Zori Noi, decembrie 1967 (Anul 20, nr. 6208-6234)

1967-12-03 / nr. 6210

--r X %3om noi duminică 3 decembrie 1967 Organ al Comitetului regional Suceava al P. C. R. și al Sfatului popular regional BUCUREȘTI, 2 decembrie 1967. Beneficii peste plan Din datele previzibile e­­xistente la trustul regional al întreprinderilor agricole de stat rezultă că planul anual al producției marfă va fi de­pășit cu 5 milioane lei. In același timp, la prețul de cost se va realiza o econo­mie de 2 la sută. Beneficiile peste plan sunt estimate la circa 4 milioane lei. Pînă acum a și fost reali­zat planul anual la o serie de indicatori. La carne de vită, de exemplu, planul anual este deja depășit cu 563 tone. In prima decadă a lunii decembrie se va înde­plini integral planul de pro­ducție și la carne de porc, urmînd ca pînă la sfîrșitul anului să se livreze peste plan încă 600 tone. Se evidențiază în mod deo­sebit întreprinderile agrico­le de stat Burdujeni, Leor­­da, Săveni care vor depăși planul anual de beneficii cu 1,4 milioane lei. Cu bune rezultate își încheie activita­tea economică pe anul aces­ta și întreprinderile agricole de stat Dîngeni, Suceava, Fălticeni care, de asemenea, vor depăși planul anual de beneficii. întreprinderea regională „Piscicola“ din Botoșani și-a realizat planul anual Cu 45 de zile înainte de termen și-a îndeplinit sar­cinile anuale de producție întreprinderea regională „Piscicola“, ce-și are sediul în orașul Botoșani. Pînă la 30 noiembrie, principalii indica­tori economici pe 1967 erau depășiți cu aproape 1,4 mi­lioane lei la producția globa­lă, cu 1,2 milioane lei la pro­ducția marfă și cu 1.264.000 lei la producția marfă vîndută și încasată. In unități fizice, peste sar­cinile anuale, colectivele unității „Piscicola“ au li­vrat pentru consumul popu­lației din regiunea noastră și din altele, 76.500 kg. pește. Bilanțul contabil pe 10 luni al întreprinderii con­semnează depășirea benefi­ciilor planificate cu 339.000 14 și economii la prețul de cost în valoare de 297.000 lei. Modele noi de țesături Creatorii de modele de la Uzina textilă „Moldova“ din Botoșani au trimis, nu de mult, la­­ București, comisiei de avizare a ministerului tu­telar, mai multe articole noi, menite să completeze gama sortimentelor de țesături fa­bricate aici. Trei dintre ar­ticolele trimise s-au întors la Botoșani cu avizul ministe­rului i Ramona, Flanel polar .și Săndița. In mai multe de­sene ce combină în mod reu­șit culorile, noile articole sunt destinate confecționării de bluze, rochii, cămăși băr­bătești acestor fulare etc. Autorii inspirate modele: creatoarea Agurița Ștefan și Titus Crișan, șeful atelieru­lui de creație. Pentru producția viitoare Pregătirea recoltei viitoare se află în atenția principală a lucrătorilor din raionul Să­­veni. Arăturile au fost exe­cutate pe mai mult de 42.000 ha., adică aproape pe întrea­ga suprafață planificată. In sol, pe circa 10.700 ha. au fost încorporate îngrășămin­te chimice și organice. In a­­cest scop s-au folosit peste 30.000 tone gunoi de grajd și 2.400 minerale. tone îngrășăminte Pentru producția de legume au fost fertilizate cu gunoi 87 ha. și încă pe a­­tîtea s-au fertilizat cu îngră­șăminte chimice. Unele cooperative agrico­le ca Știubieni, Zoițani au început să-și procure de la Agrosem.sămînța de porumb necesară. In același timp, majoritatea unităților au predat cantitățile de porumb destinate schimbului. Din 690 tone necesare, au fost predate aproape 450 tone. Proletari din toate țările, uniți-vă! IN DEZBATERE DOCUMENTELE PLENAREI C.C. AL P.C.R. din 5-6 octombrie 1967 Organizațiile de partid în centrul vieții socialeconomice Amplul proces de perfecțio­nare a întregii activități eco­nomico - sociale inițiat de par­tid, complexitatea măsurilor preconizate de Plenara C.C. al P.C.R. din 5—6 octombrie 1967 impun, cum este și firesc, ridi­carea nivelului muncii de par­tid pe o treaptă calitativ - su­perioară. Ritmul de dezvoltare a întregii noastre societăți, pro­funzimea transformărilor cer organizațiilor de partid o pre­zență dinamică în miezul vie­ții social - economice, deter­mină intensificarea neconte­nită a activității lor