Zori Noi, octombrie 1968 (Anul 21, nr. 6467-6493)
1968-10-19 / nr. 6483
T r Proletari din toate țările, unici-v&l ............................... .................................... ........... ........... — ■ 1 . .nm«âik Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean provizoriu UNIVERSITĂȚILE POPULARE Nu peste mult timp își vor redeschide cursurile universitățile populare, aceste instituții ale culturii de masă, destinate lărgirii orizontului de cunoaștere al oamenilor muncii de vîrste și preocupări diferite. Despre rolul și însemnătatea universităților populare în viața spirituală a orașelor noastre nu mai este nevoie să vorbim. Vom spune, totuși, că universitățile populare pot fi considerate ca o „școală paralelă“ cu instituțiile de învățămînt general și superior, deschisă oricui dorește să-și întregească sfera de cunoștințe. Aderența publicului larg la această formă de învățămînt este stimulată prin abordarea unei diversități de teme ce răspund preferințelor și cerințelor cursanților. In noul an de învățămînt, în județul nostru vor funcționa 4 universități populare : la Suceava, Cîmpulung, Rădăuți și Fălticeni. (Ca și în ceilalți ani). Fiecare dintre ele și-a dobîndit în perioada care trecut, un loc mai mult sau a mai puțin bine definit în peisajul cultural al localităților respective. Care este stadiul pregătirilor ce se fac în vederea începerii noilor cursuri ? După cum sîntem informați, anul acesta programul cursurilor cuprinde îmbunătățiri substanțiale, vizînd în primul rînd modificări de ordin tematic atît în ceea ce privește ciclul de cultură generală cît și cel de cultură de specialitate. Iată cîteva cursuri de interes general: „Oameni de seamă ai științei și culturii românești“ (Suceava), „Utilul și frumosul cotidian“ „Mica enciclopedie“ (Fălticeni), (Cîmpulung). Este de relevat faptul că în orientarea tematică s-a ținut seama de rezultatele unor sondaje de opinii efectuate prin intermediul caselor orășenești de cultură. Unele cursuri n-au mai fost reluate, colectivele de lectori ai universităților au elaborat tematici noi, punînd accent pe ciclurile de expuneri, vizînd cultura de specialitate. Dintre acestea, pot fi amintite, de pildă, cursurile „Orizonturi noi în medicină“, și „Cum să înțelegem muzica simfonică", ce vor funcționa în cadrul universității populare din Rădăuți. Prelegerile vor fi susținute de profesori, ingineri, medici și de alți specialiști, iar în unele cazuri de către personalități științifice din centrele universitare Iași și București. Colectivele de lectori au și fost stabilite , la fel sălile în care se vor desfășura orele de curs. Iată și un alt element nou, intervenit în programul universităților populare din acest an la Suceava și Rădăuți vor funcționa cursuri speciale de matematică. Programa acestora va include în bună măsură tematica necesară admiterii în învățămîntul superior, cursurile venind astfel în ajutorul viitorilor candidați la studenție. La toate acestea se adaugă și un bogat material didactic ce va fi folosit îndeosebi în predarea limbilor străine: magnetofoane, diascoale, aspectomate, diapozitive. (Universitatea din Rădăuți, spre exemplu, dispune de un cabinet fonic dotat cu aparatură modernă). Pînă in prezent, după cum reiese din situațiile existente la comitetul județean