Zori Noi, noiembrie 1969 (Anul 22, nr. 6806-6831)

1969-11-21 / nr. 6823

I > > J Proletari din toate țările uniți v­ă Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIV Nr. 6823 I vineri 21 noiembrie 1969 4 pagini 30 bani Pe șantierul Fabricii de tricotaje din Suceava: AU MAI RAMAS 10 ZILE PÎNA LA DATA INTRĂRII IN FUNCȚIUNE. VA FI RESPECTAT TERMENUL PLANIFICAT ? Iată-ne, la scurtă vreme, din nou, pe șantierul fabricii de tricotaje. Noul obiectiv, având o deosebită importanță pentru economia suceveană, trebuie să intre în producție, conform planului de stat, la 30 noiem­brie. Au mai rămas pînă a­­tunci 10 zile. Permite stadiul lucrărilor respectarea terme­nului ? O incursiune pe șantier, de-a lungul fluxului tehnologic, do­vedește că în aceste ultime zile trebuie să se efec­tueze foarte multe lucrări. Volumul lor, luat separat, nu este mare. Numărul lor solicită însă multă muncă. Normal, înaintea unei premie­re, șantierul ar trebui să fie curat, montajele și instalațiile să se afle în ultima fază, să se efectueze mici remedieri, retu­șați. Imaginea este cu totul alta. Peste tot, de la alimenta­rea cu apă pînă la scările de acces, incluzînd în acest peri­metru stația chimică, albito­­ria, vopsitoria, secția de uscat și altele se lucrea­ză din plin, nu la finisa­je, ci la săpături, pardo­seli, instalații. Iată cum, acel îndelungat „respiro“, caracte­rizat, dacă nu prin întrerupe­rea totală a activității, oricum printr-o intolerabilă delăsare, adăugind la aceasta lipsa u­­nor materiale (ceea ce nu-l scuză pe constructor, care a­­vea obligația să facă totul pentru buna desfășurare a ac­tivității) își arată consecințele. Iată cum, asigurările con­structorului că „este suficient timp“ impun acum, în apropie­rea scadenței, eforturi uriașe. Iar respectarea termenului, în ciuda optimismului, nu întot­deauna susținut de fapte, de care dă dovadă constructorul rămîne încă sub semnul între­bării. Ne determină să facem asemenea afirmație stadiul u­­nor lucrări. Relatam, nu de mult, că în ședința de comandament, care a avut loc la începutul lunii, s-a întocmit un minuțios plan de măsuri, s-a luat în discu­ție fiecare lucrare în parte, s-a soluționat fiecare problemă. (Fac excepție unele promisiuni, aflate și acum în acel stadiu !). S-au stabilit termene pe lu­crări, insistîndu-se asupra res­pectării lor cu rigurozitate, a­­ceasta constituind de fapt o condiție pentru ca fabrica să-și înceapă, la 1 noiembrie, activitatea productivă. Parcur­gem planul de măsuri. Multe prevederi au fost soluționate, e drept unele cu oarecare în­­tîrziere. Altele însă, deși pre­zintă o mare importanță pentru procesul tehnologic, sunt mult rămase în urmă. Un volum mare de lucrări mai trebuiau să se execute la gospodăria de apă, deși la data vizitei noastre trebuiau să fie deja efectuate probele tehnologice. Aceasta a ținut în loc punerea în funcțiune, par­țial, a centralei termice. Ion Neda, șeful echipei de mon­­tori, reprezentant al uzinei „Vulcan“, ne spune : — Primul cazan putea să in­tre în funcțiune încă din luna octombrie. N-am avut apă. L-am terminat și pe al doilea. Dar nu-i putem face încă pro­bele. . . Suntem­ informați, în ultima clipă, că beneficiarul, dornic să-și înceapă activitatea la timp, a recurs la un provizo­rat, permițînd începerea mai devreme (decit ar fi asigurat-o constructorul) a probelor teh­nologice la centrala termică și la secțiile albitorie și vopsito­­rie. Aceasta însă nu trebuie să-l liniștească pe constructor, care are obligația să încheie câ­ mai repede lucrările la gospodăria de apă, mai ales că multe constau în săpături (de mare adâncime), instalații exterioare etc. Stația chimică, secție ce