Zori Noi, decembrie 1969 (Anul 22, nr. 6832-6857)

1969-12-03 / nr. 6833

y > V Atenția cuvenită studiului ideologic Intre principalele sarcini care stau în fața birourilor și comitetelor organizațiilor de partid, un loc de frunte îl o­­cupă, după cum se știe, orga­nizarea învățămîntului de par­tid, în centrul căruia se află însușirea politicii interne externe a partidului, a princi­pi­piilor de bază ale marxism­­leninismului. Convins de ro­lul deosebit de însem­nat pe care învățământul de partid îl are în educarea partinică a comuniștilor, a celor care se pregătesc să fie primiți în par­tid și a celor mai largi mase de oameni ai muncii, precum și în dezvoltarea conștiinței lor socialiste și formarea și dez­voltarea concepției înaintate despre lume și societate, comi­tetul de partid de la Comple­xul de celuloză și hîrtie Su­ceava acordă o mare atenție organizării și desfășurării lui. Invățînd din deficiențele ca­re au existat în cursul anului trecut și dând viață indicații­lor biroului comitetului muni­cipal de partid, am avut gri­jă ca pregătirile pentru înce­perea în bune condițiuni a noului an de studiu să se facă cu mult timp înainte. Inte­resul nostru pentru temeinica organizare a învățămîntului de partid a fost stimulat de fap­tul că în acest an la baza stu­diului ideologic trebuie să stea aprofundarea și însușirea idei­lor de excepțională importan­ță principială și practică cu­prinse în documentele Con­gresului al Xdea al partidului. Pentru ca învățământul de par­tid să satisfacă pe deplin ne­cesitățile muncii ideologice și să răspundă cu­ mai bine pre­ferințelor cursanților, caracte­rul diferențiat al studiului a fost asigurat încă din momen­tul cînd membrii comitetului de partid și ai birourilor or­ganizațiilor de bază au inițiat primele discuții pregătitoare cu cei care urmau să fie cu­prinși în fiecare formă de stu­diu. Datorită măsurilor care au fost luate, noul an de studiu în învățământul de partid a în­ceput sub semnul unei exigen­țe sporite din partea comite­tului de partid, birourilor orga­nizațiilor de bază, a lectorilor și propagandiștilor și mai a­­les a dorinței cursanților de a înțelege profund sensul și semnificația istoricelor hotărîri ale Congresului al X-lea al partidului și de a desprinde din ele cele mai juste concluzii privind activitatea lor practi­că, în întreprinderea noastră funcționează o școală uzinală, la care studiază cei care au urmat mai multe forme de în­vățământ de partid, un curs de studiu individual pe bază de referate, din care fac parte cadre de conducere și absol­venți ai universității serale de marxism-leninism, un curs de studiere a problemelor econo­mice, în care sunt cuprinși mai­ștrii, tehnicienii, personalul fi­­nanciar-contabil, planificatori și muncitori cu înaltă califica­re și un curs de studiere a problemelor vieții interne de partid, cu cei recent primiți în partid, activul U.T.C. și sindi­cal și activul fără de partid. La cei peste 550 cursanți cu­prinși în formele învățămîntu­lui de partid din întreprinde­re se adaugă un număr de to­varăși care urmează universi­tatea serală de marxism-leni­nism de pe lîngă comitetul ju­dețean de partid. Acordând atenția cuvenită organizării și desfășurării stu­diului ideologic, comitetul de partid și majoritatea birouri­lor organizațiilor de bază au reușit să imprime și răspund VIATA DE PARTID derea necesară pentru respec­tarea programului stabilit. Fină în prezent, la formele de învățământ pe care le avem au fost ținute cîte două expu­neri. Fiind bogate în conținut și bine documentate, expuneri­le au stârnit un viu interes în rîndul cursanților, fapt care a făcut ca și frecvența să cu­noască o simțitoare îmbunătă­țire față de anul trecut. Din dorința de a veni cât mai mult în sprijinul cursanților, comite­tul de partid a organizat re­cent și un simpozion pe tema „Statul, democrația și