pentru cultură și artă, numărul celor înscriși la universitățile populare nu este prea mare. S-au întreprins, ce-i drept, cîteva acțiuni de popularizare (afișe, fluturași, anunțuri la stațiile de radioficare), dar cu rezultate nu pe măsura așteptărilor. Sînt colective mari (din întreprinderi, instituții), unde s-ar găsi numeroși viitori cursanți dornici să audieze cursurile de cultură generală sau cele de specialitate. Ne referim, în special, la Suceava unde — paradoxal — universitatea populară nu și-a cîștigat încă prestigiul altor instituții similare din județ. (Cu un an în urmă, ciclul pe tema „Tineretul și viața contemporană“ s-a autodizolvat, pe parcurs, datorită lipsei de cursanți) Se impune, în acest sens, intensificarea acțiunilor de popularizare a temelor și a programelor universităților populare în rîndurile tuturor categoriilor de oameni ai muncii, pentru stimularea interesului acestora. ION BELDEANU întreprinderea de industrie locală „Producția“ din Suceava. La secția de timplărie mecanică s-a dat în folosință o nouă mașină de cepuit și scobit, care execută simultan șase operațiuni. In imagine, muncitorul Petru Cașoschi execută diverse piese pentru binale Foto : I. MIHU Viața economica IN ZONA MIHAI VITEAZU DIN SUCEAVA AVANCRONICA LA O RECEPȚIE INSUFICIENT PREGĂTITĂ In continuarea investigațiilor noastre asupra stadiilor în care se află lucrările de investiții cu termen de predare la 30 septembrie a.c., am încercat să o abordăm și pe cea denumită „Instalații interioare de încălzire centrală în zona Mihai Viteazu din Suceava“. Spunem „am încercat“ pentru că, din capul locului, ne-am lovit de împotrivirea tocmai a beneficiarului, întreprinderea de gospodărie orășenească, prin reprezentantul său autorizat, delegat să se ocupe direct cu investițiile, tovarășa Liliana Ienciu, inginer principal în serviciul tehnic. Redăm, pe scurt, dar în esență, părerile sale în legătură cu tema : „Ați venit prea devreme, (era în 9 octombrie) pentru că, de fapt, termenul nu e în trimestrul III, cum scrie în actele Băncii de investiții, ci la 15 octombrie, cum scrie într-ale noastre. Și chiar dacă ar fi fost cel dintîi, doar n-o să pretindem ca după o săptămînă de la epuizarea lui lucrările să fie cu totul gata. Aud și eu că sînt întîrziate, dar ce-i cu asta ? Așa se întimplă de cînd lumea. Eu stau de doi ani în bloc — și caloriferele tot curg. O să ne ducem la recepție, cînd vom reuși să adunăm comisia, și o să vedem pe viu care-i situația. Pînă atunci, ce să ne amestecăm ? Dacă va merge, semnăm — dacă nu, nu. Poate veniți și dumneavoastră (zîmbet ironic) să ne ajutați“. Reținem invitația, dar nu subscriem nicidecum punctelor de vedere enunțate. Concilierea termenelor, peste capul organului finanțator, denunță tolerarea reciprocă, atît de des condamnată, în care se complac deopotrivă executanții și beneficiarii, prin grația de neînțeles a ultimilor. Respectarea termenelor nu e, pentru nimeni, facultativă i în cazul unor lucrări de nuanța acesteia, primește în plus și atribute umane a căror încălcare nu se împacă deloc cu Seninătatea indiferentă a răspunsului ce ni s-a dat. Nu e admis ca mecanicul șef al întreprinderii, cu biroul la doi metri de cel al investițiilor, să nu știe măcar că se fac astfel de instalații.Tovarășul ing. D. Sălăgeanu, sosit de două luni în întreprindere ! „Cunosc ceva despre punctul termic Tudor Vladimirescu, e foarte întîrziat, nici nu l-am luat în primire ; la protestele locatarilor blocului K, trustul de construcții a pus acolo trei oameni să dea căldură, probabil îi plătește din organizarea de șantier. In zona Mihai Viteazu ? Nu știu, nu mi-a spus nimeni nimic“. Tov. ing. L. Ienciu, textual: „Ei, nu știe !