Zori Noi, octombrie 1968 (Anul 21, nr. 6467-6493)

1968-10-19 / nr. 6483

T r Proletari din toate țările, unici-v&l­­ ............................... .................................... ........... ........... — ■ 1 . .nm«âik Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean provizoriu UNIVERSI­TĂȚILE POPULARE Nu peste mult timp își vor redeschide cursurile universi­tățile populare, aceste institu­ții ale culturii de masă, desti­nate lărgirii orizontului de cu­noaștere al oamenilor muncii de vîrste și preocupări diferi­te. Despre rolul și însemnăta­tea universităților populare în viața spirituală a orașelor noastre nu mai este nevoie să vorbim. Vom spune, totuși, că universitățile populare pot fi considerate ca­ o „școală para­lelă“ cu instituțiile de învă­­țămînt general și superior, deschisă oricui dorește să-și întregească sfera de cunoștințe. Aderența publicului larg la această formă de învățămînt este stimulată prin abordarea unei diversități de teme ce răspund preferințelor și cerin­țelor cursanților. In noul an de învățămînt, în județul nostru vor funcțio­na 4 universități populare : la Suceava, Cîmpulung, Rădăuți și Fălticeni. (Ca și în ceilalți ani). Fiecare dintre ele și-a dobîndit în perioada care trecut, un loc mai mult sau a mai puțin bine definit în pei­sajul cultural al localităților respective. Care este stadiul pregătiri­lor ce se fac în vederea înce­perii noilor cursuri ? După cum sîntem informați, anul acesta programul cursu­rilor cuprinde îmbunătățiri substanțiale, vizînd în primul rînd modificări de ordin te­matic atît în ceea ce privește ciclul de cultură generală cît și cel de cultură de speciali­tate. Iată cîteva cursuri de in­teres general: „Oameni de sea­mă ai științei și culturii româ­nești“ (Suceava), „Utilul și fru­mosul cotidian“ „Mica enciclopedie“ (Fălticeni), (Cîmpu­lung). Este de relevat faptul că în orientarea tematică s-a ținut seama de rezultatele unor son­daje de opinii efectuate prin intermediul caselor orășenești de cultură. Unele cursuri n-au mai fost reluate, colectivele de lectori ai universităților au elaborat tematici noi, punînd accent pe ciclurile de expu­neri, vizînd cultura de specia­litate. Dintre acestea, pot fi amintite, de pildă, cursurile „Orizonturi noi în medicină“, și „Cum să înțelegem muzi­ca simfonică", ce vor funcțio­na în cadrul universității populare din Rădăuți. Prelegerile vor fi susținute de profesori, ingineri, medici și de alți specialiști, iar în u­­nele cazuri de către personali­tăți științifice din centrele u­­niversitare Iași și București. Colectivele de lectori au și fost stabilite , la fel sălile în care se vor desfășura orele de curs. Iată și un alt element nou, intervenit în programul uni­versităților populare din acest an­ la Suceava și Rădăuți vor funcționa cursuri speciale de matematică. Programa a­­cestora va include în bună mă­sură tematica necesară admi­terii în învățămîntul superior, cursurile venind astfel în aju­torul viitorilor candidați la studenție. La toate acestea se adaugă și un bogat material didactic ce va fi folosit îndeosebi în predarea limbilor străine: magnetofoane, diascoale, as­­pectomate, diapozitive. (Uni­versitatea­ din Rădăuți, spre e­­xemplu, dispune de un cabi­net fonic dotat cu aparatură modernă). Pînă in prezent, după cum reiese din situațiile existente la comitetul județean