Zori Noi, decembrie 1969 (Anul 22, nr. 6832-6857)

1969-12-03 / nr. 6833

ZORI NOI PAGINA 2 Dispariția enigmatică a responsabililor Variațiuni pe o temă... culinară Igiena și cei care o înfruntă La ieșirea din „culise“ S-a scris deseori despre­­ masa restaurantelor și deser­vire, despre solicitudinea lucratorului din alimentația pu­blică. Mai puțin s-a vorbit, însă, despre ceea ce există dincolo de tejghea, despre ceea ce nu vede consumatorul. Le-am propus, de aceea să luăm în obiectiv, pe lângă alte aspecte, și „culisele“ restaurantelor. $ Am vizitat 11 unități su­cevene. Evident, interlocutorii noștri principali trebuiau să fie responsabilii. Din păcate, „plă­cerea“ aceasta nu ne-a fost oferită decât la două loca­luri. Ceilalți șefi de restauran­te lipseau. La unitatea din cartierul Arini: „Acuma era pe aici.!“ Dar nu a putut fi găsit nicăieri, pentru că, de fapt, nici nu fusese pe acolo. La „Autoservire“ : „Nu face servici decât dimineața“. Seara, cînd unitatea devine o circiumă pentru cheflii, prezența lui nu e necesară ? La bufetul „Dor­­nișoara“ din Ițcani: „E plecat de la ora 15 la o ședință“. Sal­vatoarea „ședință“ ! De fapt, responsabilul lipsea pentru că nu începuse încă programul său. Despre ședință, nici po­meneală. Șeful trebuia însă scos din încurcătură cu orice preț ! Altfel. . . • In noiembrie, în „Luna pre­paratelor culinare“, una din întrebările adresate lucrători­lor din restaurantele vizitate s-a referit la noutățile culinare pe care aceasta le-a oferit con­sumatorilor, întrebarea noastră parcă pica din cer. Cei intero­gați erau străini de această problemă foarte actuală. La „Central“, ca și la „București“, la „Autoservire" și la bufetul „Dornișo­ara“ din Ițcani ni s-a vorbit despre veșnicele cior­be, supe, tocănițe, banalizate și standardizate, uneori sufi­cient de alterate pentru ca cli­entul să-și piardă apetitul pen­tru cîteva zile și, evident, să-și manifeste nemulțumirea, notînd în condica de sugestii și sesi­zări, ori prezentîndu-se cu „mostra“ respectivă la redac­ție, cum s-a întîmplat de cîte­va ori. Asemenea incidente au loc mai ales la „Autoservire“, unitate foarte apreciată pe la începuturile existenței sale, cînd desfăcea bucate bune, și ocolită astăzi, cînd fumul, con­sumul excesiv de băutură au transformat-o într-o veritabilă circiumă. Nu e de mirare că, între 4 — 20 noiembrie, con­dica înregistrează­ 10 reclama­ții. Și, în pofida tuturor nea­junsurilor, responsabilul Gh. Botoșanu găsește de cuviință să-și fixeze un porgram de funcționar, venind la unitate doar dimineața. Să nu fim în­țeleși greșit. Nu sîntem împo­triva desfacerii băuturilor al­coolice și a berei în acest lo­cal. Suntem­ însă împotriva des­facerii neraționale, împotriva faptului că se permite ca oa­menii să viziteze localul pen­tru a consuma cantități exage­rate de bere și nu pentru a servi masa. Restaurantul cu autoservire trebuie să-și păs­treze profilul. Să fie curat (nu așa cum se prezintă seară de seară), ospitalier, fără fum de țigară, cu preparate culinare variate și mereu proaspete.­­ „Culisele“ restaurantelor au în vedere mai ales igiena bucătăriilor. Iată numai cîteva constatări pe care, pe aceas­tă cale, le aducem și la cunoș­tința inspecțiilor sanitară și comercială. La restaurantul „Ciocîrlia“ din Burdujeni a fost descoperită o nouă meto­dă de păstrare a preparate­lor culinare : cratițele cu mîn­­care sînt așezate într-un hîr­­dău cu apă. . . murdară (foto 1). O fi și acesta vreun „se­cret“ culinar ! Borcane, butoaie acoperite cu cîrpe, ziare, hîr­­tii. Apariția noastră a declan­șat și metamorfoza bucătarului, din consumator — în timpul serviciului — a devenit