națiunea în condițiile făuririi societății socialiste multilateral dezvol­tate în România“. Expunerile care au fo­st ținute, abordând pe larg ideile esențiale ale te­mei, au ajutat pe numeroșii cursanți care le-au audiat să înțeleagă mai bine o serie de probleme fundamentale ale politicii partidului și au consti­tuit un îndemn de a studia cu și mai mult interes materialul bibliografic ce li se recoman­dă. Intrucît asemenea formă de stimulare a studiului se do­vedește eficientă, comitetul de partid și-a propus să organi­zeze simpozioane și la alte teme. Lectorii care urmează să pregătească expunerile la vii­toarele simpozioane au și pri­mit indicațiile necesare. Spre a veni cât mai umilit în ajutorul cursanților, intenționăm să or­ganizăm și un punct de con­sultații. Numărul salariaților din în­treprindere este însă mult mai mare decât cel al cursanților de la învățămîntul de partid. La noi nu a fost scăpat din ve­dere nici acest lucru. Pornind de la ideea că aprofundarea și însușirea documentelor Con­gresului al X-lea al partidului este nu numai o datorie a tu­turor oamenilor muncii, ci și o cale sigură de perfecționare a propriei lor activități, comi­tetul de partid a căutat să cu­prindă în sfera propagandei de partid și pe ceilalți sala­riați. In acest sens, a organi­zat în așa fel munca încât lu­nar să se prezinte în fața mun­citorilor este o expunere, în care diversele aspecte ale po­liticii partidului să fie tratate clar și convingător, în strînsă legătură cu activitatea concre­tă ce se desfășoară la fieca­re loc de muncă. Pentru ca măsura să-și atingă pe deplin scopul, au fost stabilite răs­punderi precise și pentru comi­tetul U.T.C. și comitetul sindi­catului. Expunerile se țin pe schimburi și ateliere de către lectori și propagandiști de la învățămîntul de partid, precum și de către unii cursanți cu o bună pregătire politico - ide­ologică și cu o bogată expe­riență în munca de partid. A­­vînd în vedere deficiențele care mai există în unele sec­toare de activitate, comitetul de partid se îngrijește ca ex­punerile să fie cît mai cu­prinzătoare și să pună accent pe păstrarea și apărarea avutu­lui obștesc, respectarea disci­plinei de producție și tehnolo­gice, reducerea consumului specific la săruri sodice și hîr­tie, calitatea muncii și a pro­ducției, comportarea în fami­lie și societate. Organizarea simpozioanelor, fiind bine pri­mită și de salariații care nu sînt cuprinși în formele învăță­­mîntului de partid, va fi extin­să și cu această categorie de oameni. Deși e prematur să tragem o concluzie privind desfășu­rarea și eficiența studiului ide­ologic, totuși considerăm că mai avem multe de făcut pen­tru a-i asigura un caracter permanent și cel mai organi­zat. Combătînd orice tendință de formalism și superficialita­te și ridicînd gradul de iniția­tivă și responsabilitate al tu­turor membrilor, comitetului de partid și birourilor organizații­lor de bază, vom reuși, fără îndoială, să dovedim prin fap­te concludente că atât comu­niștii, cît și ceilalți muncitori, ingineri și tehnicieni din între­prindere sînt preocupați să-și însușească temeinic ideile din documentele Congresului al X-lea al partidului și să con­tribuie din plin la traducerea lor în viață. VASILE BUCȘĂ membru al comitetului de partid de la C.C.H. Suceava 1 Hotelul din Vatra Dor­nei I Foto : D. HUȘANU Pe scări Foto : D. VINTU Din sumarul revistei S ! „Lupta de clasă“­­ Nr 1111969­­ . • „Preocupări actuale ale partidului noi- disciplină sociologică de ELENA PO­­n­­­tru in domeniul activității ideologice“, POVICI­­­­I de PAUL NICULESCU-MIZIL.