pentru cultură și artă, numărul celor înscriși la universitățile popu­lare nu este prea mare. S-au întreprins, ce-i drept, cîteva acțiuni de popularizare (afișe, fluturași, anunțuri la stațiile de radioficare), dar cu rezul­tate nu pe măsura așteptări­lor. Sînt colective mari (din întreprinderi, instituții), unde s-ar găsi numeroși viitori cursanți dornici să audieze cursurile de cultură generală sau cele de specialitate. Ne referim, în special, la Suceava unde — paradoxal — univer­sitatea populară nu și-a cîști­­gat încă prestigiul altor insti­tuții similare din județ. (Cu un an în urmă, ciclul pe tema „Tineretul și viața contempo­rană“ s-a autodizolvat, pe par­curs, datorită lipsei de cursanți) Se impune, în acest sens, in­tensificarea acțiunilor de popu­larizare a temelor și a progra­melor universităților populare în rîndurile tuturor categorii­lor de oameni ai muncii, pen­tru stimularea interesului a­­cestora. ION BELDEANU întreprinderea de industrie locală „Producția“ din Suceava. La secția de tim­­plărie mecanică s-a dat în folosință o nouă mașină de cepuit și scobit, care execută simultan șase operațiuni. In imagine, muncitorul Petru Cașoschi execută diverse piese pentru binale Foto : I. MIHU Viața economica IN ZONA MIHAI VITEAZU DIN SUCEAVA AVANCRONICA LA O RECEPȚIE INSU­FICIENT PREGĂTITĂ In continuarea investigații­lor noastre asupra stadiilor în care se află lucrările de inves­tiții cu termen de predare la 30 septembrie a.c., am încercat să o abordăm și pe cea denumi­tă „Instalații interioare de în­călzire centrală în zona Mihai Viteazu din Suceava“. Spu­nem „am încercat“ pentru că, din­ capul locului, ne-am lovit de împotrivirea tocmai a bene­ficiarului, întreprinderea de gospodărie orășenească, prin reprezentantul său autorizat, delegat să se ocupe direct cu investițiile, tovarășa Liliana Ienciu, inginer principal în ser­viciul tehnic. Redăm, pe scurt, dar în esență, părerile sale în legătură cu tema : „Ați venit prea devreme, (era în 9 octombrie) pentru că, de fapt, termenul nu e în tri­mestrul III, cum scrie în ac­tele Băncii de investiții, ci la 15 octombrie, cum scrie într-ale noastre. Și chiar dacă ar fi fost cel dintîi, doar n-o să pretindem ca după o săp­­tămînă de la epuizarea lui lucrările să fie cu totul gata. Aud și eu că sînt întîrziate, dar ce-i cu asta ? Așa se în­­timplă de cînd lumea. Eu stau de doi ani în bloc — și calo­riferele tot curg. O să ne du­cem la recepție, cînd vom reuși să adunăm comisia, și­ o să vedem pe viu care-i situa­ția. Pînă atunci, c­e să ne a­­mestecăm ? Dacă va merge, semnăm — dacă nu, nu. Poa­te veniți și dumneavoastră (zîmbet ironic) să ne ajutați“. Reținem invitația, dar nu subscriem nicidecum punctelor de vedere enunțate. Concilie­rea termenelor, peste capul or­ganului finanțator, denunță tolerarea reciprocă, atît de des condamnată, în care se com­plac deopotrivă executanții și beneficiarii, prin grația de ne­înțeles a ultimilor. Respecta­rea termenelor nu e, pentru nimeni, facultativă i în cazul unor lucrări de nuanța aces­teia, primește în plus și atri­bute umane a căror încălcare nu se împacă deloc cu Seni­nătatea indiferentă a răspun­sului ce ni s-a dat. Nu e ad­mis ca mecanicul șef al între­prinderii, cu biroul la doi me­tri de cel al investițiilor, să nu știe măcar că se fac astfel de instalații.