cu a­­devărat lucrător al localului, cu halat și bonetă scrobite. O magazie în care lăzile cu băutură erau amestecate cu diverse gunoaie. Suficiente a­­bateri de la regulile de igie­nă. Totuși, responsabilul loca­lului, Ioan Reuț, a avut pre­tenția de a nu fi „încondeiat“ în ziar, îi puteam satisface dorința ? De la periferie să revenim în centru, la restaurantul „Bu­curești“. Aparent, totul era în ordine. Minus cîrpele suficient de murdare, expuse pe mar­ginea mașinii de gătit (foto 2), minus lucrătoarea ce spală vasele într-o ținută care. ..ad­mirată“ de orice consumator, ar fi dus la dispariția apetitului. In fine, cîntarul, care nu era bine reglat, prezentînd o în­clinație, în defavoarea consu­matorului, de . . . numai nouă grame. Nouă grame, care la prepararea unei­­ cafele în­seamnă, de fapt, foarte mul­t. Explicabil de ce gustul aces­teia este atât de fad. O ieșirea din „culise“ ne-a rezervat cîteva surprize. La braserie există o mașină cu filtru pentru prepararea cafe­lei. Numai că nu funcționea­ză decit . . . ocazional (foto 3). De regulă, e defectă. „Specia­liștii“ suceveni nu se pricep s-o repare ca lumea. Prezența garderobei la restaurantul din Arini face o impresie bună. Pînă la proba contrarie, cînd consumatorul constată că gar­derobiera lipsește (foto 4). E plecată în concediu, iar un în­locuitor nu a putut fi găsit. La bar­cafe nu era gheață. A­dică un lucru foarte important. Lucrătorul Bernard Varga în­cerca să ne convingă că ab­sența gheței e accidentală. Din păcate, asemenea aspecte se ivesc exact cînd ne deplasăm noi prin unități. Ciudată co­incidență ! Așteptăm, împreună cu con­sumatorii, ca măsurile ce le va lua T.A.P.L. să fie, de ase­menea natură, nicit să ducă la dispariția deficiențelor de genul celor semnalate, timpul ca să se acționeze e- E­nergic, eficient. CARMEN PANA Foto : D. VINTILA SURPRIZE ÎN „CULISELE" RESTAURANTELOR Foto 1 Foto 2 Foto 3 Ifil Foto 4 Contrai punct LEGEA NU POATE FI OCOLITĂ Vasile Ivanov, maistru al secției „cr­ovac“, de la unitatea pentru in­dustrializarea cărnii din Burdujeni, om cu răs­pundere și pe linie ob­ștească (aceasta impu­nea să fie exemplu de bună comportare in fața tuturor salariaților) și-a dat arama pe față. In complicitate cu șoferul Constantin Raducanu, de la întreprinderea „Frigo­­riferul“ din Bacău, a în­cercat să scoată o ma­re cantitate de carne din incinta unității. Du­pă comiterea faptei, in­fractorii au fost rapid a­­restați. Imediat, pe firul telefonului procurorului au început să curgă u­­nele cuvinte de influen­țare. Autoritățile locale au luat o poziție hotărî­­tă împotriva acestor practici. S-a dispus ca procesul să se judece la fața locului. Legea nu poate fi ocolită. S-AU SPART CHEFURILE Ajunseseră de pomină chefurile care se țineau lanț în corpul de gardă al pazei contractuale și obștești de la Exploata­rea minieră Ostra. Su­fletul bahramurilor era reprezentat de șeful grupei, Vasile Lehaci și Nicolae Holosciuc, sala­riat la serviciul finan­ciar al întreprinderii mi­niere. Cei doi se lega­seră prin firele nevăzu­te ale unor șiruri de fur­tișaguri. Primul primea banii pentru abonamen­tele de transportare a paznicilor ; al doilea trebuia să-i predea ca­sieriei unității. Tot bă­nețul și l-au împărțit în­tre ei. Au delapidat 32.000 de lei. Nu se poa­te spune că n-au trecut pe acolo și­ inspectori cu paza. Dar vedeți dv.. omul apare mai roz prin culoarea paharului plin.. S-au spart și paharele și chefurile, închisoarea a­­pare limpede ! Rubrică realizată de VICTOR MICU A­NM­I întreprinderea de gospodărie orășe­nească din Rădăuți, strada Piața Republicii nr. 69, produce și livrează, la prețuri