politice, multiplică sarcinile mari pe care le au în etapa desăvîrșirii construcției socialismului. Ele trebuie să-și îndrepte efortu­rile nu numai spre canaliza­rea energiilor și promovarea progresului în toate domeniile, sectoarele și ramurile de acti­vitate ; este necesar să milite­ze, cu aceeași consecvență, pentru perfecționarea propriu­lui lor stil de muncă, pentru creșterea rolului de conducă­tor politic. In actualele condiții, cînd viața economică, politică și culturală pulsează cu deose­bită intensitate pe toate planu­rile de activitate, munca colec­tivă a organelor și organizații­lor de partid capătă semnifica­ții noi, se afirmă ca principala metodă care facilitează schim­bul de opinii, înmănunchind tot ce este valoros în experien­ța cadrelor, stimulînd capacita­tea și inițiativa lor creatoare. Valoarea deosebită a efortului colectiv constă, înainte de toa­te, in cunoașterea profundă și multilaterală a realității, sin­gura bază prielnică pentru a­­doptarea celor mai judicioase măsuri și hotărîri. Este rațio­namentul care a caracterizat în permanență activitatea comi­tetului regional, a celorlalte organe și­ organizații de partid. Consultarea largă a unui mare număr de cadre de spe­cialitate, antrenarea activiști­lor de partid cu o bogată ex­periență, a maselor de comu­niști și de alți oameni ai mun­cii la examinarea problemelor deosebite au dat posibilitatea să obținem întotdeauna ima­ginea vie a fenomenelor, să a­­doptăm hotărîri fundamentate științific, înfăptuirea cărora a dus la punerea în valoare, cu mai multă pregnanță, a poten­țialului material și uman din regiunea noastră. In cursul a­­cestui an, de pildă, în întreaga regiune s-a desfășurat o am­plă acțiune pentru organizarea științifică a producției și a muncii, pentru rentabilizarea produselor. După plenara co­mitetului regional, prin largul schimb de păreri care a avut loc, confruntările zilnice din întreprinderi, sintetizînd gîn­­direa colectivă a organizații­lor de partid, au fost întocmi­te numeroase studii, aplicarea cărora va conduce la realiza­rea, in actualul cincinal, a unui spor de producție globală de aproximativ un miliard lei. Numai pe seama programării Tudor DONE secretar al Comitetului regional de partid Suceava judicioase a producției, la Com­binatul de celuloză și hîrtie din Suceava se va obține anual o producție suplimentară de 25 milioane lei. Prezentind aceste două e­­xemple, din șirul cuprinzător pe care ni-l oferă rezultatele acțiunilor întreprinse în a­­cest sens, subliniem fertilitatea, roadele concrete ale muncii co­lective în activitatea de zi cu zi a organelor și organizații­lor de partid, faptul că gîndi­­rea colectivă antrenează și mo­bilizează cele mai valoroase cadre, stimulîndu-le inițiativa, priceperea, oferă terenul pro­pice dăruirii depline. Recentele măsuri preconiza­te de conducerea partidului lărgesc aria de acțiune a mun­cii colective , prin constituirea la nivelul întreprinderilor, centralelor industriale, comu­nelor, orașelor a unor forme colective de conducere se vor crea, în și mai mare măsură, condiții ca elaborarea planu­­rilor, a diferitelor hotărîri pri­vind problemele economice și social - culturale să fie prin excelență rezultatul gîndirii comune. Promovarea cu con­secvență a muncii colective în organele și organizațiile de partid devine, în acest context, o pildă obligatorie de urmat pentru noile organisme indus­triale și administrative ce se vor crea, factorul care va asi­gura conținutul și substanța activității acestora. Or, pentru ca activitatea unor organe de partid să fie cu adevărat un exemplu­ de urmat, trebuie în­lăturate orice inconsecvențe, practicile dăunătoare, care frî­­nează mersul înainte. Am cri­ticat în repetate rînduri ten­dințele de subestimare a mun­cii colective ce-și făcuseră loc într-o perioadă în activitatea comitetelor raionale de partid Vatra Dornei și Săveni. Sim­pla adoptare a unor hotărîri bune în ședințe de birou și ple­nare, ținute, ce e drept, cu re­gularitate, — fără ca la apli­carea lor să fie antrenat un larg colectiv, întregul activ al organizației raionale — a dus la rămîneri în urmă în unele do­menii. Este suficient­ să