lor. In acti­vitatea cursurilor s-au manifestat și alte lipsuri. Locurile unde tre­buia să se țină cursurile nu erau stabilite dinainte, iar parte dintre lectori nu aveau pregătirea profe­­sională necesară. Despre toate a­­ceste deficiențe s-a discutat intr-o ședință a biroului organizației de partid. In ședință s-a hotărit ca, comitetul sindical și conducerea, combinatului să treacă la reorgani­zarea cursurilor, a corpului de lec­tori și să asigure toate condițiile necesare bunei desfășurări a acti­vității de ridicare a nivelului de cunoștințe profesionale. Pentru anul acesta, în combinat s-au organizat cursuri de ridica­re a calificării profesionale pe sec­ții și schimburi, ele rupririzînd pe toți muncitorii legați nemijlocit de procesul de producție. Fiecare curs are un caiet de evidența cuprinzînd prezența celor in­­­t­uși și aprecieri calificative, ținîndu-se seama de lipsurile din anul trecut, corpul de lectori a fost reorganizat, cuprin­zînd acum un număr de 8 ingineri și tehnicieni cu o calificare pro­fesională corespunzătoare. Aceștia întocmesc lecțiile prevăzute program și se expun in fața cursan­tiă­ților. Tovarăși, care răspund de cursuri au cerut concursul — în întocmirea și expunerea lecțiilor —­­și unor ingineri și tehnicieni de la I.F. Fălticeni. Programul cursurilor, înto­cmit de un colectiv de specialiști, cuprin­de mai întîi cîteva lecții generale, valabile in aceeași măsură pentru toți muncitorii din combinat. Așa sînt lecțiile „Lemnul ca materie primă și material de lucru“, „Prin­cipalii indicatori de plan“ și altele. In continuare programul cuprinde lecții pe teme specifice probleme­lor de producție di­n fiecare secție a combinatului. Muncitorilor de la depozitul de bușteni li se va ex­pune, printre altele, secția „Activi­tatea depozitului de bușteni privind obținerea de produse de calități superioare“, celor de la hala gatere, lecția: „Întocmirea corectă a modelelor de tăiere“, ascuțitori- D. SIMICIUC Coresp. GH. CORNEANU (Continuare in pag. gat La muncă voluntară Raspunzînd chemării organizațiilor de bază, aproape 409 muncitori și funcționari din întreprinderile și instituțiile orașului Botoșani au hotărit ca in timpul lor liber să participe la muncă voluntară. Mer­­gînd la recoltatul porumbului de pe tarlalele G.A.S. Gătămărăști, ei au lucrat cu mult entuziasm și s-au bucurat din plin de frumusețile și bogățiile toamnei. Roadele mun­cii n-au întirziat să se arate. In cîteva ore, ei au recoltat porumbul de pe o suprafață de 6 ha. teren și au ajutat la transportul lui spre gospodărie. Prin aceasta au adus gospodăriei importante economii. Coresp. GH. ȘOCARICi Anul XVI nr. 4304­4 pagini 20 bani Marți 10 octombrie 1961 Agențiile de presă transmit: — Prințul Norodom Stanik n-a acceptat in­vitația președin­telui Kennedy de a vizita SUA. — Ziarul „Izvestia“ despre un marș de instrucție al unui submarin atomic sovietic Conducători de partid și de stat cel de-al I­I-lea pavilion de bunuri de consum de Expoziția de mostre de bunuri de consum de la șosea continuă să atragă un public numeros de toate categoriile. De la deschiderea lui, Pavilionul a fost vizitat de circa 65.000 oameni ai muncii din Bucu­rești și provincie. Cărțile de impresii a­le diferitelor standuri — confecții, textile, tricotaje, blănuri, încăl­țăminte, produse alimentare — stau mărturie aprecieri­or pozitive de care se bucură din partea publicu­lui consumator varietatea sortimen­telor și calitatea mărfurilor expuse. De mult succes se bucură chestio­narele distribuite in expoziție, care dau posib­ilitate fiecărui vizitator să-și comunice observațiile și su­­gerT­ile cu privire la produsele ex­puse. Duminică, așa cum s-a mai arătat in presa noastră, a fost o zi de mare afluență la Pavilionul de la șosea, numărul vizitatorilor depă­șind cifra de 30.000. In cursul aceleiași zile, expozi­ția a fost vizitată de tovarășii Gh­eorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Leonte Răutu, Gogu Rădu­­les­u, ministrul Comerțului. Vizitind standurile