­­Tovarășul ing. D. Sălăgeanu, sosit de două luni în întreprindere ! „Cu­nosc ceva despre punctul ter­mic Tudor Vladimirescu, e foarte întîrziat, nici nu l-am luat în primire ; la protestele locatarilor blocului K, trustul de construcții a pus acolo trei oameni să dea căldură, proba­bil îi plătește din organizarea de șantier. In zona Mihai Vi­teazu ? Nu știu, nu mi-a spus nimeni nimic“. Tov. ing. L. Ienciu, textual: „Ei, nu știe !“) Supravegherea calificată a lu­crărilor pe parcurs, mai ales de către cel ce le va exploata efectiv, face integral parte din garanțiile bunei lor execuții. Și la TGO se știe aceasta, deoa­­rece (în legătură cu faptul că trustul de construcții nu res­pectă, la creșa de 90 de lo­curi, proiectul instalațiilor ter­mice) ing. Sălăgeanu scrie, la 19 septembrie a.c., consiliului popular județean : „Executa­rea remedierilor va fi mult mai costisitoare după ce lucra­rea va fi gata, iar dacă insta­lația nu va fi executată con­form proiectului, noi (I.G.O., n.n.) nu o vom alimenta fără modificarea ei“. Lucru perfect valabil pentru orice instalație, deci și pentru cea de care ne ocupăm. Dar ca să devină și realitate e nevoie de colabo­rare, de interes , de mai mult ȘTEFAN STROE (Continuare în pagina a H-a) v4>,v^vxvv>.x,vnXXSXXXXXVVXNXXVVVXXXXXXXXXXNXXXXXXX\XXXXXXXXXXXVVXXXXXXXVXNV»XVVXXXXXVXXXXXXXXXXXVVVXXVVVXVVVNVVXXVvXN In acest număr : Alegeri în organizațiile de partid EXPRESIE A MATURITĂȚII POLITICE In pag. 3 e SPORT in pag. 2 TRIBUNA In pag. 3 DIN EVENIMENTELE EXTERNE . Intervenția delega­tului român în Comi­tetul pentru teritoriile de sub tutelă și ne­autonome al O.N.U. si§ Sesiunea Adunării Nationale a R.S. Ce­hoslovace In pag, A At O VALOROASA INVENȚIE SUCEVEANA La întreprinderea fores­tieră din Rădăuți se află în curs de execuție proto­tipul invenției tovarășului Ia­ncu Robu și a colabora­torului său, prof. Demir Teleagă, denumită „Dispo­zitiv *­16 încărcare mecani­zată a buștenilor în auto­camioane“. Brevetată de Oficiul de stat pentru invenții sub nr. 50607, invenția — bazată pe un sistem de cabluri care înlătură existența rampelor de încărcare — asigură eli­minarea totală a efortului fizic, accelerarea substanția­lă a timpului de încărcare, condiții de perfectă securi­tate a muncii și micșorea­ză formația de lucru pînă la cel mult doi oameni. Im­portant este c­ă, spre deo­sebire de soluțiile cunoscu­te pînă în prezent, dispo­zitivul este fix, el intră în dotarea punctului de ex­ploatare, e aplicabil orică­rui tip de autocamion și întrebuințează tocmai forța produsă de motorul vehi­culului a dus la încărcare, fără a mai fi nevoie de grupuri energetice auxi­liare. S zile­ zilei Anul XXIII ■ 6483 sîmbătă 19 octombrie 1968 4 pagini 30 bani REDACȚIA $1 ADMINISTRAȚIA : Suceava, str. Tipografiei nr. 1 ; telefoane : redactor șef - 2766 ; redactor șef-adjunct - 3198 ; secreta­riatul de redacție - 2692 ; industrie, viață de partid - 2765 ; agrară, informații - 2764 ; cultură, admi­nistrație - 3195­­ construcție de stat, scrisori și co­respondenți - 3096, In stațiile de sortare a produse­lor de balastieră, după cum dove­dește fotografia noastră, mecani­zarea șantierelor de drumuri care activează pe raza județului a rea­lizat cîteva importante succese pe linia tehnicizării procedeelor de lucru, dintre care notăm :­rea fișelor tehnologice pe fază și pe lucrare în scopul urmăririi sincronizării