“) Supravegherea calificată a lucrărilor pe parcurs, mai ales de către cel ce le va exploata efectiv, face integral parte din garanțiile bunei lor execuții. Și la TGO se știe aceasta, deoarece (în legătură cu faptul că trustul de construcții nu respectă, la creșa de 90 de locuri, proiectul instalațiilor termice) ing. Sălăgeanu scrie, la 19 septembrie a.c., consiliului popular județean : „Executarea remedierilor va fi mult mai costisitoare după ce lucrarea va fi gata, iar dacă instalația nu va fi executată conform proiectului, noi (I.G.O., n.n.) nu o vom alimenta fără modificarea ei“. Lucru perfect valabil pentru orice instalație, deci și pentru cea de care ne ocupăm. Dar ca să devină și realitate e nevoie de colaborare, de interes , de mai mult ȘTEFAN STROE (Continuare în pagina a H-a) v4>,v^vxvv>.x,vnXXSXXXXXVVXNXXVVVXXXXXXXXXXNXXXXXXX\XXXXXXXXXXXVVXXXXXXXVXNV»XVVXXXXXVXXXXXXXXXXXVVVXXVVVXVVVNVVXXVvXN In acest număr : Alegeri în organizațiile de partid EXPRESIE A MATURITĂȚII POLITICE In pag. 3 e SPORT in pag. 2 TRIBUNA In pag. 3 DIN EVENIMENTELE EXTERNE . Intervenția delegatului român în Comitetul pentru teritoriile de sub tutelă și neautonome al O.N.U. si§ Sesiunea Adunării Nationale a R.S. Cehoslovace In pag, A At O VALOROASA INVENȚIE SUCEVEANA La întreprinderea forestieră din Rădăuți se află în curs de execuție prototipul invenției tovarășului Iancu Robu și a colaboratorului său, prof. Demir Teleagă, denumită „Dispozitiv *16 încărcare mecanizată a buștenilor în autocamioane“. Brevetată de Oficiul de stat pentru invenții sub nr. 50607, invenția — bazată pe un sistem de cabluri care înlătură existența rampelor de încărcare — asigură eliminarea totală a efortului fizic, accelerarea substanțială a timpului de încărcare, condiții de perfectă securitate a muncii și micșorează formația de lucru pînă la cel mult doi oameni. Important este că, spre deosebire de soluțiile cunoscute pînă în prezent, dispozitivul este fix, el intră în dotarea punctului de exploatare, e aplicabil oricărui tip de autocamion și întrebuințează tocmai forța produsă de motorul vehiculului a dus la încărcare, fără a mai fi nevoie de grupuri energetice auxiliare. S zile zilei Anul XXIII ■ 6483 sîmbătă 19 octombrie 1968 4 pagini 30 bani REDACȚIA $1 ADMINISTRAȚIA : Suceava, str. Tipografiei nr. 1 ; telefoane : redactor șef - 2766 ; redactor șef-adjunct - 3198 ; secretariatul de redacție - 2692 ; industrie, viață de partid - 2765 ; agrară, informații - 2764 ; cultură, administrație - 3195 construcție de stat, scrisori și corespondenți - 3096, In stațiile de sortare a produselor de balastieră, după cum dovedește fotografia noastră, mecanizarea șantierelor de drumuri care activează pe raza județului a realizat cîteva importante succese pe linia tehnicizării procedeelor de lucru, dintre care notăm :rea fișelor tehnologice pe fază și pe lucrare în scopul urmăririi sincronizării fluxului ; mecanizarea