­­ • Revista publică in continuare puncte I­I • „Centralele industriale în sistemul de de vedere exprimate la Secția de se-­­ conducere a economiei naționale“, de cialism științific și la Secția probleme­ C­I COSTIN MURGESCU. je activității educative in cadrul serii- 3 I • „Informare, dialog, controversă“, de­corului care a avut loc recent cu te­ V PAVEL APOSTOL. ma "• »Sarcinile ce revin catedrelor de­­ științe sociale în activitatea didactică­ ( •­­Sociologia cunoașterii — curent și educativă și de cercetare“. ) ZORI NOI PAGINA , cum­­­m cunoscut... Regizorul George Gherasim, despre actorii amatori dorneni O condiție primordială pen­tru desfășurarea unei activi­tăți cultural - artistice de ca­litate este pasiunea pentru artă, dragostea totală față de publicul ce ne înconjoară cu stimă, ne apreciază eforturile, dar ne și critică atunci cînd nu sîntem la nivelul exigențe­lor sale. In cadrul Casei oră­șenești de cultură din Vatra Dornei, această pasiune, a­­ceastă exigență pentru spec­tacolul de calitate sînt impri­mate chiar de conducerea in­stituției. In martie anul trecut, cînd formația de teatru rămăsese fără regizor, directorul aces­tei case de cultură a telefo­nat zilnic, timp de mai bine de o săptămînă, la Cluj, în ore tîrzii de noapte sau în zori de zi, pînă a reușit — așa cum își propusese — să mă convingă să vin la Vatra Dor­nei, să-i cunosc formația de teatru și, în funcție de con­statările pe care le-aș face a­­supra calităților interpretative ale artiștilor amatori, să por­nesc la lucru. Astăzi, mărturisesc deschis că nu regret de­loc accepțiunea pe care mi-am dat-o atunci. Am lucrat cu zeci de formații de teatru, brigăzi artistice, m-am legat sufletește de atîția și atîția oameni din do­menii de activitate diferi­te, am înjghebat priete­nii trainice, am învățat pen­tru profesiunea mea artistică din activitatea cu amatorii, dar aș zice că, la Vatra Dor­nei, am avut unele dintre cele mai mari satisfacții. Deci, iată-mă la Vatra Dor­nei. Un colectiv adunat în­­tr-un birou, emoții, priviri pre­lungi, gânduri, multe gânduri și, din cînd în cînd, o glumă sau rîsul sănătos al tovarășului Ioan Parfene, un interpret cu vechi stare de serviciu. A jucat mult, a jucat bine, și azi, cînd se apropie de vîrsta pensionării, e la fel de activ ca și acum 20 de ani, cînd și-a descoperit cea de a doua profesie. Punctual, ca la serviciu, de o disciplină dem­nă de invidiat, bonom, citește, cu aplomb, rolul contelui D'ALBA FIORITTA. Lingă dineul, un bărbat slăbuț, cu­­ o figură deschisă, timid în aș­teptare, mă face să mă gân­desc că ar fi foarte indicat pentru marchizul DI FORLIPO­­POLI. Am reținut un nume scurt : Ioniță. în piesa cu care s-a inaugurat teatrul popular, el a interpretat cu brio rolul principal — Mitică Blajinu —, iar Ion Partene — pe cel al lui Florin Colibaș. Pe Gheorghe Stoleriu, pictor la cooperativa „Decorativa“ din Vatra Dornei, l-am cunos­cut mai bine în timp ce-și în­văța rolul cavalerului De Ri­­patrata din „Hangița“ și al lui Ion Cristea din „Sfîntu Mi­tică Blajinu“. El avea să devi­nă „regizor secund“, pictor al decorurilor, un inimos mobili­zator al forțelor creatoare ale colectivului. Și, cu toate mul­tiplele sale preocupări, e me­reu cu o glumă pe buze, me­reu la curent cu „ce e nou în librării“, cu ce se mai scrie sau se vorbește despre tea­trul românesc sau despre cel de peste hotarele patriei. La fel și maistrul Mihai Co­­zubaș, ca și majoritatea inter­preților de atunci și de astăzi. Intr-un fel, Mihai Cozubaș a fost vitregit de unele roluri încredințate de-a lungul mun­cii noastre comune. Dar meri­tul său este cu atît mai mare cu cît interpretarea pe care le-a dat-o a fost fără cusur, plină de naturalețe așa ca în rolul lui Gheorghe Mitrofan din „Sfînta Mitică Blajinu“. Și, pentru a continua confe­siunile vreau să amintesc de profesoara Doina Alexa, în­drăgita Hangiță, a cărei mun­că perseverentă, minuțioasă, pentru a veni la fiecare repe­tiție cu „ceva nou“ în rol, me­rită stima și prețuirea colecti­vului. Nu pot să uit nici întilnirea cu profesoara Georgeta Gălă­­tuș, care în rolul Adelei Cosîm­­­bescu — tovarășa de sufe­rință