amin­­­tim neajunsurile în valorifica­rea materialului lemnos, a fo­losirii utilajelor la cele trei întreprinderi forestiere din Va­tra Dornei. Pe de altă par­te, trebuie să se țină cont și­ de faptul că munca colectivă nu înseamnă neapărat și îna­inte de toate ședințe, adunări, consfătuiri. Inovator este Propune spiritului căutarea unor forme mai operative de consul­tare a oamenilor competenți într-o anumită problemă, în­cetățeni­rea unui contact direct cu ei în procesul muncii, schim­bul de păreri între membrii birourilor, comunicarea rapi­dă între secretari. Aflîndu-se permanent în esența vieții social - economice, îmbinînd munca colectivă cu răspunde­(Continuare în pagina a IIl-a) Anul XXII nr. 6210 4 pagini 25 bani IN ACEST NUMĂR Soarta celor mai frumoase desene Circulația pe timp de iarnă SPORT Cointeresarea materială resortul progresului social Avem în față perspectivele unui nou avînt de prosperitate a economiei naționale. Proiec­tul de Directive privind îm­bunătățirea conducerii și pla­nificării economiei, elaborat de recenta plenară a C.C. al P.C.R., ne demonstrează cu deosebită putere de convingere existența a numeroase posibili­tăți și resurse de creștere a producției și eficienței m­uncii în toate ramurile productive, în fiecare întreprindere și u­­nitate. Totodată se stabilesc măsurile necesare, cele mai ști­ințifice, de valorificare integra­lă a acestora. Printre ele, la loc de frunte se găsește cointe­resarea materială. Hotărîrea cu privire la ma­jorarea eșalonată pînă în 1970 a tuturor salariilor, vine să confirme încă o dată grija partidului și statului nostru pentru ridicarea sistematică a nivelului de trai al întregului popor. Pe de altă parte, se de­monstrează dezvoltarea vigu­roasă și armonioasă a econo­miei naționale, baza materială a creșterii produsului social și, implicit, a veniturilor fiecărui membru al societății. Faptul că ritmurile anuale de sporire a salariului real prevăzut de Congresul al IX-lea au fost depășite, iar în principalele ramuri industriale cu impor­tanță deosebită pentru econo­mia țării procentele de crește­re a cîștigurilor individuale vor fi atinse înainte de sfîrși­tul actualului­ cincinal, vor­besc despre realismul politicii economice a partidului, nostru politică al cărei scop final este continua îmbunătățire a vie­ții materiale și spirituale a tuturor celor ce muncesc. Viața ne arată că progresul societății este strîns legat în­tr-o interdependență organică și firească de cointeresarea materială, că aceste două ele­mente fundamentale ale dez­voltării se condiționează reci­proc. Pornind de la acest a­­devăr și avînd­ experiența ce­lor aproape­­ două decenii de activitate planificată, partidul a hotărît îmbunătățirea actua­lului sistem de salarizare care să corespundă cerințelor dez­voltării pe o treaptă superioară a economiei noastre socialiste, să acționeze ca o pîrghie efi­cientă, a progresului societății. Necesitatea perfecționării principiilor și elementelor pe care le include­ , salarizarea este evidentă și, în economia forestieră a regiunii noastre. Faptul că pînă­ acum ponderea salariului nominal­ în venituri­le realizate de muncitori în ex­ploatările de pădure și unită­­țile de industrializare a lem-VASILE GHEORGHIȚA inginer șef al întreprinderii forestiere Vatra Dornei (Continuare în pagina a III-a) La Serviciul de sistematizare și arhitectură din Botoșani se planșetă, conturul modern al comunelor de miine Foto , I, NEGREA CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA DECRET pentru convocarea Marii Adunări Naționale In temeiul art. 64 pet. 1 din Constituție. Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România DECRETEAZĂ: Articol unic.­­ Marea Adunare Națională se convoacă în a opta sesiune a celei de-a V-a legislaturi, în ziua de 9 decembrie 1967, orele 10 dimineața. Președintele Consiliului de Stat, CHIVU STOICA ANCHETA NOASTRĂ Sezonul rece intimpinat cu... răceală R) Aprovizionare numai pe jumătate Pfi­­nea și alte preparate, o problemă 0 Produ­sele de sorg, o raritate D Circuitul continuu al nepăsării ^ Anomalii ce se cer remediate Sînt oameni ,care numai în momentul cînd plouă își­­ amin­tesc că nu au galoși și numai cînd iarna , își așterne mantia de nea, merg la magazin să-și cumpere bocanci, după cum sînt și consumatori, pe care nimeni nu-i poate acuza de ne­glijență, de delăsare. Comer­țul însă, nu are acest drept de a lăsa totul pînă în ultimul moment. Unitățile de desfacere cu amănuntul au obligația să pună la dispoziția consumato­rilor toate mărfurile solicitate.