confecționării carcaselor de armătură ; valorificarea superioară, prin producerea de cribluri, a zăcămintelor din cariere și balastiere. Alese în funcție de necesitățile fiecărei unități, problemele luate în studiu au comportat o amplă muncă de documentare, în vederea optimizării soluțiilor. Evidențierea eficienței economice a studiilor, a modului cum ele se aplică, urmărirea economiilor realizate și stabilirea exactă a celor postcalculate întrunește astfel elementele cele mai operative și mai concrete cu putință, iar experiența cîștigată a devenit bun comun pentru toate unitățile similare din țară, în cadrul simpozionului nu de mult organizat la Suceava. — îmbunătățirea proceselor tehnologice la stațiile de mixturi asfaltice ; folosirea electricității în asanarea straturilor de fundație ; foraje orizontale în scopul consolidării unor terenuri ; îmbunătățirea tehnologiei la stîlpii centrifugali ; mărirea duratei de serviciu a cofrajelor ; introduceFabrica de mucava „Molidul“. Georgeta Sandu lucrează la noul dinamometru pentru determinarea rezistenței macaralei Autobaza de transporturi din Suceava a fost dotată, recent, pentru mărirea parcului auto, cu șase mașini marca „Bucegi” de 10 tone In campania agricolă de toamnă E nevoie de mai mult gospodăresc IT octombrie. La G.A.P. Fălticeni... Cer senin în campanie. Mai sunt 5 ha. cu cartofi de recoltat Intr-o zi vor fi gata. După aprecierile președintelui Gheorghe Boambă și inginerului agronom Constantin Pintilie, cel mult într-o săptămînă, toate lucrările de toamnă vor fi terminate. Deocamdată, nu avem nici un motiv să le punem cuvîntul plin de răspundere la îndoială. Totuși, există un ritm diminuat la transportul cartofilor în bază. Din 160 t, s-au predat numai 50 t. Se întîmpină greutăți și la preluare. La baza din stația Fălticeni aflăm că nu există „mînă de lucru” ! Foarte ciudat! De ani de zile s-au predat cartofi aici. Cum de nu s-a știut din timp că e nevoie de numărul respectiv de oameni ?... Preutești. O mică ședință de lucru la sediu. Președintele cooperativei, Vasile Aciufoaie, ne explică cu năduf o situație aproape neverosimilă. Cartofii s-au recoltat de pe 150 ha. din 170 ha. La bază, însă, din 832 t, contractate, nu s-au transportat decit 70 de tone. Oamenii puteau să înceapă să transporte la 15 septembrie cînd se anunțase că se deschide baza din stația Arghira. Dar aceasta n-a început să primească decît la 25 septembrie. De atunci, cei de acolo i-au respins cooperativei nenumărate transporturi de cartofi pe motiv că marfa nu este de categoria I și pentru categoria a XI-a nu sunt beneficiari. Dar iată că de două zile, baza primește tot. Nu mai e atît de exigentă. Cartofii cooperativei, însă, stau în grămezi masive pe cîmp. Nu-i mai puțin adevărat că și cooperatorii au dat „rasol“ la sortare. De abia acum își dau seama că pentru a obține prețuri mai bune la contract e nevoie de o resortare. Dar lucrarea cere oameni. Și se ivește altă greutate. I.A.S., care are un teren în apropiere, angajează cooperatori pentru recoltatul sfeclei. Cooperativa, deci, e lipsită de brațe de muncă și se gîndește ca pentru resortare să angajeze alți cetățeni și să le plătească în bani. Toată încurcătura nu înseamnă decît pagubă pentru venitul obștei. La baza din halta C.F.R. Arghira aflăm o