convenabile, o gamă variată de elemente prefabricate din beton simplu și armat. — Stîlpi, plăci pline și tra­forate pentru garduri în diverse tipuri și dimen­siuni Borduri mozaicate și ne­­mozaicate de diferite mărimi Tuburi de beton, simplu sau armat, cu diametrul de 300, 400, 1000 mm. Boiandrugi, diverse tipuri Dale pentru podețe și plăci pentru canale ter­mice Unitățile de stat și cooperatiste, precum și particula­rii care sunt interesați, vor adresa întreprinderii, în cel mai scurt timp, comenzi sau vor încheia contractele respective, astfel ca în anul 1970 să poată fi aprovi­zionați cu produsele solicitate. Informații suplimentare, la telefon 109 și 344. Filiala Suceava a în­treprinderii centrale pen­tru valorificarea amba­lajelor angajează de ur­gență un șef de depozit pentru depozitul din Iț­­cani. Condiții: absolvent al școlii generale sau al li­ceului, cu 3 ani vechime în cîmpul muncii și cu experiență în activitatea comercială. Doritorii se pot adresa la biroul personal al u­­nității, cu sediul in stra­da Karl Marx nr. 52. Ultimul gol înscris de Stroe. Fază din meciul Minerul Gura - Humo­rului — C.F.R. Pașcani Foto : M. IOAN BASCHET, DIVIZIA ȘCOLARI - JUNIORI In meci restanță, du­minică, la seria sporturi­lor, S. S. Suceava a în­tâlnit echipa Liceului din Bîrlad (fete). Partida s-a încheiat cu victoria echipei oaspe. Scorr fi­nal : 57—54. Fotbal, divizia C ! "Minerul“ 8« »umorului­­ ,,C. F. R.“ Pașcani: 4-2 (2-2) Ultima etapă a turului campio­natului diviziei C a atras pe ga­zonul alb al stadionului „Minerul“ din Gura Humorului un mare nu­măr de spectatori. Intîlnirea din­tre formația locală și cea a cefe­riștilor din Pașcani se anunța deo­sebit de disputată. Intr-adevăr, meciul a fost destul de dîrz. Cu toate că terenul, acoperit cu un strat de zăpadă, a influențat a­­suspiia controlului mingii, jocul s-a ridicat la un nivel spectacular sa­tisfăcător. „Minerii“ au primit replica u­­nui adversar matur, cu o concep­ție de joc superioară. Cu o voință și putere de luptă (pe care gazde­le au folosit-o în puține jocuri) extraordinară, au reușit să peze cu regularitate acțiunile sto­de atac ale adversarului, totodată, ini­țiind contraatacuri care au dus la înscrierea celor patru goluri. Filmul înscrierii celor șase go­luri ale partidei. Începutul jocului aparține oaspe­ților care (in­ovațiile unei galerii pășcănene) stăpînesc destul de bi­ne mijlocul terenului, reușind „in­filtrări“ printre apărarea gazde­lor, destul de periculoase. In ur­ma unei astfel de acțiuni, în min. 8, fundașul Rîșniță (venit pe con­traatac) este faultat la 25 m. late­ral pe partea stingă de poarta „Minerului“. Tot el execută lovi­tura liberă și, din apropiere, ata­cantul Ciupa cu largul concurs al portarului Ioiniță, deschide scorul. Jucătorii localnici nu par impre­sionați după acest duș „rece“ și mută jocul tot mai mult în partea de teren a oaspeților. In min. 12, Nae scăpat de sub supravegherea unui apărător advers, reușește să înainteze pînă la linia de 16 m, unde este faultat. Tot el execută lovitura peste zid și-l face mat pe portarul Mocanu. 1—1, în continuare, ceferiștii nu ce­dează ofensiva și după două mi­nute mijlocașul Fătu, cu un șut de la 20 m, îl depășește pe Ioniță, a­­ducînd din nou avantaj echipei sale. Avantajul minim nu rezistă decît patru minute, deoarece Socira­­te aduce egalitate în urma umei fru­moase lovituri cu capul, scor cu care se încheie prima parte a par­tidei. Pauza­ a dat pos­ibilitate antreno­rului Dezideriu Vaida să imprime jucătorilor de la „Minerul“ u­n sis­tem de joc pe măsura tacticii a­­plicate de oaspeți. Datorită aces­tor indicații, minerii stăpînesc re­priza a doua și înscriu două go­luri prin Socrate (min. 73), și Stroe (min. 84), goluri la care au cola­borat îndeosebi mijlocașii. Văzîn­­du-se dominați, jucătorii din Paș­cani au încercat în repetate rî­n­­duri să aplice un joc obstrucțio­nist. Ca urmare, în min. 89, Suciu este eliminat pentru lovirea in­tenționată a adversarului. Partida a fost condusă satisfăcă­tor de Constantin Rădulescu din Cluj. Au jucat formațiile : „MINE­RUL“ — Ioniță, Miron, Ganea,­­Zbinica, Andronii­c, Bondoc, Vico­­van, Mircel (Tîrnoveanu),­ Socrate,­­Nae, Stroe, „C.F.R.