Zori Noi, octombrie 1969 (Anul 22, nr. 6779-6805)

1969-10-10 / nr. 6787

Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIV Nr. 6787 vineri 10 octombrie 1969 4 pagini 30 bani ZILE DECISIVE PENTRU SOARTA RECOLTEI PREZENTE ȘI VIITOARE ! Acțiunea de recoltare |__________________________________________________ a partiíilor nu­mai a ulumului nu mai poate fi prelungită! In prima decadă a lunii octombrie, datorită eforturilor depuse de numeroase unități agricole din județ, recoltarea cartofilor a fost urgentată, realizindu-se peste 80 la sută din plan. Procentele nerealizate reflectâ, însă, tărăgănarea și în­cetineala cu care acționează, la îndeplinirea acestei impor­tante lucrări, cooperativele agricole Volovăț, Horodnicu de Jos, Vicovu de Sus, Boroaia, Ciprian Porumbescu și altele. ȘERBĂUȚI • Avansați la însamînțârii râmași în urma la recoltare Terminarea grabnică a însă­­mînțărilor a stat în atenția cooperatorilor din Șerbăuți. Acest lucru este confirmat de faptul că, din 450 ha., 350 sunt însămînțate, iar pentru restul de 100 ha. există pregătite 60 ha. și eliberate celelalte 40 ha. La aceasta au contribuit și me­canizatorii V. Covaliu, I. Ma­­ciuc, care au executat însă­­mînțări de bună calitate. „La recoltatul cartofului — ne spunea președintele coope­rați­ei — am realizat, pînă în prezent, 170 ha. din 240 ha. cultivate. Mai avem de scos tuberculii de pe 70 ha., îndeo­sebi aparținînd brigăzii a VI-a (brigadier Aurel Piniuc). Au terminat această lucrare V. Maciuc și V. Hrebenciuc, briga­dieri la a III-a și, respectiv, a IV-a. Noi am fi încheiat aceas­tă lucrare dacă toți coopera­torii dovedeau sîrguința ce au manifestat-o, spre exemplu, Gh. Hamuseac care, cu soția și mama sa, a recoltat în bune condițiuni 72 ani de cartofi, Leon Hreniuc, care a recoltat încă din septembrie jumătate de hectar de cartofi și alții. O atitudine cu totul diferită a a­­vut, însă, cooperatorul V. Leu­­ciuc. Acesta, deși în deplină­tatea puterilor­­ are vîrsta de 38 anii, a prestat, în acest an, doar 12 zile-muncă. La fel — cooperatoarea Maria Hapen­­ciuc. Numai la mari insistențe aceasta a muncit la scos car­tofi. Dragoș Boiciuc, dezinfec­­tor la dispensarul uman, pre­cum și membrii familiei sale, nu prestează muncă în coope­rativa agricolă. Nici la dispen­sar nu prea desfășoară acti­vitate. In ziua de 7 octombrie, la orele 9, încă nu semnase condica. Ar trebui ca inspecto­ratul sanitar județean să ia măsurile cuvenite în r­est sens“. Părerile noastre sunt a­­semănătoare. Dacă participa­rea cooperatorilor ar fi fost corespunzătoare și nu s-ar fi pierdut multe ore și zile bune de lucru, cu siguranță că ar fi fost terminat acum, și-n C.A.P. Șerbăuți, recoltatul cartofilor. IACOBEȘTI . La brigada din Românești, cartofii sa nu fie recoltați , oricum Intr-o tarla de 18 hectare se afla o mașină de recoltat car­tofi. Deși lucrarea se execu­ta în condiții bune, s-au găsit, totuși, rînduri care, din nea­tenție, erau numai pe jumăta­te scoase. La un sondaj, s-a putut constata că în special a­­colo unde se lucrase cu plu­gul rămăseseră în sol cantități foarte mari dle cartofi. Meca­luptată cu resturile de tulpini și buruieni care n-au fost strînse în prealabil de către cooperatori. (Vezi