­In regiunea noastră sunt sate și comune cu­­ drumuri acci­dentate, unde iarna nu se poa­te intra cu orice vehicul și unde e necesară deci o apro­vizionare din timp, abundentă și cu toate sortimentele. Pentru a vedea cum s-au o­­cupat uniunile raionale ale co­operativelor de consum, con­ducerile cooperativelor sătești și organele­­ locale de aprovi­zionarea populației pentru se­zonul rece, ne-am adresat unui însemnat număr de corespon­denți voluntari, rugîndu-i să ne furnizeze relații despre pre­ocuparea celor în drept pen­tru a asigura cumpărători­lor produsele alimentare, in­dustriale, lemnele și altele. Și iată ce am aflat: . • „In raionul Dorohoi sînt 12 comune — Darabani, Hu­­dești, Suharău­,­­Horodiștea,­ Cordăreni, Mileanca, Havîrna și altele, unde iarna aprovizio­narea se face anevoios. De a­­ceea au fost luate din timp măsurile necesare. Aceste co­mune au fost aprovizionate cu peste 183 tone petrol, 183 tone sare, 32 tone făină albă, 50 tone făină neagră, o însemna­tă cantitate de mălai, orez, ulei și alte produse alimentare.. De asemenea, cooperatorilor s-au­­ pus la dispoziție : 27.000 și perechi ciorapi de bumbac, peste 7.0­00 perechi încălțămin­te specifică sezonului, mănuși și fulare de lînă etc. Restul comunelor vor fi aproviziona­te ritmic, conform graficelor“. (Gh. Amarandei — Dorohoi). » „Unitățile de desfacere din Vicov de Jos sunt în ultimul timp mai bine aprovizionate. Se găsesc din abundență con­fecții, tricotaje, mănuși, cio­rapi, produse alimentare“. (Domnica Sbira — Vicov de Jos — Rădăuți). Astfel de aprecieri am pri­mit și de la corespondenții Gh. Seucă — Crasnaleuca — Săveni, V.V. Crăciun — Valea Glodului — Fălticeni, Vlad Be­­jenaru — Ionășeni — Botoșani și alții. Numai că aprecierile ELENA TOMIȚA (Continuare în pagina a IlI-a) Stațiunea experimentală pomicolă Fălticeni. Aramă, în laboratorul de protecție a plantelor Ing. Narcis Novac și laboranta Rodica Foto . D. VINTILA Festivalul filmului la sate Devenită tradițională, a­­ceastă manifestare de largă popularitate în țara noastră își dobîndește, cu fiecare nouă ediție, un loc tot mai distinct în ansamblul activităților cul­tural - educative și artistice. Experiența regiunii noastre — văzută în contextul repu­blican al acțiunii — relevă cu prisosință acest lucru. Festiva­lul precedent — în cadrul că­ruia filmele au fost­ vizionate în satele sucevene de peste 1.400.000 spectatori — a situat Întreprinderea regională cine­matografică Suceava pe­ locul­ întîi pe țară. Aceasta după ce, și în anii anteriori, rezultatele înregistrate au fost meritorii, ilustrînd gradul înalt de re­ceptivitate a sătenilor la cea de-a șaptea artă, preocuparea factorilor răspunzători pentru asigurarea condițiilor materia­le, pentru popularizarea fil­melor prin diverse modalități. Toate aceste succese obligă­­ în prima lui etapă — ce se deschide astăzi — Festivalul cuprinde cinematografele să­tești din raioanele Botoșani, Dorohoi, și Săveni. Gura­­ Humorului. Firește, elementul de maximă importanță pentru succesul acestei manifestări îl constituie însăși filmele ce vor fi urmărite pe ecrane, proble­matica și calitățile lor artisti­ce. Sub acest raport, spectato­rii vor avea prilejul să vizio­neze­­ producții cinematografice ce le vor satisface exigențele, variate sub raport tematic și diferite sub aspectul soluțiilor regizorale utilizate. Există, evident, toate condi­țiile ca, atît raioanele ce intră în festival acum, cit și cele ce vor participa în a doua etapă a lui, să obțină rezultate chiar mai bune decît cele realizate în ediția precedentă a acestei manifestări culturale. Este de așteptat ca montajele literare, călătoriile imaginare pe harta patriei și a regiunii, concursu­rile »Qipe­ știe răspunde“, sim­pozioanele etc. T- pregătite­­ și