constituie, după aprecierea tehnologilor, o noutate, cu im­plicații asupra eficienței, pen­tru fabricile de tricotaje, are termen de intrare în funcțiune 30 noiembrie. Beneficiarul își exprimă însă îndoiala că la data amintită stația va funcțio­na. La parter, dar cu deose­bire la etaj, execuția e mult în­­tîrziată. Nici nu se „omora“ nimeni cu treaba. Un zid se afla în același stadiu ca acum o săptâmînă. Maistrul instala­tor Valeriu Guțu afirmă și el, optimist, ,că într-o săp­tămână totul e gata. In­ginerul Gheorghe Popescu, șeful șantierului instalații, adaugă un „dacă“: „Dacă vor sosi ventilele din p.v.c.“. Pardoseala putea fi terminată de mult. Constructorul m­­asi­ N. GROZA (Continuare în pagina a Il-a) Ostra. Se încarcă un nou transport de barită ce va lua drumul către beneficiar Foto . D. HUȘANU 1 Nava „Brad“, primul cargou dintr-o nouă serie de nave de 4.Soi­ tone ce se construiesc la Șantierul naval din Galați, și-a trecut cu bine „examenul“ dinaintea livrării. Un echipaj specializat a verificat, în condiții diferite de navigație pe mare, funcționarea motorului principal, sistemul de ancorare și pilotare. Au fost, de asemenea, efectuate măsurători de tor­­siometrie a liniei de ax și de vibrații. Față de alte nave de același tonaj, noul cargou are o mai mare viteză de deplasare și spații mai largi­­ de depozita­re, fără ca acestea să influențeze costul de fabricație. Cargoul „Brad“ este destinat flotei noastre comerciale. Locomotiva Diesel - electrică cu nr. de fabricație 136, căreia i s-a efectuat revizia capitală la uzina de specialitate din Craiova, a fost dotată cu un sistem perfecționat de fri­­nare reostatică, aplicat pentru prima oară în țara noastră. Conceput de către proiectanții uzinei „Electroputere", sistemul este folosit pentru frînarea trenurilor aflate în mișcare, pre­cum și pentru ajustarea și reglarea vitezelor mari, funcționa­rea sa bazându-se pe transformarea energiei cinetice a tre­nurilor în energie electrică. Prin aplicarea acestui sistem su­plimentar modern de frînare se obține o mai mare siguranță in exploatare. In viitor, dispozitivul se va monta pe locomoti­vele Diesel - electrice în stadiul fabricației și treptat, va fi adaptat și la locomotivele ce se află în exploatare. Săpăturile arheologice efectuate în acest an pentru dez­velirea ruinelor conacului medieval din Sîncrăieni — Cine au scos la iveală interesante fragmente ceramice și chiar cahle întregi. Pe una din ele este înscrisă data fabricației , anul 1515, și reprezintă cel mai vechi produs ceramic datat, descoperit în depresiunile intracarpatice sau în zonele învecinate. Spe­cialiștii Muzeului din Miercurea - Ciuc apreciază că ceramica descoperită aici, decorată figurativ, prezintă un deosebit in­teres științific. Pe una din cable este prezentat un „strămoș“ al rochiilor cusute în dungi policrome, caracteristice pentru portul popular din această parte a țării. 1N­1 ___s I 1fi I C.C.H. din Suceava. In imagine , presa de con­fecționat clișee pentru imprimarea sacilor, la care lucrează muncitorul fruntaș T. Roman Foto : I. MINDRESCU O întîlnire a inovatorilor La Casa de cultură a sindicatelor din Sucea­va a avut loc o întîllni­­re a inovatorilor și res­ponsabililor cabinetelor tehnice de la unitățile industriale din munici­piu. Cu acest prilej, in­ginerii Ștefan Danielo­­vici, de la Combinatul industriei alimentare, și Felician Maier, de la Combinatul de exploa­tare și industrializare a lemnului, au prezentat comunicări privind pre­ocuparea cadrelor teh­nico - inginerești pentru lărgirea activității de i­­novație. In cadrul aceleiași în­­tîlniri, inginerul Paul Eugen, de la Oficiul de Stat pentru invenții și mărci, s-a