expoziției, con­ducătorii de partid și de stat au subliniat progresele industriei noas­tre ușoare și alimentare, eforturile depuse de întreprinderile din aceste ramuri industriale pentru continua îmbunătățire a calității produselor, îmbogățirea sortimentelor și a pre­zentării mărfurilor. Potrivit îndrumărilor date de conducerea de partid și de stat, in­­­treprinderi­e, ministerele de resort, cooperația meșteșugărească, pe baza, rezultatelor frumoase obținute tre­buie să muncească sistematic, cu perseverență, pentru a îmbogăți ga­ma de sortimente și a pune la dispo­ziția rețelei comerciale produse tot mai bogate, de bună calitate și cu aspect atrăgător, pentru a satisface într-o măsură tot mai mare gusturile și exigențele crescînde ale populației. Atit la sosire, cît și în timpul vizitării expoziției și la plecare, vi­zitatorii s-au adunat în număr mare în jurul conducătorilor de partid, și de stat, făcând o puternică mani­festație de dragoste și atașament pentru partid și guvern. în vizită mostre la Directivele Congresului al III-lea al P.M.R. prevăd sporirea conside­rabilă a producției de cereale, mai ales de grîu și porumb, deoarece de aceasta depinde dezvoltarea ce­lorlalte ramuri ale agriculturii și, în special, creșterea animalelor. Acest lucru va trebui să se reali­zeze, în primul rînd, prin creșterea recoltei la hectar. Gospodăria noastră cultivă an de an însemnate suprafețe cu porumb, obț­innd producții mari la hectar. In anul 1960, spre exemplu, de pe o suprafață de 225 ha. cultivate cu p­orumb, gospodăria a realizat o producție medie de 2.585 kg. boabe la hectar, față de 2.200 kg, cît era planificat. Anul acesta, după e­­valuările făcute, rezultă că de pe cele 220 ha. ocupate cu această cultură, noi vom obține o produc­ție medie de 3.500 kg. porumb boa­be la hectar, iar de pe unele su­prafețe chiar cite 4.000—5.000 kg. boabe la hectar. Experiența proprie ne-a dovedit că, in condiții de agrotehnică su­perioară, producția de porumb nu are limite, că noi putem smulge pâmîntuL­, de pe terenuri neiriga­te peste 5.000 kg. porumb boabe la hect­ar. Iată un exemplu care confirmă acest lucru: In anul 1950, de pe o sfera sa de 20 ha. am obținut o producție medie de 5.000 kg. b­­a­­be la hectar. Ca plantă premergă­toare am avut păknse, iar terenul a fost arat din toamnă la adînci­­mea de 36 cm. și îngroșat cu circa 20 tone gunoi de grajd bine pu­trezit la hectar. Inainite de semă­nat, terenul a fost lucrat cu culti­vatorul și grapa. Insămînțatul s-a făcut în timpul optim și în condi­ții agrotehnice corespunzătoare, fo­losind sămânță de porumb dublu hibrid, generația I-a. întreținerea culturii s-a asigurat prin aplicarea la timp a trei praștie. Acest exem­plu dovedește din plin că dacă pă­­mîntul este lucrat cum scrie la o carte, de pe terenuri neirigate noi putem obține o producție medie de 5.000 kg. porumb boabe la hec­tar. Luptînd pentru traducerea în fapte a sarcinilor trasate de par­tid, noi ne-am propus ca în anul viitor să obținem de pe 120 ha. teren neirigat o producție medie de 5.000 kg. porumb boabe la hectar. Acest lucru îl vom realiza prin a­­plicarea întregului complex de mă­suri agrotehnice. In acest scop, încă de pe acum consiliul de conducere a luat o serie de măsuri tehnice­­organizatorice. Cu ajutorul cadre­lor tehnice au fost identificate te­renurile de pe care urmează să se obțină 5.000 kg. porumb boabe lat hectar. In tarlaua „Ionică“, care are o suprafață de 210 ha., au fost identificate 60 ha.; în tarlaua „Odaie“, care are o suprafață de 179 ha. s-au identificat 40 ha., iar alte 20 ha. au fost identificate în tar­laua „Chir“. După stabilirea aces­tor terenuri, loturile au fost piche­tate cu țăruși și date in primire, pe bază de proces verbal, brigadie­rilor de cimp Dumitru Hudescu și Mircea Costiniuc, colectiviști cu multă experiență în cultura po­rumbului. La rîndul lor, ei vor da­ terenul in primire celor mai bune­ echipe, iar consiliul de conducere­ va încheia contracte separate pen­tru lucrările ce