popularizate temeinic — să în­tregească spectacolele cine­matografice, să înlesnească­ pătrunderea conținutului lor de idei. Acolo unde baza ma­terială nu oferă încă — din lipsa de interes a factorilor lo­cali răspunzători — cele mai bune condiții pentru proiec­ția cinematografică, trebuie să se stabilească fără întârzie­­re măsurile adecvate. Este, așadar, de așteptat ca Festivalul filmului la sate — manifestare de binemeritat prestigiu — să releve și cu a­­cest prilej locul important pe­ care îl ocupă spectacolul ci­nematografic în viața spiritu­ală a locuitorilor satelor regiu­nii noastre. Perfecționări aduse­­ proceselor tehnologice în urma studiilor întreprinse în vederea perfecționării organizării producției și a muncii, la I.C.I.L. Suceava s-au stabilit judicioase măsuri tehnico - organizatorice. Apli­­carea lor în timp util preocupă întregul colectiv. Iată și cî­­teva dovezi.. De cîteva săptămîni s-au terminat lucrările pentru amenajarea unei noi secții în care se fabrică tele­mea din lapte de vacă. Dotată cu utilaj corespunzător, a­­ceastă secție dispune de condiții deosebite pentru realiza­rea unei producții sporite și de mai bună calitate, îmbu­nătățiri substanțiale s-au adus și în ceea ce privește amba­larea și conservarea producției de telemea. în prezent se află în curs de amenajare o secție de mare capacitate pentru fabricarea untului. Prin intrarea ei în producție se vor elimina transporturile suplimentare, care se fac acum între­ Suceava și­­ Botoșani pentru expe­dierea smîntînii și aducerea untului, se vor reduce cheltu­ielile de producție și, ceea ce e și mai important, se va asigura o aprovizionare mai operativă a consumatorilor din orașul Suceava. De la noua secție se va livra unt la pa­chet și pentru alte raioane din regiune. VASILE ALUCAI OGOARE în zilele din urmă au continuat arăturile pentru inst­­rom­țări de­ primăvară. Această lucrare a fost îndeplinită pe întreaga suprafață planificată în cooperativele agricole din raza orașelor Botoșani și Suceava și din raioanele Ră­dăuți și Fălticeni. Ogoarele sunt efectuate în proporție de numai 84,4 la sută în raioanele Dorohoi și Gura - Humo­­ru­lu­i. Pe­ regiune, în cooperativele agricole au fost execu­tate alături pe aproape 190.000 hectare din circa 198.500 planificate. Agerpres transmite: • La Uzinele de autocamioane din Brașov au fost date in ex­ploatare două hale moderne pen­tru construcții metalice și meca­nică fină. Ele sunt dotate cu u­­tilaje și instalații de mare pro­ductivitate. Intr-un stadiu avansat se află lucrările și la hala de tratament termic, ca și la turnătoria de fontă — una din cele mai mari unități de acest fel din țară. Prin intrarea în funcțiune a a­­cestor noi capacități, producția de autocamioane a uzinei brașovene se va ridica la 40.000 autovehicu­le pe an.­­ Au fost încheiate lucrările de asfaltare a drumului Craiova — Caracal — Stoenești — Dăneasa, parte integrantă dintr-o principa­lă arteră care face legătura în­tre localitățile din sud-vestul ță­rii și orașul București. Pînă acum, drumul cel mai bun între Bucu­rești - Craiova și Tr. Severin­­­ constituia șoseaua națională care trece prin Pitești. Noua lucrare face ca circulația rutieră între Capitală și Craiova să se îmbu­nătățească datorită faptului că șo­seaua are razele de curbură mai mari și mai puține pante, ceea ce permite sporirea vitezei și a siguranței circulației. In prezent, pe noul traseu se mai lucrează la un singur pod, în dreptul locali­tății Stoenești.­­ Terminarea construcției cen­tralelor telefonice automate Bucu­rești — Dorobanți și Sighișoara, precum și extinderea celor de la Timișoara, Ploiești, Brașov, Con­stanța, Piatra Neamț și Satu Mare­au dus la sporirea capacității re­țelei telefonice urbane cu încă 18.800 linii. In scopul îmbunătăți­rii comunicațiilor telefonice din­tre Capitală și localitățile de pe litoralul Mării Negre, în acest an a fost dat în funcțiune un sis­tem de curenți purtători care permite efectuarea simultană a 60 de convorbiri. In prezent, se află într-un stadiu avansat și lu­crările de mărire a capacității u­­nităților din București,­ Pașcani, Pitești, Câmpina, Buzău și Cluj-

Next