imaginea de mai jos). Desigur, acest lucru are repercusiuni și asupra productivității mașinii de re­coltat, dar și asupra calității lucrării executate, tovarășe brigadier Este bine, Gafencu, să pregătești măcar de acum avea „de vizatorul Alexandru Păduraru, ajutat de N. Tcaciuc (șofer la autobaza Suceava, și care, fi­­ind în concediu, muncă la C.A.P.), presta zile­­încolo front de lucru pent­­­ru recoltarea mecanizată să se facă în bune condițiuni pe restul suprafețelor ocupate de această cultură. GH. DUMBRAVA r Proletari din toate țările, uniți-vă ! HOTĂRÎREA NOASTRĂ ESTE SĂ RĂSPLĂTIM PRIN FĂPTE GRIJA PARTIDULUI ȘI STATULUI PENTRU CREȘTEREA NIVELULUI DE TRAI Recentele Hotărîri ale Consiliului de Miniștri pri­vind generalizarea expe­rimentării noului sistem de salarizare în agricultură, care asigură majorarea substanțială a veniturilor personale, constituie pen­tru mine un îndemn deo­sebit pentru a realiza e­­xemplar sarcinile ce-mi re­vin ca specialist în Coo­perativa agricolă de pro­ducție Salcea. Aceasta cu Toți mecanizatorii sec­ției Bosanci ne-am bucu­rat mult aflînd de măsura luată de conducerea par­tidului și statului nostru de a ne îmbunătăți sala­rizarea. Fiind tractorist, cu activitate neîntreruptă, în I.M.A., de nouă ani, pe lângă creșterea sala­riului tarifar, voi benefi­cia în mod substanțial și de sporul de vechime. Găsesc deosebit de bine­venită măsura luată ca salarizarea noastră, ame­atît mai mult, cu cît în pre­zent ne aflăm într-o peri­oadă de maxim efort pen­tru a termina de însămîn­­țat griul și de recoltat cul­turile de toamnă. Mobili­zând brigadierii, mecani­zatorii, antrenînd întreg consiliul de conducere și, prin aceștia, pe toți mem­brii cooperatori, vom face în așa fel ca în 2—3 zile să terminăm de însămîn­­țat cele 60 ha. cu grîu­ canizatorilor, să fie con­diționată atît de îndeplini­rea planului de lucrări, cît și de realizarea pro­ducțiilor planificate la principalele culturi în co­operativele agricole pe care le deservim. Există, astfel, un stimulent puter­nic pentru autodepășire, pentru a lucra nu numai sub deviza „mult“, ci și sub aceea a „calității“ lucră­rilor efectuate. Vor dispa­re, cred, și neajunsurile ce se mai întîlnesc în sec­ția noastră de mecaniza­ Cartofii fiind în totalitate recoltați, vom spori efortu­rile ca să-i transportăm și vom intensifica acțiunea de predare a cantităților datorate statului. Prin hărnicia cooperato­rilor, în numai cîteva zile a fost cules porumbul de VASILE OANEA inginer agronom la C.A.P. Salcea (Continuare în pagina a II-a) re :­lucrări de slabă ca­­­­litate, ce trebuie refăcute,­­ pierderi de timp și carbu­­­­ranți prin deplasări în­­ gol, abateri de la disci­­­­plină, reperații superficia­­­­le, ce creează numeroase­­ neajunsuri tocmai în vîr­­­­furi de campanie, cînd se­­ defectează tractoare și ^ mașini agricole. ^ MIHAI SEMIAN j mecanizator — secția l Bosanci ! (Continuare în pagina a Il-a) l STADIU ÎN LUCRĂRILE DE CAMPANIE După cum reiese din situa­ția pe care o publicăm, 12 unități agricole au terminat de însămânțat culturile de toamnă, iar alte 22 sînt avan­sate. Mai există, însă, 27 coo­perative unde lucrările sînt destul de întîrziate. Printre a­­cestea se numără cele din