referit la con­ținutul noii legislații din domeniul invențiilor și inovațiilor, prezentând o serie de detalii practice referitoare la modul de rezolvare mai operativă a propunerilor de ino­vații. Concert simfonic Aseară, Filarmonica de Stat din Botoșani a prezentat, la Suceava, un program alcătuit din „Simfonia nr. 40 în sol minor“ de W. A. Mozart, „Dublul concert pentru vioară, violoncel și orchestră“ de J. Brahms și „Simfonia clasică“ de S. Prokofiev. Concertul a avut ca soliști pe artistul emerit Ștefan Gheorghiu (vioară) și pe violoncelistul Cătălin Ilea. Dirijor: Radu Paladi. IN ACEST NUMĂR: CONTRAPUNCT OPINIA CETĂȚEANULUI SPORT In pag. 2 în pag. 3 ȘCOALA DIALOG Dacă, dezlegînd un careu de cuvinte încrucișate, ați întîlni această formulare: „localitate din județul Sucea­va, în care funcționează uni­tate prelucrătoare de mase plastice“, ce răspuns ați da ! Sîntem siguri că mulți con­cetățeni de-ai noștri ar fi puși în încurcătură. Și totuși, o asemenea uni­tate există. Ea a luat ființă anul acesta la Păltinoasa, lîngă orașul Gura Humoru­lui, în cadrul industriei loca­le. Deși nu ocupă o clădire prea impunătoare și nici vreo firmă luminoasă nu o anunță cu pompă trecători­lor, unitatea respectivă s-a făcut deja cunoscută în țară, avînd ca principal beneficiar marea uzină brașoveană „Steagul roșu“. Ideea înființării noii uni­tăți — nu îndrăznim încă să-i spunem fabrică sau alt­cumva — aparține ingineru­lui Gh. Buțincu, directorul direcției județene de indus­trie locală, care a găsit în­­tr-un depozit I.C.M. de la Iași, dacă nu ne înșelăm, ci­­teva mașini date la .. . fier vechi. Aduse mai întîi la I.M.I.L. Rădăuți, unde au fost reparate și adaptate, mașini­le respective și-au căpătat un nou certificat de . . . via­ță, funcționînd acum la sec­ția din Păltinoasa, care a­­parține I.I.L. „Producția“ Su­ceava. Cîțiva oameni inimoși de aici, între care merită să-i amintim în primul rînd, pe șeful secției, Pamfil Gabor, mecanicii Mihai Slavic și Gh. Iacobb, în total vreo 22, au fabricat pe meleagurile CREION sucevene primele produse din mase plastice. începutul a fost anevoios, pentru că nu exista nici un om de specialitate. Pamfil Gabor a plecat pe la cîteva întreprinderi din țară care prelucrează mase plastice, „furînd“ cîte ceva din taine­le meseriei. Ceilalți oameni s-au specializat, muncind e­­fectiv, dînd producție, une­ori și, greșind. Rebuturi în sensul propriu al cuvîntului aici nu există însă, căci, între timp, a fost concepută și o mașină care macină deșeuri­­le. Bilanțul anului curent, după cite ne informa șeful secției, se va ridica la o pro­ducție valorînd circa un mi­lion, cu un beneficiu de pes­te 200.000 lei. Și cînd afirmam că sec­ția de mase plastice din Păl­tinoasa a devenit cunoscută în țară, ne-am gîndit la cele 60 de repere pe care le pro­duce în prezent, din care 11 înlocuiesc metalul, la faptul că­ producția anului viitor se va ridica la o valoare de cir­ca 4 milioane lei, din care ju­mătate a și fost contractată cu diverși beneficiari. Dacă pentru întreprinderea meca­nică Suceava secția aminti­tă produce cutii de material plastic necesare la instalația electrică a polizoarelor, uzi­nei „Steagul roșu“ îi livrea­ză rezervoare de lichid pe frînă, filtre de aer complete, diverse butoane, dispersoare stop etc. Iată, dar, o secție care poate să însemne mugurul unei noi ramuri în economia județului nostru. Să-i urăm deci: „La mai mare !. . DRAGOȘ CĂLIMAN nolei REALIZĂRI ALE CONSTRUCTORILOR Și în acest an, în confi­gurația arhitecturală a lo­calităților județului nostru au apărut noi spații lo­cative și de interes social­­cultural. Constructorii su­ceveni au predat, pînă a­­cum, peste 