urmează a fi exc- DUMITRU VIZITIU președintele gospodăriei colective din Știubieni — Săveni * (Continuare în pag. 7-a) DE PE TERENURI NEIRIGATE Putem obține cîte 5.000 kg. porumb-boa­be la hectar Provizii de iarna De cîtva timp a început mai intens munca de aprovizionare a cantinelor pentru sezonul d­e iar­nă. Pînă la g octombrie, Oficiul de aprovizionare și desfacere a le­gumelor și fructelor din Suceava a livrat cantinelor 169 tone cartofi, 1? tone ceapă, 6 tone rădăcinoase și diverse legume, 6 tone fasole și 2 tone de fructe. Printre primele cantine care s-au aprovizionat cu întreaga cantitate de cartofi pen­tru iarnă se numără cele ale spi­talului unificat, întreprinderii „Străduința", a complexului C.F.R. Suceava-Nord și I.S.C.M. Totoda­tă, cetățenii găsesc zilnic însem­­ nui funiculare Nu peste mult timp, în parche­tul 39 Rovinești al I.F. Fălticeni, va intra în funcțiune un funicular tip „Mîneciu”, pe o lungime de 1.600 metri. Un astfel de funicu­lar, pe o lungime de 1.200 metri, va fi dat în folosință - la înce­putul lunii noiembrie­­ și în par­chetul Pietroasa. La instalarea de noi funiculare tip „Mîneciu" se lucrează intens și la I.F. Rădăuți și Falcău. Consfătuirile de producție, sprijin prețios In luna septembrie, întrecerea socialistă a muncitorilor de la fa­brica de confecții „Botoșani“ s-a soldat cu realizări însemnate in ce privește îndeplinirea planului de producție și obținerea de economii. Sectorul confecții, de exemplu, a depășit planul cu 2.700 pantaloni și cu 2.800 bucăți perechi lenje­rie. S-au economisit, in timp, importante cantități de același ma­terial din care se pot confecționa 180 perechi pantaloni și 70 bucăți lenjerie. U­n rol însemnat în realizarea acestor succese l-au avut și consfă­­tuirile de producție. In aceste con­­sfătuiri, muncitorii nu numai că ri­dică probleme importante, legate de activitatea lor practică, dar fac și propuneri de îmbunătățire a muncii. La secția de lenjerie, de exemplu, deseori s-a pus poblema­ționării proceselor tehnologice perfec­ta articolele ce se lucrau la intervale scurte și care cereau mai multe faze de fabricație. La propunerea munci­torilor, serviciul tehnic a determi­nat procese tehnologice specifice fiecărui articol in parte, răminind totuși, ca o trăsătură comună, a­ m mânc a­ celași număr de operații, fapt ce înlătură strangulările în cadrul procesului de producție. Reducerea consumurilor specifice a stat întotdeauna în centrul aten­ției. Ca urmare a discuțiilor purtate în consfătuiri, șabloner­i au cău­tat cea mai judicioasă așezare tiparelor pe material, lucrînd numai a pe țesătură desfăcută. S-a ținut tot­deauna seama de respectarea di­mensiunilor semifabricatelor. Deseori, semifabricatele execu­tate la sala de croit, și în piesele confecționate la grupa special de mărunțișuri, prezentau unele de­fecte. Comitetul sindicatului din fa­brică a luat măsuri ca la consfătui­rile celorlalte brigăzi să participe și muncitorii de aici. Concluziile desprinse le-au fost și lor de mare folos. In cinstea Conferinței orășenești de partid și a zilei de 7 Noiembrie, brigăzile nr. 1 și 2 au lansat o chemare la întrecere către toate ce­lelalte brigăzi din fabrică, avînd ca obiectiv principal calitatea pro­duselor A flind că chemarea lor a fost primită cu mult interes de către toate brigăzile, membrii 1 și 2 au discutat, într-o brigăzilor consfă­tuite care a avut loc de curînd, mă­surile ce trebuie luate în vederea câștigării întrecerii Au fost criticați cei ce dau lucru de slabă calitate, iar fruntașii au împărtășit tuturor celorlalți metodele lar de Fiecare și-a luat angajamente lucru­­ri­­suflețitoare, căci, după cum se pre­vede, întrecerea va fi pasionantă și primul loc va fi cucerit de cei mai buni. Critica și autocritica, combativi­tatea, spiritul de răspundere, aces­tea sunt trăsăturile ce caracterizează consfătuirile de producție din între­prinderea noastră. După cum se poate desprinde din cele arătate mai sus, ele au devenit un sprijin prețios în munca întregului colectiv, ajutind la remedierea la timp a unor lipsuri, fiind in același timp și o tribună a experienței înaintate. I. SCHWARTZBERG (Din ALEX. ZABOLOTEANU postul de corespondenți voluntari) nate cantități de cartofi la chioșcu­rile de desfacere pentru aprovizio­narea de iarnă. Pentru mecanizarea agriculturii Prevederile Directivelor Con­gresului al 111-lea al P.M.R. cu privire la înzestrarea agriculturii cu mașini agricole se înfăptuiesc 7Î de zi și în regiunea noastră. Nu de mult, au sosit noi tractoare și mașini agricole care au fost repar­tizate S.M.T.