Burdujeni, Adîncata, Boroaia, Todirești, Berchișești, Comă­nești, Drăgoești, Valea Moldo­vei. Aceasta, cu toate că, prac­tic, perioada optimă de însă­­mințare a griului șită, fiecare zi de este după­întîrziere constituind realmente o ame­nințare pentru viitoarea recol­tă. Terminarea imediată a in­­sămințărilor constituie, deci, o cerință, foarte urgentă. O preocupare atentă recla­mă și strîngerea de pe cîmp a culturilor tîrzii. Pentru aceas­ta este nevoie să se organi­zeze judicios munca în fieca­re brigadă și echipă. O deo­sebită atenție trebuie să se a­­corde, de asemenea, transpor­tului. (Continuare în pagina a II-a) Situația principalelor lucrări agricole, la data de 9 octombrie a. c. Arături Semănat Recoltat ___...._____ Arături Semănat Recoltat DENUMIREA pentru DENUMIREA pentru C. A. P. insămințări griu-secară cartofi C. A. P. insămințări grîu-secară cartofi _____________________.________/._______*/. _____________________._________._________/. Arbore 100,0 101,6 57,6 Negostina 87,2 76,2 98,3 Bălăceana 67,1 60,° Rădăuți 54,2 74,2 100,0 Berchișești S6,0 *®>® 78,2 Satu Mare 76,9 75,0 75,0 Botoșana 65,i­ 58,3 97,1 Siret 89,2 74,6 94,6 Bosanci 85,7 56,5 76,1 Siminicea 88,2 73,8 100,0 Cajvana 83,4 72,7 91,1 Șerbăuți 82,2 88,3 80,0 Chilișeni 100,0 100,0 100,0 Șerbănești 72,3 72,2 100,0 C. Porumbescu 80,0 74,2 47,6 Vășcăuți 92,4 89,2 79,2 Comănești 52,1 46,0 89,6 Verești 84,4 79,0 92,9 Costina 90,2 64,2 96,6 Vicovu de Jos 100,0 100,0 75,0 Dârmănești 48,2 51,1 94,5 Vicovu de Sus 57,1 5/,1 52,6 Drăgoești 51,1 46,5 60,9 Volovăț 75,5 71,9 61,6 Grănicești 101,3 100,0 90,5 Zamostea 198,1 101,4 98,3 Iacobești 72,7 70,6 79,5 Zvoriștea 86,6 74,0 100,0 Ilișești 95,7 88,3 83,6 Adîncata 64,3 59,4 100,0 Ipotești 89,4 84,2 100,0 Băișești 93,4 91,6 88,1 Liteni - Humor 83,3 80,0 92,5 Baia 72,2 72,3 65,4 Măriței 90,0 80,0 71,4 Bogdănești 93,3 87,3 74,0 Mihoveni 90,0 86,6 90,1 Boroaia 59,1 30,8 45,5 Mitoc 59,0 54,5 92,6 Bunești 74,0 84,0 82,2 Moara 74,0 63,6 100,0 Burdujeni 58,9 50,7 100,0 Poeni — Solca 98,2 90,0 100,0 Ciumulești 100,0 85,5 100,0 Pîrtești de Jos 71,4 57,2 64,2 Dolhești 100,0 100,0 100,0 Pătrăuți 68,0 60,0 100,0 Dolhasca 90,2 83,1 100,0 Reuseni 82,1 80,0 100,0 Drăgușeni 82,5 84,4 100,0 Sf. Ilie 55,6 55,5 100,0 Fîntina Mare 87,9 86,2 96,2 Stroești 83,6 77,9 100,0 Fălticeni 92,0 88,0 100,0 Șcheia 69,0 68,1 100,0 Fîntînele 111,2 100,0 100,0 Todirești 73,3 64,4 74,5 Forăști 76,9 76,0 100,0 Udești 78,3 82,1 100,0 Hirtop 75,5 75,5 100,0 Valea Moldovei 50,1 50,0 77,4 Horodniceni 77,5 64,0 79,1 Zaharești 78,1 71,4 96,2 Liteni - Fălticeni 84,6 83,0 100,0 Bainet 84,3 70,0 85,2 Mandea 89,1 87,0 100,0 Bălcăuți 100,0 100,0 100,0 Plopeni 96,2 82,1 100,0 Bilca 100,0 100,0 83,6 Prelipca 60.7 57,1 100,0 Calafindești 103,2 103,2 100,0 Preutești 86,5 86,0 95,6 Costișa 100,0 100,0 91,2 Pleșești 100,0 94,2 93,6 Dornești 72,2 75,2 100,0 Rădășeni 95,5 86,1 84,4 Dumbrăveni 83,2 82,3 100,0 Rotopănești 81,5 62,0 82,5 Frătăuții Noi 100,0 100,0 92,0 Rotunda 85,7 83,3 100,0 Frătăuții Vechi 100,0 91,7 73,2 Roșcani 65,7 62,3 100,0 Gălănești 97,5 93,2 85,5 Probota 100,0 93,6 100,0 Grămești 69,8 89,3 98,2 Șasea 100,0 53,3 76,1 Hînțești 81,1 80,0 94,8 Salcea 100,0 81,1 98,3 Horodnicu de Jos 82,9 82,9 32,3 Valea