a lui Mitică Blajinu — își etalează din plin calitățile, nici cunoștința cu contabila Maricdca Alexa, care a rea­lizat, alături de o altă talentată interpretă, profesoa­ra Vichi Gherman, un cuplu plin de savoare în „Hangița“. Dar tovarășul Gheorghe Să­­rățeanu, idealul interpret al lui Ianke dintr-o premieră mai veche, „Tache, Ianke și Ca­­dîr“, și al lui Ionescu P. Anton din „Sfînta Mitică Blajinu“ ? Ce poți să mai spui nou des­pre acest bătrîn activist pe tă­­rîm artistic? El a rămas același om de o modestie rară, cu o privire blîndă, stând ceasuri în­tregi la repetiții, chiar dacă nu are de spus decit o singură replică. Și cîți alții. . . Intr-un an și ceva, colectivul a devenit a­­proape omogen. In vara a­­cestui an, și-a reîmprospătat forțele prin recrutarea unor noi membri. Dintre ei nu pot să nu-i amintesc pe profesorii O­­vidiu Ostaficiuc și Eugenia Merenca, pe Maricica Ioniță, Ana Cozubaș, Anișoara Cion­­ca, Vladimir Bălăi, Florica Al­­botă și încă. . . și încă mulți alții, care sper că nu se vor supăra că nu-i mai pomenesc, dar pentru care păstrez senti­mente de cea mai caldă recu­noștință. Cu toții formează un colectiv entuziast, cu care plăcut să colaborezi, pentru­­ că îți oferă reale satisfacții ar­tistice. Faptul că acestei forma­ții i s-a acordat, în această toamnă, titlul de „teatru popu­lar de amatori“ este cea mai elocventă dovadă a valorii ei. La baza organizării producției, căutări permanente, norme științifice .Urmare din pagina I) transporturile manuale au fost eliminate. Am făcut un calcul și constatăm că măsurile a­­mintite asigură, pe lângă men­ținerea unei calități corespun­zătoare a produselor, obține­rea, în decurs de un an, a a­­proximativ 30.000 lei economii. Concomitent cu perfecționă­rile aduse în producție, s-a urmărit aplicarea, la secțiile productive, a unor norme ști­ințifice, aceasta constituind sursa unor importante rezerve interne. Formațiile de lucru de la untărie, cele de la secția produse proaspete, de la brîn­­zărie și din zonă au fost în­cadrate cu personal calificat, strict corelat, în fiecare pe­rioadă, cu nivelul de produc­ție programat și cu gradul de tehnicitate al operațiunilor. A­­ceasta a determinat o sporire medie a productivității muncii cu 8—12 la sută. La sectorul ambalat, prin reașezarea atri­buțiilor de lucru, s-a intensifi­cat ritmul de deservire la ma­șinile de dozat și sudat, pro­ductivitatea muncii sporind cu 13,6 la sută. Majoritatea cadrelor dove­desc o continuă preocupare și răspundere pentru organizarea pe baze științifice a produc­ției și a muncii. Este edifica­toare în acest sens activitatea maistrului Aurel Lateș, care, prin inovația „Refolosirea căl­durii rezultate din gazele arse la încălzirea apei tehnologice“, rezolvă o problemă de mare importanță nu numai pentru întreprindere, ci chiar pentru întregul sector al industriei laptelui. Inovația aduce uni­tății, în decurs de un an, e­­conomii de aproximativ 108.000 lei. Un alt maistru, Alexandru Gali, a realizat, la secția con­serve de lapte, două lifturi pneumatice, mecanizînd ast­fel transportul laptelui praf de la siloz la cîntar. Preocuparea pentru aplica­rea unor studii deja elabora­te se împletește cu stabilirea altor teme, pe baza cerințelor concrete, de fiecare zi, ale pro­ducției. Aș dori să subliniez, în acest sens, că specialiștii din secțiile de producție și de întreținere colaborează, hotă­răsc temele unor viitoare stu­dii. S-a ajuns astfel la con­cluzia de a se introduce un sistem de ventilație în subso­lul corpului de fabricație, un­de se află conductele termice și cablurile electrice. Prin scă­derea temperaturii și a umidi­tății se poate prelungi durata izolațiilor. La fel, s-a consta­tat că prin montarea unui dis­pozitiv de reglare la umplerea sacilor cu lapte praf, ca prin mărirea debitului de go­și­lire a silozurilor în saci la li­nia de fabricație NEMA se poate asigura obținerea unei productivități sup­erio­are. Chemată să rezolve proble­me majore care stau în fața­­ unităților economice, să stabi­lească, în unele cazuri, prin­cipii noi de conducere, acțiu­nea de organizare științifică a producției și a muncii își do­vedește eficiența prin obține­rea unor rezultate superioa­re MEMENTO © MEMENTO JOI 4 DECEMBRIE PROGRAMUL 1­5.05 Muzica dimineții. 