fluxului ; mecaniza­rea confecționării carcaselor de armătură ; valorificarea superioa­ră, prin producerea de cribluri, a zăcămintelor din cariere și balas­tiere. Alese în funcție de necesitățile fiecărei unități, problemele luate în studiu au comportat o amplă muncă de documentare, în vede­rea optimizării soluțiilor. Eviden­țierea eficienței economice a stu­diilor, a modului cum ele se­­ apli­că, urmărirea economiilor realiza­te și stabilirea exactă a celor­­ post­­calculate întrunește astfel elemen­tele cele mai operative și mai con­crete cu putință, iar experiența cîștigată a devenit bun comun pentru toate unitățile similare din țară, în cadrul simpozionului nu de mult organizat la Suceava. — îmbunătățirea proceselor­ teh­nologice la stațiile de mixturi asfaltice ; folosirea electricității în asanarea straturilor de funda­ție ; foraje orizontale în scopul consolidării unor terenuri ; îm­bunătățirea tehnologiei la stîlpii centrifugali ; mărirea duratei de serviciu a cofrajelor ; introduce­Fabrica de mucava „Molidul“. Georgeta Sandu lucrează la noul dinamometru pentru determinarea rezistenței macaralei Autobaza de transporturi din Suceava a fost dotată, recent, pentru mărirea parcului auto, cu șase mașini marca „Bucegi” de 10 tone In campania agricolă de toamnă E nevoie de mai mult gospodăresc IT octombrie. La G.A.P. Făl­ticeni... Cer senin în campa­nie. Mai sunt 5 ha. cu cartofi de recoltat Intr-o zi vor fi gata. După aprecierile președintelui Gheorghe Boambă și ingine­rului agronom Constantin Pintilie, cel mult într-o săp­­tămînă, toate lucrările de toamnă vor fi terminate. Deo­camdată, nu avem nici un motiv să le punem cuvîntul plin de răspundere la îndoia­lă. Totuși, există un ritm di­minuat la transportul cartofi­lor în bază. Din 160 t, s-au predat numai 50 t. Se întîm­­pină greutăți și la preluare. La baza din stația Fălticeni aflăm că nu există „mînă de lucru” ! Foarte ciudat! De ani de zile s-au predat cartofi aici. Cum de nu s-a știut din timp că e nevoie de numărul respectiv de oameni ?... Preutești. O mică ședință de lucru la sediu. Președintele cooperativei, Vasile Aciufoaie, ne explică cu năduf o situație aproape neverosimilă. Cartofii s-au recoltat de pe 150 ha. din 170 ha. La bază, însă, din 832 t, contractate, nu s-au transpor­tat decit 70 de tone. Oamenii puteau să înceapă să trans­porte la 15 septembrie cînd se anunțase că se deschide baza din stația Arghira. Dar aceasta n-a început să pri­mească decît la 25 septem­brie. De atunci, cei de acolo i-au respins cooperativei ne­numărate transporturi de car­tofi pe motiv că marfa nu este de categoria I și pentru cate­goria a XI-a nu sunt benefi­ciari. Dar iată că de două zile, baza primește tot. Nu mai e atît de exigentă. Cartofii coo­perativei, însă, stau în gră­mezi masive pe cîmp. Nu-i mai puțin adevărat că și cooperatorii au dat „rasol“ la sortare. De abia acum își dau seama că pentru a obține prețuri mai bune la contract e nevoie de o resortare. Dar lucrarea cere oameni. Și se ivește altă greutate. I.A.S., care are un teren în apropie­re, angajează cooperatori pen­tru recoltatul sfeclei. Coope­rativa, deci, e lipsită de bra­țe de muncă și se gîndește ca pentru resortare să angajeze alți cetățeni și să le plăteas­că în bani. Toată încurcătura nu înseamnă decît pagubă pentru venitul obștei. La baza din halta