Glodului 88,5 84,2 98,3 Horodnicu de Sus 94,1 88,2 96,5 Iaslovăț 100,0 94,3 83,1 Total C.A.P. 84,0 77,8 86,3 Marginea 96,6 83,3 98,7 T­a * . Măneuți 100,0 86,4 74,2 Total I.A.S. 100,2 100,0 88,7 Milișăuți 72,0 69,9 81,4 Total județ 84,5 78,1 86,5 Succese ale meșteșugarilor O dată cu ultima zi a lu­­­­nii septembrie, cooperația meșteșugărească din jude­țul Suceava a consemnat un succes deosebit : anga­jamentul anual la produc­ția marfă industrială și ne­­indust­rială a fost depășit cu 3.000.000 lei. Exprimată în procente, depășirea este egală cu 33 la sută din pro­priile angajamente. Aten­ția acordată de cooperato­rii meșteșugari produselor destinate fondului pieței s-a materializat în faptul că, pînă la aceeași dată, planul anual la acest indi­cator a fost îndeplinit în proporție de 101 la sută. Calitatea, diversitatea sor­timentelor oferite au deter­minat ca produsele mește­șugarilor suceveni să fie tot mai mult solicitate pe piața internă și externă. La 30 septembrie, planul a­­nual la livrări pentru ex­port a fost realizat în în­tregime. In pag. A 3-A AMĂNUNTE DESPRE ABSENTA A 0,5 PROCENTE DE PRODUCTIVITATE notes Spectacol de teatru Sub direcția de scenă a Soranei Coroamă, Teatrul „Mihai Eminescu“ din Boto­șani va prezenta luni, 13 octombrie, orele 20,00, în sala Casei de cultură a sindicatelor din Suceava.­­ Pe șantierul noului hotel turistic din Suceava, construc­torii au încheiat o etapă im­portantă de lucru : realizarea lucrărilor la roșu. In aceste zile se pregătesc condițiile pentru continuarea lucrărilor în sezonul rece, cînd vor începe amenajările interioare la noul obiectiv ce va fi dat in folo­­sință în iunie 1970. Hotelul va dispune, în final, de 200 de locuri, unități de deservire , restaurant, bar de zi și de noapte, săli de recepție și alte dotări necesare bunei deser­viri a turiștilor din țară și de peste hotare, piesa „Luceafărul“ de Bar­bu Ștefănescu Delavran­­cea. In distribuția specta­colului remarcăm prezen­ța artistului poporului Ște­fan Ciubotărașu. Zilele acestea, între­prinderea de încălță­minte „Străduința“ din Suceava a încheiat noi contracte cu toate ba­zele de comerț (ICRTI) din țară, oferind între­gul fond de marfă care va fi produsă aici pînă la sfîrșitul lunii martie, anul viitor. Tot cu aceleași baze au fost contractate pro­duse finite și semifa­bricate, greu vandabi­le, în valoare de circa două milioane lei. în perioada următoa­re, întreprinderea suce­­veană va livra o gamă variată de încălțăminte, printre care și noul pro­dus : pantofi bărbătești cu fețe din pluș-cort. Casa de cultură sindicatelor din Sucea­a­va are programată, pen­tru vineri, 10 octombrie, expunerea „Decalajul e­­conomic în lumea con­temporană“. Va vorbi prof. dr. Mihai Todosia, de la Institutul Politeh­nic din Iași. Largi sufragii pentru școala generală de 10 ani Un nou obiectiv al progra­mului de dezvoltare a învăță­­mîntului, preconizat de condu­cerea partidului și statului, a devenit realitate : primele cla­se a IX-a ale școlii generale de 10 ani. Am dorit să facem cunoscute cititorilor noștri nu doar ceea ce s-a întreprins în județul nostru pentru trecerea treptată la învățămîntului obli­gatoriu cu durată prelungită, ci și cîteva gînduri, atitudini