situație nu mai puțin lipsită de logică. C.A.P. Dolhești are o tarla cu cartofi tocmai la Tudora (Botoșani). Nu poate aduce cartofi la baza cea mai apropiată din Dolhasca. Mașinile trec pe acolo și-i transportă mai departe, cale de mulți kilometri, aici la Arghira. In loc de 6 transporturi zilnic, mașinile reușesc să efectueze numai 3. Și asta în plină campanie, cînd fiecare mijloc de transport e drămuit. Sînt prezenți aici și delegații C.S.F. : Dumitru Păcuraru și Beno Goldscher. Li se explică situația anormală, negru pe alb. Nici nu vor să audă de vreo schimbare. Așa s-a planificat... Pe rampă sînt cantități u spirit riașe de cartofi supuse intemperiilor. De două zile se tot promit vagoane. N-a sosit decît unul. Șeful haltei explică vinovăția șefilor stațiilor Fălticeni și Dolhasca. Deși există un ordin emis de R.M.S. pentru repartiția de vagoane, cei doi le scopuri. Patru dirijează în alte partizate pentru vagoane, recartofi, au fost date de stația Fălticeni la... mobilă. Deși halta are plan comercial, cei doi șefi mai mari o consideră de... trecere. Și alte cantități uriașe de mărfuri stau pe rampă și se depreciază. Se pare că hărnicia cooperatorilor din Dolhasca s-a compromis tocmai în aceste zile, cînd trebuia să-și mențină prestigiul. Dacă din 170 ha. cu cartofi au mai rămas de recoltat numai 20, apoi situația sortatului se află sub orice critică. Se reflectă și în cantitatea transportată la bază. Din planul de 1.100 t. nu s-au adus decît 200 t. Nu e demi- V. BELU (Continuare în pagina a H-a) Ancheta sociala In afara obștei ? Călătorul care trece prin Arbore rămîne plăcut impresionat la vederea gospodăriilor satului. Străzi drepte și porți bine aliniate însoțesc pașii oamenilor de-a lungul și de-a latul comunei, înfățișînd privirilor ordine și curățenie. Este un loc unde gazdele țin la obrazul așezării lor, și construcțiile noi se înscriu în aceeași linie proaspătă, dovedind că tinerii au învățat deprinderea acestor rînduieli de la vîrstnici. Cu atît mai contrastant se desenează în tabloul general al satului un mănunchi de gospodării (să fie vreo 20), primprejurul cărora s-au instalat dezordinea și necurățenia. Am bătut la cîteva porți dintre acestea, căutînd gospodarii. Au apărut dinăuntru însă numai cîțiva copii, care au spus că „tata și mama sînt la lucru“, fără să știe exact unde. Așa se face că portretele celor pe care-i căutam au trebuit să fie alcătuite altfel, ceea ce nu scade însă cu nimic veridicitatea și autenticitatea lor. — Aș putea să vă spun mai multe lucruri despre vecinul meu, Vasile Ciorcea, a declarat Vasile Apostol. Intr-o zi mi s-a plîns că are necaz în familie și-i trebuie bani, îmi oferea să-i cumpăr un suman. Mi-a plăcut sumanul acela și mi-am zis : de ce să nu-l cumpăr dacă omul îl vindea ? I și ajutam într-un fel. După ce l-am cumpărat, m-am uitat bine la el. Nu era de-al nostru, de pe-aici, ci avea lucrătura cum se poartă la munte, prin părțile Humorului. Seara, ce necaz credeți că avea Ciorcea ? Se adunaseră multe neamuri de-ale lui mai casă și au făcut un chef strașîn nic, după care s-au și bătut. Luni dimineața îi vezi că pleacă de-acasă, și nu se întorc pînă sîmbătă. Pe unde umblă nu știu, dar în sat nu lucrează. . . — Mă mir pînă unde ii duce mintea, spunea Trifan Pahone. Pleacă pe la Botoșana, Cașvana