C.F.R. Ar­ghira aflăm o situație nu mai puțin lipsită de logică. C.A.P. Dolhești are o tarla cu cartofi tocmai la Tudora (Botoșani). Nu poate aduce cartofi la baza cea mai apropiată din Dol­­hasca. Mașinile trec pe acolo și-i transportă mai departe, cale de mulți kilometri, aici la Arghira. In loc de 6 trans­porturi zilnic, mașinile reu­șesc să efectueze numai 3. Și asta în plină campanie, cînd fiecare mijloc de transport e drămuit. Sînt prezenți aici și delegații C.S.F. : Dumi­tru Păcuraru și Beno Gold­­scher. Li se explică situația anormală, negru pe alb. Nici nu vor să audă de vreo schimbare. Așa s-a planifi­cat... Pe rampă sînt cantități u­ spirit­ riașe de cartofi supuse in­temperiilor. De două zile se tot promit vagoane. N-a sosit decît unul. Șeful haltei ex­plică vinovăția șefilor stațiilor Fălticeni și Dolhasca. Deși există un ordin emis de R.M.S. pentru repartiția de vagoane, cei doi le scopuri. Patru dirijează în alte partizate pentru vagoane, re­cartofi, au fost date de stația Fălticeni la... mobilă. Deși halta are plan comercial, cei doi șefi mai mari o consideră de... tre­cere. Și alte cantități uriașe de mărfuri stau pe rampă și se depreciază. Se pare că hărnicia coope­ratorilor din Dolhasca s-a compromis tocmai în aceste zile, cînd trebuia să-și menți­nă prestigiul. Dacă din 170 ha. cu cartofi au mai rămas de recoltat numai 20, apoi si­tuația sortatului se află sub orice critică. Se reflectă și în cantitatea transportată la bază. Din planul de 1.100 t. nu s-au adus decît 200 t. Nu e de­mi- V. BELU (Continuare în pagina a H-a) Ancheta sociala In afara obștei ? Călătorul care trece prin Ar­bore rămîne plăcut impresio­nat la vederea gospodăriilor satului. Străzi drepte și porți bine aliniate însoțesc pașii oa­menilor de-a lungul și de-a la­tul comunei, înfățișînd priviri­lor ordine și curățenie. Este un loc unde gazdele țin la o­­brazul așezării lor, și construc­țiile noi se înscriu în aceeași linie proaspătă, dovedind că tinerii au învățat deprinderea acestor rînduieli de la vîrstnici. Cu atît mai contrastant se desenează în tabloul gene­ral al satului un mănunchi de gospodării (să fie vreo 20), primprejurul cărora s-au insta­lat dezordinea și necurățenia. Am bătut la cîteva porți dintre acestea, căutînd gospoda­rii. Au apărut dinăuntru însă numai cîțiva copii, care au spus că „tata și mama sînt la lucru“, fără să știe exact unde. Așa se face că portretele celor pe care-i căutam au trebuit să fie alcătuite altfel, ceea ce nu scade însă cu nimic veridici­tatea și autenticitatea lor. — Aș putea să vă spun mai multe lucruri despre vecinul meu, Vasile Ciorcea, a decla­rat Vasile Apostol. Intr-o zi mi s-a plîns că are necaz în familie și-i trebuie bani, îmi oferea să-i cumpăr un suman. Mi-a plăcut sumanul acela și mi-am zis : de ce să nu-l cum­păr dacă omul îl vindea ? I­ și ajutam într-un fel. După ce l-am cumpărat, m-am uitat bine la el. Nu era de-al nos­tru, de pe-aici, ci avea lucră­tura cum se poartă la munte, prin părțile Humorului. Sea­ra, ce necaz credeți că avea Ciorcea ? Se adunaseră multe neamuri de-ale lui mai casă și au făcut un chef straș­în nic, după care s-au și bătut. Luni dimineața îi vezi că plea­că de-acasă, și nu se întorc pînă sîmbătă. Pe unde umblă nu știu, dar în sat nu lucrea­ză. . . — Mă mir pînă unde ii du­ce mintea, spunea Trifan Pa­­hone. Pleacă pe