-urilor. Astfel, de la începutul anului și pînă in prezent, S.M.T -urile din regiunea Suceava au primit 250 de tractoare agrico­le și 2­0 de pluguri, 3S2 semănă­tori păioase, 197 semn. »'.tori po­rumb, 134 combine și alte mașini agricole. Cineaști bucureșteni în regiunea noastră De cîteva zile, în raionul Să­veni poposește un grup de cineaști din București. Grupul de opera­tori și regizori s-au deplasat la gospodăriile agricole colective din Știubieni și Vlăsinești. Secvențele filmate vorbesc despre viața nouă a colectiviștilor. Coresp. T. UNGUREANU i Scutaru Viorica și Vasile Puric, pe care îi vedeți in clișeul!­ de față, sînt mulgători fruntași din brigada zootehnică condusă de». Vasile Amu­rului de la G.A.S. Co­țușca—Săveni. Iată-i pregătind fap­­­tele pentru a fi trimis la I.C.I.L. Foto : D. VIOREL — ___­.jkxxx— Semănatul—la lEanpyg optim ! Cu toate forțele Pe tarlalele colectiviștilor și în­­tovărășiților din comuna Dolhasca, raionul Fălticeni, nu se mai află glugi de porumb. De pe întreaga suprafață recoltată, porumbul a fost transportat imediat, iar mecanizatorii execută lucrările acum de pregătire a solului și însamînțea­­ză. Colectiviștii și întovărășiții fo­losesc și atelajele proprii, atît la arat, cit și la semănat. Comitetul executiv al sfatului popular comu­nal, organizațiile de partid ii mo­bilizează pe colectiviști și întovă­rășiți să urgenteze lucrările de toamnă, să transporte pe cîm­p can­tități cît mai mari de gunoi de grajd. Pînă acum în comuna Dol­hasca au fost însămânțate cu grîu aproape 400 hectare. Cele mai mari suprafețe le-au însămânțat colecti­viștii din Siliștea și Budeni. Grăbesc in­șămințările Sub îndrumarea organizației de partid și a consiliului de condu­cere, membrii G.A.C. roșie“ din Grivița, comuna „Steaua Cordă­­reni, raionul Dorohoi, lucrează in­tens la executarea însămînțărilor de toamnă. Folosind din plin atelajele proprii, colectiviștii transportă de pe cimp culturile tîrzii, iar terenurile eliberate și destinate însămînțării griului sînt imediat arate, discuite și însămânțate Cu sămînță de gr­i din soiul „Be­­zoslaia 4“ colectiviștii au însămân­.­­„t pină acum 70 hectare, briga­dierii de cimp și toți colectiviștii se străduiesc sa execute lucrări de cea mai bună calitate și în același timp să urgenteze insămînțatul griului, Coresp. T. CHIORASCU Unii fruntași, alții codași in toamna aceasta, în raionul Săveni trebuie să se însămânțeze cu grîu — secară aproape 25.000­ ha. Ajutați de către mecanizatori, colectiviștii și intovărășiții din multe comune au pornit din timp la pregătirea terenului și efectuarea semănatului. Pînă la data de 6­ oc­tombrie pe întregul raion au fost în­sămânțate cu grîu 8.460 ha., din care 4.830 ha. m gospodăriile colec­tive. Cele mai mari suprafețe , se­mănate le au comunele Vlăsinești (002 ha.) și Avrămeni (538 ha.) Trebuie spus însă că nu peste tot se muncește cu aceeași hărnicie. In unele comune ca Borzești, Dîngeni, Rădăuți , Prut se întirzie cu eliberarea terenului de culturile tîr­zii, cu executarea lucrărilor pregăti­toare și cu iusămînțatul. Pe tarla­lele comunei Borzești, bunăoară, n-au fost însămânțate decît 129 ha. cu grîu, din cele 1.200 ha. cate. Comitetele executive ale planifi­sta­turilor populare comunale și condu­cerile G.A.C. și întovărășirilor agri­cole trebuie să mobilizeze toate for­țele existente la transportatul de pe cimp a culturilor tîrzii, la arat și «nrsămînțat. Coreso. V. URSACHE.

Next