6.05 — 9.30 Muzică și actualități. 9.30 Odă limbii românie. 10.05 Muzică populară. 10.30 Piese de estradă. 11.15 Din țările socialiste. 11.45 Sfatul medicului. 12.0­0 Recital de operă Marina Crî­­loviici. 12.15 Formația Bobby Byrne. 12.25 Știința la zi. 12.30 întâlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Mie magazin muzical. 14.10 Caleidoscop muzical. 14.50 Jocuri populare. 15.00 Ateneu. 16.00 Radiojurnal. 1­6.20 Program de balade. 16.30 Ce e nou în județul nostru. Gorj — decembrie 1969. 16.50 Fanfara sindicatului uzinelor mecanice „Nicotină“ - Iași, dirijor Ionel Șerban. 17.05 Pentru patrie. 17.30 Album folcloric. Emisiune de Geo­­geta Ivanovici. 18.10 Orizont științific. 18.30 O melodie pe adresa dv. 19.00 Gazeta radio. 19.30 S­aptă­mina unui meloman. 20.05 Tableta de seară de George Macovescu. 20.10 Interpreți de odinioară ai mu­zicii populare — Ion Mat­a­che. 20.20 Eminesciană. „Povestea ma­gului călător în stele“ (IV). Recită Irina Răchițea­nu - Și­­rianu. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Convorbirile de joi. 21.30 Moment poetic. Versuri de Duiliiu Zaimfirescu. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Sport. 22.30 Romanțe. 22.50 Pagini din muzica de estra­dă. 23.10 Siluete — Barbara. Emisiune de Bogdan Dob­reanu. 0.0­5 — 5.00 Estrada nocturnă.. PROGRAMUL II 6.00 Program muzical de diminea­ță. MEMENTO 7.00 Radiojurnal. 3.10 Tot înainte. 8.25 Mari interpreți — Henryk Szeryng. 9.00 Cîntece populare. 9.10 Curs de limba rusă. Ciclul I,­ lecția a 43-a. 9.30 Cîntece pentru cei mici. 9.45 Opera „Paiațe“ de Leoncava­llo. 11.05 Muzică populară. 11.25 Muzică ușoară. 12.03 Avanpremieră cotidiană. 12.15 Concert de prânz. 13.15 Din muzica popoarelor. 13.30 Cine știe câștigă. 14.03 Cu cîntecuil și jocul de-a lun­gul Dunării. 14.30 Lexiconul compozitorilor ro­mâni. 14.55 Știința la zi. 15.00 Muzică ușoară. 16.00 Radiojurnal. 16.40 Cronica muzicală. 17.35 Teatru radiofonic serial. 18.00 Varietăți muzicale. 19.50 Noapte bună, copii. 22.00 Succese de ieri, interpreți de azi. 22.30 Prietenii mei scriitori. Evocări de Gamiil Baltazarr. 22.45 Piese porale. 23.05 — 1.00 Opera „Eleetna” de Ri­chard Strauss* TELEVIZIUNE MIERCURI 3 DECEMBRIE 18.00 Stuidtoiuil prom­in­enilor. Mari prietenii literare : Eminescu și Creangă. 18.25 Primii între egali. Program follclorric realizat cu soliștii laureați și premiați la concursurile artistice de a­­matori din anul 1969. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Intermezzo muzical. Anchete sociale. 19.S0 Succesul este o șansă ? 20.00 Tele­­­cinemateca . „Micul lord“. 21.40 Reflector. Telefoniletan cotidian. 21.55 Fotbal . Cehoslovacia — Un­garia. Transmisiune de la Marsilia. 23.55 închiderea emisiunii. PE ECRANE MIERCURI 3 DECEMBRIE SUCEAVA : „Modern“ : Beni și comisarul San Antonio ; „Tinere­tului“ : Vîrsta ingrată ; „B­urdu­jeni“ : Omul care va flora miliarde; „Arta“ : Vară fierbinte ; CÎMPU­LUNG­­ , „Moldova“ : Atentatul de la Sarajevo ; „Luceafărul“ : Anul trecut, la Marienbad ; RĂDĂUȚI : „Flacăra“ : Lupiii albi : „Urnirea“ Creola, ochii-ii ard ca flacăra ; FĂLTICENI : „Doina“ : Baltagul ; „Popular“: Stelele din Eger, seria I—II : VATRA DORNEI : „Dor­na“ : Corab­ia nebunilor, seria I­II : GURA HUMORULUI : „Lu­mina“ : Noaptea generalilor, seria I—II . SOLCA : „Solca“ : Apoi s-a născut legenda: ȘIRET : „Șiretul“: Viața în doi DORNEȘTI : „Dor­­nești“­­: Aventurile lui Tom Sa­wyer și Moartea lui Joe Indianul . DOLHASCA : „Dolhasca“ : Cava­lerii aerului FALCAU: „Falcau“: Mariana, agent secret 0555 ; FRA­SIN : „Frasin“ : Pipere , IACO­­BENI : „Minerul“­­: Primăvara pe Oder ; VAMA : „Vama“ : Armata podubaturilor din nou în luptă ; MOLDOVIȚA : „Moldovița“: Pen­­rtume pentru holtei. I:;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;""---------*»--.