700 de apar­tamente, 200 dintre aces­tea fiind amplasate în cen­trele muncitorești Broșteni și Ostra. De asemenea, au fost predate beneficiarilor două moderne complexe meșteșugărești, la Sucea­va și Siret, noul local al Institutului pedagogic de 3 ani și clădirea poștei din municipiu, precum și­­ noi spații școlare. Pînă la sfârșitul anului vor mai fi predate, între altele, încă 350 de apartamente. La Fălticeni,­ s-a deschis un restaurant cu autoservi­re. Pînă la sfîrșitul anului se vor mai efectua și alte lucrări, vizând tiniuta unor unități de alimentație pu­blică din județ. Printre a­­cestea notăm renovarea restaurantelor „Central“ și „Rapid“ din Suceava, s­uti­­mizarea cabanei „Căprioa­ra" de la Adîncata, prin a­­menajarea separeturilor. Cooperativa „Solidarita­tea din Gura Humorului a depășit cu 13 la sută pla­nul la zi la producția mar­fă vîndută și încasată și cu 11 la sută planul la li­vrări către fondul pieței. Printre atelierele care au obținut cele mai mari suc­cese se numără cele de croitorie (serie), tîmplărie, bobinaj. Calitatea este un obiectiv căreia i s-a acor­dat maximă atenție, mais­trul bobinator Gabril Ki­­șian, tîmplarul Mircea O­­vadiuc, maistrul cizmar­ Constantin Orbian, num­ă­­rîndu-se printre cei evi­dențiați în acest sens. In secția forță a între­prinderii de piese de schimb din Suceava Foto : I. MIHOVEANU ÎN AGRICULTURĂ CANTITATI SPORITE DE PRODUSE AGRICOLE. LA FONDUL DE STAT! In repetate rîndui, am făcut cunoscută hotărîrea lucrători­lor de pe ogoare și a locuito­rilor din zona necooperativiza­­tă de a contribui tot mai mult la formarea fondului central de produse agroalimentare. In a­­­cest sens, este de reținut că acolo unde munca organizato­rică și politico - educativă dusă din casă în casă și de la om la om s-a bazat pe exem­ple și fapte convingătoare, și rezultatele sunt bune. Activita­tea din ultimele zile, de pil­dă, ne oferă numeroase exem­ple de unități agricole și ță­rani cooperatori care au hotă­­rît să vîndă statului, pe bază de contract, sau la achiziții, castități suplimentare de grîu, porumb, cartofi etc. Despre un asemenea exem­plu ne-a vorbit și tovarășul Constantin Sandu, secretar al comitetului comunal de partid din Dumbrăveni. „Aici, spunea interlocutorul nostru, s-a urmă­rit, în primul rînd, ținerea unei evidențe precise a producției, pentru a se cunoaște în orice moment disponibilitățile care pot fi valorificate către stat. De asemenea, la ariile de des­­făcut, munca a fost astfel or­ganizată nicit cantitățile de porumb contractate cu statul au putut fi transportate direct în baza de recepție“. Din fișele existente la între­prinderea pentru valorificarea cerealelor, mai reținem și fap­tul că țăranii cooperatori din Dumbrăveni au găsit posibili­tăți pentru ca la cultura griu­lui­­ să vîndă statului, în mod suplimentar, 32 de tone. De asemenea, organizațiile de partid din cooperativele agri­cole din Rădășeni și Horodni­­ceni au inițiat o acțiune de re­­cîntărire a întregii producții, fapt care a pus în evidență în­semnate rezerve de suplimen­tare a cantităților de grîu li­vrate statului. Astfel, după ce au făcut toate calculele cu privire la necesarul de consum și de sămînță, cooperatorii din Horodniceni au transportat, în plus, în baza de recepție, 27 tone grîu, iar cei din Rădășeni 14 tone de grîu. In ultimele zile, organizațiile de partid și consiliile de con­ducere din multe cooperative agricole ale județului nos­tru au întreprins și alte acțiuni menite să impulsio­neze transportul în baze­le de recepție a recoltei de porumb contractate cu statul. Ne referim, îndeosebi, la folo­sirea, în mod mai judicios, a mijloacelor de transport puse la dispoziția