“ — Mocanu,­­Rusu, Coama, Mag, Rîșniță, Fătu, Dragan, Oblencescu,­ Ciupa, Rozo­­rea, Suciu. ION MINDRESCU CLASAMENTUL 1. Nicolina Iași 14 8 4 2 31—14 20 2. C.F.R. Pașcani 14 8 2 4 30—15 18 3. Textila Botoșani 14 8 2 4 25—17 18 4. Victoria Roman 14 7 2 5 37—16 16 5. Letea Bacău 14 7 2 5 25—13 16 6. Foresta Fălticeni 14 7 2 5 24—17 16 7. Petrolul Moinești 14 5 5 4 22—16 15 8. Minerul Comănești 14 6 3 5 19—24 15 9. Mino­­radul Vatra Dornei 14 6 2 6 14—22 14 10. Rarául Cîmpulung 14 5 2 7 23—33 12 11. Minerul Gura Humorului 14 5 1­8 20—23 11 12. Constructorul Piatra Neamț 14 4 3 7 18—25 l1 13. Penicilina Iași 13 5 0 8 12—35 10 14. Fulgerul Dorohoi 14 4 1 9 20—40 9 15. Textila Buhuși 13 3 1 9 15—25 7 O rezervație deosebită (Urmare din pagina I) ajung la vîrsta de trei ani caii gidrani intră într-o perioadă de minuțioasă pregătire individuală. Timp de un an sînt supuși unui antrenament sistematic, fa­miliarizați cu harnașamen­­tul și cu comenzile. E o muncă dificilă care impli­că, pe lingă iscusința ne­cesară, multă iscusință și răbdare. Se afirmă că gi­­dranul e un cal cu memo­rie bună, își amintește de cea mai măruntă durere, extrem de sensibil, refle­xele sale se creează foarte ușor, incit orice greșeală in orele de antrenament poa­te avea consecințe grave. Gidranii sunt pregătiți si­multan la atelaje și sub șea, pentru tracțiune u­­șoară și călărie. Există la secția de pregătire a fer­mei din Rădăuți cițiva ti­neri, sprinteni și curajoși, care împreună cu șeaua cîntăresc sub 62 de kilo­grame. Gheorghe Marciuc, Dumitru Huțanu și Con­stantin Halus au condus cei trei gidrani care au do­­borît în toamnă recordul rasei la viteză. Remarcăm, de asemeni, faptul că din cei 56 de cai, aflați în pre­gătire anul acesta, toți au făcut față cu succes pro­belor de calificare. Există la ferma din Ră­dăuți oameni cu o îndelun­gă experiență, la care pa­siunea și dragostea pentru meserie au devenit atribu­te organice. U­nul din ei, maistrul Ion Andrușciuc, are vreo treizeci și opt de ani de cînd se îndeletniceș­te cu creșterea cailor gi­drani. A îngrijit mii de mînji și nu puțini dintre ei au dezvăluit pe hipo­­droame aptitudini și per­formanțe remarcabile. Am surprins în acest sens o discuție semnificativă. Un inginer zootehnist mărtu­risea : — Am auzit de Ion An­drușciuc înainte de a-l cu­noaște, încă pe băncile fa­cultății. Ne vorbeau despre dumnealui profesorii de la institut, era citat în ma­nualele de specialitate drept unul din cei mai re­numiți crescători. Omul menționat în cursu­rile universitare își petre­ce aproape întreg timpul în mijlocul cabalinelor, pri­veghind nașterea mînjilor, starea iepelor mame, via­ța normală a hergheliei. E un personaj reprezenta­tiv, aproape legendar, care hotărăște procentul de fe­cunditate și reproducția, cu care ți-ar plăcea să discuți despre metode moderne, dar și despre vechi eresuri privitoare la cai, și căruia i-ar sta, fără îndoială, bine și nu te-ai mira să-i afli numele în textul unei ba­lade. ÎNTREPRINDEREA de gospodărie ORĂȘENEASCA SUCEAVA Aduce la cunoștința întreprinderilor, instituțiilor și cetățenilor din