­, DE LA ORAȘE ȘI SATE! Ziarul „Zori noi" va informează zilnic asupra eve­nimentelor interne și internationale. Paginile sale vă oferă un bogat material informa­tiv și de analiză privind viața economică și social­­culturală a județului nostru. Prin problematica abordată, Interesantă și diversă, ziarul răspunde cerințelor tuturor cititorilor. Așadar, reînnoiți-vă abonamentele pentru anul 1970. Pentru a­­ceasta vă stau la dispoziție oficiile poștale, factorii poștali, difuzorii voluntari din întreprinderi și instituții. BRaiai Eiiiim isaiasi Hiiisaiiisirzi DIALOG ALEXANDRU SZABÓ Moldovița. Pentru ultima oară i s-a pus în­ vedere gestionarei Maria Chirescu, de la magazinul de legume - fructe din Moldovița, să aibă o comportare cores­punzătoare față de consuma­tori, să sorteze marfa și să o vîndă fără preferințe, tuturor cetățenilor. VASILE LUPUȘORU comuna Panaci. Trebuie să vă adresați între­prinderii de cariere și balas­tiere București, sectorul 8, a­­nexînd și adeverințele respec­tive pentru a vă restitui suma ce i-a fost reținută de două ori. Odată, după cum preci­zează Oficiul pentru proble­me de muncă și ocrotiri socia­le Cîmpulung, banii au fost virați în contul filialei din Bu­curești (cont 40.50.10.00), și a doua oară al filialei Suceava (cont 07.2003). MEMENTO m MEMENTO MEMENTO MEMENTO Cadru din filmul „Baltagul" TIMPUL PROBABIL Pentru următoarele 3 zile , vre­mea se menține închisă la începu­tul intervalului, apoi se ameliorea­ză treptat. Vor cădea precipitații temporare mai ales sub formă de ploaie. Vînt­ul va sufla potrivit cu unele intensificări la început din sud și din nord - vest. Tempera­turile minime vor fi cuprinse în­tre — 5 și 0 grade, iar maximele, între 4 și 9 grade. Ceată dimineața și seara. Ofer apartament cu două camere în Suceava, contra două garsoniere. Relații, tele­fon 11658. Ofer apartament două camere, gaz metan, tele­fon, Iași, contra similar Suceava. Relații: strada Armenească, 26 Sucea­va, orele 15.00—18.00. (Urmare din pagina I) O situație similară se înregis­trează și în domeniul configura­ției viitoare a relațiilor japono­­americane, prezentate, de aseme­nea, intr-o manieră îngrijorătoare pentru populația niponă: atenția îndeosebi faptul că Atrage este pus semnul egalității între secu­ritatea Japoniei și cea a unei în­tinse regiuni din Pacific. Or, o a­­semenea identitate poate însem­na că Japonia intenționează să-și asume responsabilități militare co­mune cu americanii nu numai în ceea ce o privește, ci și în zona Extremului Orient, deși in legătu­ră cu această problemă au fost date unele asigurări liniștitoare în sensul că Japonia nu va participa la vreo organizație asiatică cu ca­racter militar. Japonia, scrie în legătură cu a­­ceasta ziarul „Yomiuri“, a­scump restituirea Okinawei, plătit pro­mițând să-și aducă în mod concret contribuția la strategia americană în Extremul Orient. „Aceste aran­jamente, se menționează, totodată, într-o declarație a Partidului Co­munist din Japonia, permit trans­formarea întregului teritoriu japo­nez într-o bază de agresiune îm­potriva Coreei, Vietnamului și Chinei“. Comunicatul comun de la 21 no­iembrie rezolvă parțial dosarul O­­kinawa, prevăzînd retrocedarea viitoare a insulei ; in același timp însă, el dă naștere unei probleme noi, cea a alianței militare napono­­americane și, din acest punct de vedere, sporind responsabilitățile nipone în regiunea Extremului O­­rient, el ar putea constitui un moment de cotitură în diplomația postbelică de pace a Japoniei.

Next