unităților agricole de către I.T.A. Suceava. Ca ur­mare, în cooperativele agrico­le din Ipotești, Mihoveni, Mitoc, Burdujeni și altele acțiunea de transportare a cantităților de porumb prevăzute în contract este aproape încheiată. In a­­celeași unități s-au găsit și posibilități de suplimentare a cantităților de porumb livrate statului față de situația ba­­lanțieră. „Pentru noi, vînzarea unor cantități ci­ mai mari de pro­duse agro-alimentare către stat a devenit o regulă, spu­nea tovarășul Constantin Lu­­cescu, secretarul comitetului comunal de partid din Ipo­­tești. Aceasta este, în primul rînd, în avantajul cooperato­rilor, deoarece pentru fiecare produs statul ne asigură pre­țuri ferme, fapt care ne creea­ză posibilitatea să chibzuim din vreme fondurile bugetare. Tocmai de aceea am și hotă­rît să suplimentăm planul de livrări la cartofi cu peste 200 tone, iar la porumb cu 20 de tone, cantități care au și fost transportate în bazele de re­cepție“. In contrast cu aceste exem­ple, care confirmă hotărîrea majorității țăranilor coopera­tori din județul nostru de a contribui cu cantități suplimen­tare la formarea fondului cen­tral, se află atitudinea unor conduceri de cooperative a­­gricole ca cele din Boroaia, Băișești, Baia, Sfîntu Ilie, Sal­­cea și altele care pînă acum au dovedit oarecare lipsă de preocupare față de achitarea obligațiilor contractuale. In a­­ceste unități, deși există posi­bilități, s-a rămas mult în urmă cu livrarea produsului, iar în ceea ce privește munca de la om la om, pentru a determina o suplimentare a cantităților de produse agroalimentare destinate fondului central, a­­ceasta se desfășoară cu inter­mitențe. Iată de ce la coopera­tiva agricolă din Bogdănești nu s-a transportat pînă acum în baza de recepție decit 35 tone porumb din cele 110 tone planificate, iar la cooperativa agricolă din Baia au mai ră­mas de dus în bază peste 50 de tone. Desigur că o astfel de situație impune ca în zilele care urmează să se ia aseme­nea măsuri incit toate cantită­țile de produse agroalimentare stabilite a fi livrate statului să ajungă cit mai repede în ma­gazii. DAN ZAMFIRESCU EFECTELE MNEI su­st­me mm­ POLITICE i ȘI PETROLUL Marile companii petroliere oc­cidentale suferă șocuri în lanț. După răsturnarea monarhiei Se­­noussi din Libia, eveniment ce a aruncat vălul incertitudinii asu­pra afacerilor fabuloase ale con­cernelor care exploatează mira­culoasele zăcăminte de aur ne­gru ascunse în adîncurile deșer­turilor libiene, după naționaliză­rile în șir din America Latină, Iranul ridică acum problema re­vizuirii contractelor sale cu fir­mele petroliere occidentale. Printre țările producătoare de petrol din Orientul Apropiat, Ira­nul ocupă unul dintre primele locuri. Se amintește că în 1968, producția sa de petrol atinsese 142 milioane de tone, depășind producția Arabiei Saudite, Libiei și Kuweitului. Valorificarea mai intensă a a­­cestor bogății constituie pîrghia esențială a actualului plan de dezvoltare economică al Iranului. Ținînd seamă de acest lucru, șa­­hinșahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi, a cerut companii­lor petroliere străine care ope­rează pe teritoriul iranian să plătească statului redevențe spo­rite, care să totalizeze aproxi­mativ 6 miliarde de dolari în ur­mătorii cinci ani. Firmele petro­liere occidentale, ce exploatează petrolul iranian, grupate în așa­­numitul Consorțiu internațional („British Petroleum", „Shell", „Standard Oil" etc.), încearcă, însă, să se sustragă acestor ce­reri, sub pretextul că angaja­mentele lor internaționale nu le-ar permite să acorde privile­gii nici uneia dintre țările cu („L'EXPRESS“) (Continuare în pagina a IlI-a)

Next