în fața acestui important eve­niment din istoria școlii româ­nești. — Clți elevi urmează în momentul de față clasa a IX-a a școlii generale obligatorii, în județul Suceava ? Ne răspunde EUGEN PLEȘ­­CA, inspector general - șef al inspectoratului școlar jude­țean­­ — 1.145, cuprinși în 37 cla­se. Ceea ce reprezintă o oare­care depășire a planului de școlarizare pe anul în curs, în care ne prevăzusem doar 35 clase a IX-a, cu 1130 elevi. — Cum apreciați frecvența la aceste clase ? E. P. — In majoritatea șco­lilor, a fost asigurată. Face ex­cepție doar școala de la Vico­vu de Sus — Est, unde întîm­­pinăm încă unele dificultăți. Doresc să menționez, insă, că la Suceava, spre exemplu, la ANCHETA Dumbrăveni și în alte locali­tăți am avut numeroase soli­citări pentru înscrierea în cla­sa a IX-a și a unor absol­venți de acum doi și trei ani în urmă. — Ce anume i-a atras atît de repede pe tineri către școa­la de 10 ani ? Ce a putut să trezească interesul atît de viu și aprobarea părinților aces­tora? (Am adresat întrebarea directorului Liceului din Dum­brăveni, PAUL SADURSCHI, precum și primarului comu­nei Pojorîta, GHEORGHE FLO­­CEA, localități unde, încă din primele zile ale anului școlar, elevii clasei a IX-a și-au ocu­pat în mod firesc locul în bănci). P. S. — Mă voi referi, mai întîi, succint, la munca de popu­larizare a prevederilor cuprin­se în Directivele Plenarei din 1968 a Comitetului Central al partidului și în Legea învăță­mîntului, pe care a desfășu­rat-o colectivul didactic al li­ceului. Sînt cunoscute greutăți­le ce le-am avut de întîmpi­­nat, în anii trecuți, cu școlari­zarea elevilor din clasele V—­­VIII. Deci , un oarecare motiv de îngrijorare în fața perspec­tivei de a deschide noul an școlar cu 9 clase obligatorii. La o adunare a părinților elevi­lor clasei a VIII-a, ținută în trim. al III-lea al anului școlar precedent, n-am obținut nici un fel de opinii în acest sens. Am urmărit, însă, cu minuțiozi­tate rezultatele concursurilor de admitere la școlile post- Anchetă realizată de OLTEA TANASE (Continuare în pagina a II-a) Filatura de in și cinepă din Fălticeni, in imagine : Maria Zavalache, muncitoare evidențiată în întrecerea socialistă Foto : D. VINTILA Confruntări economice japono­americane La Tokio a început o nouă rundă de negocieri economice japono - americane. Delegațiile celor două țări sunt conduse de Haruki Mori, adjunct al ministru­lui afacerilor externe, și, respec­tiv, Philip Trezise, asistent spe­cial pentru probleme economice al secretarului de stat. Pe agen­da convorbirilor figurează o sin­gură problemă : cererea ameri­cană de liberalizare a tranzac­țiilor de capital în Japonia. După toate probabilitățile, dez­baterile se vor extinde însă și a­­supra altor probleme, cum este cea a exporturilor japoneze de produse textile pe piața ameri­cană. La Tokio se apreciază că, avîndu-se în vedere importanța pe care Japonia o acordă vii­toarei vizite a premierului Sato în S.U.A., în cursul căreia se speră să se ajungă la un a­­cord în problema momentul actual este Okinawei, deosebit de favorabil părții americane pentru exercitarea de noi pre­siuni asupra guvernului japonez F. TUIU corespondentul Agerpres la Tokio (Continuare în pagina a IV-a)

Next