municipiul Suceava și a acelora din comunele înveci­nate că execută proiectări și lucrări de re­parații curente și capitale la imobile pro­prietate de stat și particulară. De aseme­nea, execută lucrări de întreținere și a­­menajări de străzi, parcuri și spații verzi. Pentru salariații de stat se pot executa lu­crări și cu plata în rate. Cei interesați sînt rugați ca, pînă la 15 decembrie a.c., să prezinte, la I. G. O. Suceava, comenzi ferme pentru a fi incluși în planul de proiectare, aprovizionare și e­­xecuție pe anul 1970. Informații suplimentare — la telefon 10036, în zilele de lucru, între orele 7,00— 15,30. r Cum poate să devină elastic un teren cultivat In vara anului 1969, am făcut cerere la I.G.D. Su­ceava pentru a-mi închiria, din terenul arabil vecin cu blocul în care locuiesc, suprafața de 200 m.p. Cererea mi-a fost aprobată, și, deci, am intrat pe terenuil res­pectiv, pe care l-am măsurat și apoi l-am însămînțat. Cînd m-am prezentat pentru a semna contractul, sp­re surprinderea mea am găsit înscriși 360 m.p. Bineînțe­les, am cerut să se facă o măsurătoare a terenului­, în prezența mea. A fost delegat pentru aceasta un sala­riat cu numele Ziomir, care, măsurând, a găsit 220 m.p., incluzînd în aceștia și o bucată de teren pe care eu o săpasem, dar nu am însămînțat-o, observînd că de­pășeam cei 200 m.p. solicitați prin cerere. Cu toate a­­cestea, cei în drept nu au revenit la hotărîrea de a-mi include în contract 360 m.p. M-am adresat atunci to­varășului V. Lelcu, șeful serviciului abonați, pentru a lămuri lucrurile. Dar, din nou nedumerire , dînsul mi-a spus că cei de la sector nu i-au înaintat nici un act în care să figurez drept contractant. Mi-au sosit, între timp, două adrese : una, cu nr. 5973 din 19 VII. 1969, dar expediată în 14 august 1969, prin care mi se spune că am închiriat . . . 330 m.p. te­ren, și alta cu nr. 2736 din 21 VIII. 1969, prin care mi se face cunoscut că am de plată suma de . . . 350 lei, reprezentînd arendă pe 1969 (se plătește 1 leu pe me­trul pătrat). Cu aceste adrese m-am prezentat la tov. R. König, șeful secției locative a I.G.O. Suceava, căruia i-am ex­pus situația. In consecință, doi salariați ai I.G.O. au fost trimiși spre a efectua o nouă măsurătoare. In a­­fară de suprafața de 20 m.p., săpată, dar neînsămînța­­tă, s-au găsit ca fiind bani de plată 208 m.p. De la această dată, nu am mai primit nici un răs­puns. Am mers să semnez contractul, dar l-am găsit completat tot pentru 350 m.p. teren arabil. După lungi discuții și intervenții, am apelat la tov. Hancă, șeful biroului de personal, care afirmă că a mers el însuși și a măsurat suprafața, în lipsa mea, dar a găsit de această dată 290 m.p. teren arabil bun de plată. Pentru a soluționa cazul, m-am adresat tovarășu­lui Bu­lius Mandache, directorul întreprinderii, fost trimis tot la cei care încurcaseră lucrurile, dar am căci dînsul era ocupat și nu avea timp să asculte plînge­­rea mea. Un singur lucru nu mi-au putut lămuri tovarășii de la I.G.D. Suceava, deși m-au purtat atîta pe drumuri , cum se face că, la măsurătoare, terenul închiriat de mine avea o suprafață în jur de 200 m.p., iar din birou­­le dumnealor se constată că are cu peste 100 m.p. în plus ? SAVEL­APETREA Suceava 1 - 31 decembrie „ LUNA CADOURILOR” Doriți să faceți o surpriza plăcută celor dragi, oferindu-le un cadou frumos și util? Magazinele specializate ale O.C.L. Industrial Suceava, Rădăuți, Fălticeni, Cîmpulung și Vatra Dornei vă oferă un bogat sortiment de tricotaje, confecții moderne, articole de galanterie și marochinărie, încălțăminte de ocazie, articole fine de bijuterie, de cosme­tică și parfumerie etc.

Next