și mai sus, la munte, unde nu-i știe nimenea. Mi-au spus și mie alți gospodari. Se duc și se jeluiesc la unul și la altul că le-ar fi ars casa. Nici în glumă n-aș zice așa ceva despre gospodăria mea, dar ei țintesc ager, la suflet. Oamenii se mai îndură, îi ajută cu ce pot. Și sîmbătă se întorc cu desagii plini, de-ți vine să crezi, că au muncit pe luptele și au agonisit cinstit. Cînd colo, vînd tot și se pun pe chefuri. — Eu, zicea Toader Cîmpan, i-am spus de cîteva ori Eufrosinei Bizan să mă lase în pace. Vine și se plînge, că-i greu, că-i pe dincolo, dar să lucreze n-am văzut-o. — In afară de acestea, ne-a spus șeful postului de miliție, unii ca Floarea Pribeagu se țin și de înșelătorii. Sînt foarte inventivi în descoperirea unor mijloace de cîștig fără să muncească. Ceea ce supără însă mai mult sînt dezordinile pe care le provoacă. Roman Pribeagu, Dumitru Rîpă, Filaret Băcilă, Modest Covaci sînt numai cîțiva dintre contravenienții înrăiți, recidiviști în scandaluri. Faptele reprobabile (ca oprirea circulației, injuriile, reclamațiile) se țin lanț. Am apreciat că arborenii în cauză au un pronunțat spirit A. RUDEANU (Continuare in pagina all-a) Situația recoltării cartofului și însămînțării griului, în cooperativele agricole, pînă ieri dimineață Recoltat Semănat Recoltat Semănat Unitatea cartofi grîu Unitatea cartofi grîu _______________/______V_____________________Țn______°/n Arbore 25,8 27,0 Măneuți 94,0 84,0 Bălăceana 51,1 55,0 Milișăuți 42,4 63,5 Berchișești 78,9 40,0 Negostina 90,0 82,7 Botoșana 40,9 15,6 Rădăuți 45,8 42,8 Bosanci 87,2 54,6 Satu Mare 36,8 53,4 Cajvana 17,0 42,0 Siret 63,9 64,6 Chilișeni 100,0 90,9 Siminicea 78,0 47,1 Ciprian Șerbăuți 55,0 54,0 Porumbescu 60,8 58,6 Șerbănești 91,6 43,3 Comănești 67,0 44,0 Vășcăuți 66,0 72,3 Costina 14,5 56,0 Verești ’ 61,5 90,6 Dărmănești 40,0 81,0 Vicovu de Jos 45,0 46,6 Drăgoești 54,7 60,0 Vicovu de Sus 45,7 35,0 Grănicești 36,7 66,0 Volovăț 39,3 46,9 Iacobești 45,6 75,5 Zamostea 78,7 86,9 Ilișești 66,5 42,6 Zvoriștea 92,0 62,0 Ipotești 95,8 62,5 Adîncata 58,5 43,0 Liteni 81,8 65,7 Băișești 64,3 77,3 Măriței 49,7 71,1 Baia 56,9 80,0 Mihoveni 75,0 61,5 Bogdănești 73,7 64.7 Mitoc 64,5 55,0 Boroaia ' 57,7 100,0 Moara 93,1 57,1 Buuești 71,4 84,2 Poeni Solea 21,3 11,5 Burdujeni 97,7 80,0 Pîrtești de Jos 15,8 26,6 Ciumuiești 70,0 70,9 Pătrăuți 75,0 56,0 Dolhești 89,1 72,5 Reuseni 97,1 71,7 Dolhasca 88,2 59,2 Sf. Ilie 58,0 75,0 Drăgușeni 86,9 83,3 Stroești 59,5 73,3 Fîntîna Mare 62,2 79,9 Șcheia 65,6 88,3 Fălticeni 88,8 96,0 Todirești 45,8 56,2 Fîntinele 100,0 65,4 Udești 74,5 51,6 Foraști 76,0 50,1 Valea Moldovei 69,7 61,1 Hirtop 100,0 54,0 Zaharești 75,8 85,6 Horodniceni 89,0 85,4 Baineț 50,0 36,2 Liteni îop.o 65,8 Bălcăuți 96,2 72,2 Manolea 58,8 39,3 Bilca 64,2 65,0 Plopeni 72,0 96,4 Calafindești 97,1 84,0 Prelipca 96,0 86,6 Costișa 89,6 81,8 Preutești 90,0 68,6 Dornești 72,5 27,3 Pleșești 84,4 81,4 Dumbrăveni 100,0 80,8 Rădășeni 95,4 70,0 Frătăuții Noi 73,3 60,0 Rotopănești 93,0 74,0 Frătăuții Vechi 82,5 66,0 Rotunda 100,0 .Ig,o Gălănești 69,2 70,0 Roșcani 80,0 50,0 Grămești 63,0 71,4 Probota 100,0 80,0 Hănțești 63,5 65,0 Șasca 73,5 82,1 Horodnicu de Jos 56,8 46,1 Salcea 96,9 81,4 Horodnicu de Sus 62,5 31,1 Valea Glodului 90,0 79,4 Iaslovăț 32,8 49,0 Marginea 52,4 47,3 Total 64,6 63,5