la Botoșana, Caș­van­a și mai sus, la mun­te, unde nu-i știe nimenea. Mi-au spus și mie alți gospo­dari. Se duc și se jeluiesc la unul și la altul că le-ar fi ars casa. Nici în glumă n-aș zice așa ceva despre gospodăria mea, dar ei țintesc ager, la su­flet. Oamenii se mai îndură, îi ajută cu ce pot. Și sîmbătă se întorc cu desagii plini, de-ți vine să crezi, că au muncit pe luptele și au agonisit cinstit. Cînd colo, vînd tot și se pun pe chefuri. — Eu, zicea Toader Cîmpan, i-am spus de cîteva ori Eufro­­sinei Bizan să mă lase în pace. Vine și se plînge, că-i greu, că-i pe dincolo, dar să lucreze n-am văzut-o. — In afară de acestea, ne-a spus șeful postului de miliție, unii ca Floarea Pribeagu se țin și de înșelătorii. Sînt foar­te inventivi în descoperirea u­­nor mijloace de cîștig fără să muncească. Ceea ce supără însă mai mult sînt dezordini­le pe care le provoacă. Roman Pribeagu, Dumitru Rîpă, Fila­­ret Băcilă, Modest Covaci sînt numai cîțiva dintre contrave­nienții înrăiți, recidiviști în scandaluri. Faptele reprobabi­le (ca oprirea circulației, in­juriile, reclamațiile) se țin lanț. Am apreciat că arborenii în cauză au un pronunțat spirit A. RUDEANU (Continuare in pagina all-a) Situația recoltării cartofului și însă­­mînțării griului, în cooperativele agricole, pînă ieri dimineață Recoltat Semănat Recoltat Semănat Unitatea cartofi grîu Unitatea cartofi grîu _______________/______­V_____________________Țn______°/n Arbore 25,8 27,0 Măneuți 94,0 84,0 Bălăceana 51,1 55,0 Milișăuți 42,4 63,5 Berchișești 78,9 40,0 Negostina 90,0 82,7 Botoșana 40,9 15,6 Rădăuți 45,8 42,8 Bosanci 87,2 54,6 Satu Mare 36,8 53,4 Cajvana 17,0 42,0 Siret 63,9 64,6 Chilișeni 100,0 90,9 Siminicea 78,0 47,1 Ciprian Șerbăuți 55,0 54,0 Porumbescu 60,8 58,6 Șerbănești 91,6 43,3 Comănești 67,0 44,0 Vășcăuți 66,0 72,3 Costina 14,5 56,0 Verești ’ 61,5 90,6 Dărmănești 40,0 81,0 Vicovu de Jos 45,0 46,6 Drăgoești 54,7 60,0 Vicovu de Sus 45,7 35,0 Grănicești 36,7 66,0 Volovăț 39,3 46,9 Iacobești 45,6 75,5 Zamostea 78,7 86,9 Ilișești 66,5 42,6 Zvoriștea 92,0 62,0 Ipotești 95,8 62,5 Adîncata 58,5 43,0 Liteni 81,8 65,7 Băișești 64,3 77,3 Măriței 49,7 71,1 Baia 56,9 80,0 Mihoveni 75,0 61,5 Bogdănești 73,7 64.7 Mitoc 64,5 55,0 Boroaia ' 57,7 100,0 Moara 93,1 57,1 Buuești 71,4 84,2 Poeni Solea 21,3 11,5 Burdujeni 97,7 80,0 Pîrtești de Jos 15,8 26,6 Ciumuiești 70,0 70,9 Pătrăuți 75,0 56,0 Dolhești 89,1 72,5 Reuseni 97,1 71,7 Dolhasca 88,2 59,2 Sf. Ilie 58,0 75,0 Drăgușeni 86,9 83,3 Stroești 59,5 73,3 Fîntîna Mare 62,2 79,9 Șcheia 65,6 88,3 Fălticeni 88,8 96,0 Todirești 45,8 56,2 Fîntinele 100,0 65,4 Udești 74,5 51,6 Foraști 76,0 50,1 Valea Moldovei 69,7 61,1 Hirtop 100,0 54,0 Zaharești 75,8 85,6 Horodniceni 89,0 85,4 Baineț 50,0 36,2 Liteni îop.o 65,8 Bălcăuți 96,2 72,2 Manolea 58,8 39,3 Bilca 64,2 65,0 Plopeni 72,0 96,4 Calafindești 97,1 84,0 Prelipca 96,0 86,6 Costișa 89,6 81,8 Preutești 90,0 68,6 Dornești 72,5 27,3 Pleșești 84,4 81,4 Dumbrăveni 100,0 80,8 Rădășeni 95,4 70,0 Frătăuții Noi 73,3 60,0 Rotopănești 93,0 74,0 Frătăuții Vechi 82,5 66,0 Rotunda 100,0 .Ig,o Gălănești 69,2 70,0 Roșcani 80,0 50,0 Grămești 63,0 71,4 Probota 100,0 80,0 Hănțești 63,5 65,0 Șasca 73,5 82,1 Horodnicu de Jos 56,8 46,1 Salcea 96,9 81,4 Horodnicu de Sus 62,5 31,1 Valea Glodului 90,0 79,4 Iaslovăț 32,8 49,0 Marginea 52,4 47,3 Total 64,6 63,5

Next