Zori Noi, decembrie 1969 (Anul 22, nr. 6832-6857)

1969-12-03 / nr. 6833

Proletari din toate țările, iniți­vâ 1 organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIV Nr. 6833 miercuri 3 decembrie 1969 4 pagini 30 bani LA BAZA ORGANIZĂRII PRODUCȚIEI, CAPTĂRI PERMANENTE, NORME Ș­TIIN­ȚIFIC­E Organizarea producției pe bei științifice, confirmată de fapte ca fiind o valoroasă ac­țiune, are menirea ca, valorifi­când cu maximă atenție resur­sele materiale și umane, exis­tente în diverse domenii de activitate, să ridice, de la perioadă la alta, pe o treap­­­tă superioară, eficiența eco­nomică. La unitatea de indus­trializare a laptelui „Rarăul“ Cîmpulung, acțiunea are la bază o tematică bogată, rod al unor îndelungate căutări, a u­­nor permanente eforturi de perfecționare a organizării producției și a muncii, îmbu­nătățirii conducerii activității, e ori a normării tehnice. Și, cum firesc, în dreptul multor teme apare mențiunea „reali­zat“, ceea ce înseamnă rezol­varea unor probleme majore ale unității. In ce direcție e nevoie să se acționeze cu prioritate ? Răs­punsul l-au dat, încă înainte de întocmirea planului tema­tic, inginerii, tehnicienii, maiș­trii, unii muncitori. Sintetizîn­­du-se părerile, propunerile fă­cute, au putut fi stabilite o­­biectivele care cereau o rezol­vare imediată, prin urgența ori importanța ce se prezentau. Unul dintre studii avea ca scop folosirea maximală a ca­pacităților de producție. S-a urmărit, în acest sens, utiliza­rea extensivă a utilajelor con­ducătoare (instalațiile de con­centrare și uscare a laptelui). S-a ivit aici o greutate, anu­me lipsa, în unele perioade, a materiei prime, instalația ne­­putînd fi folosită, așa cum s-a preconizat, la întreaga capaci­tate. In urma unei propuneri, la linia tehnologică „Nema“ a început să se usuce zara. Sub­produsul, rezultat de la fabri­carea untului, a devenit, ast­fel, un sortiment mult solici­tat în sectorul de creștere a animalelor. In decurs de 8 luni s-a obținut, prin procedeul amintit, 48 de tone de tara praf, în valoare de 430.000 lei producție marfă. In domeniul organizării, stu­diile elaborate și aplicate au rezolvat probleme importante, legate de folosirea completă a timpului de lucru, organiza­rea schimburilor, raționaliza­rea transporturilor interne. La recepționarea laptelui, care se face la rampa fabricii, exis­tau unele greutăți. Intervenția făcută aici este, în aparența, minoră, dar ea elimină anumi­te implicații asupra producției. A fost pus în funcțiune un al doilea cimitir. Acum, mașinile nu mai „fac coadă“ așteptînd rîndul la descărcare, durata a­­cesteia reducîndu-se de la 15 minute la 8 minute, la fiecare autocisterna. Concomitent, ca o urmare directă, pe rampa fabricii nu mai ajunge — în perioada de vară — lapte aci­dulat. Valoarea măsurii reiese dintr-o comparație cu o peri­oadă cînd nu exista al doilea cîntur. Rezultă că se previne acidularea unei cantități de a­­proximativ 1.300 hectolitri de lapte, ceea ce echivalează cu un beneficiu de peste 36.000 lei. Manipulările și transporturile interne ocupă un volum mare în activitatea de producție. E­­xistă și în acest domeniu posi­bilități de perfecționare a ac­tivității. Intre altele, s-a pro­cedat la reamplasarea maga­ziei de ambalaje din sticlă, care se afla în afara incin­tei corpului de fabricație, și reamenajarea ei în imediata apropiere a secției de fabrica­re a produselor proaspete. S-a diminuat astfel un transport manual de la 50 metri la 10 metri, a scăzut substanțial pro­centul, de spargere a sticlelor și borcanelor. S-a intervenit, de asemenea, pentru îmbună­tățirea condițiilor de transpor­tare a untului din secția de fabricație la congelator și pre­gătirea lui pentru expediere. Lucrarea se efectua, pînă nu de mult, manual, anevoios, in­tr-un timp destul de lung. A­­ceasta dauna calității. Perfec­ționările aduse aici constau în amenajarea unei rampe cu plan înclinat și introducerea unui electrocar. Manipulările și F. MICHITOVICI economist principal: Industria laptelui — „Rarăul“ Cîmpulung (Continuare in pagina a IlI-a) Mașina de turnat lac de la Fabrica de mobilă din Rădăuți Foto : D. VINTILA ne Răspunzînd cerințelor beneficiarilor La Pojar­it­a, se află în ■construc­ție, într-un stadiu avansat, o stație destinată producerii măcinat, prafului fiilor calcarului și mozai­cului. Scopul construirii stației îl constituie satisfacerea, în condiții mai bune, a cerințelor beneficiari­lor. Operațiile vor fi, în mare par­te, mecanizate. încă de la proiec­tare s-a avut în vedere valorifica­rea imenselor stocuri de deșeuri de piatră de calcar subdimensio­nată, care nu poate fi folosită la producerea varului. Calculele arată că, datorită me­canizării unor lucrări, productivi­tatea muncii va spori substanțial, ceea ce va determina obținerea, în decurs de un an, a aproximativ 300.000 lei economii­ ce Pentru completarea rețelei de desfacere, direcția comer­cială a inițiat amplasarea, în locuri aglomerate, a unor uni­tăți mobile. In prezent, pe ra­za județului Suceava funcțio­nează 11 autobufete și două autobururi. Datorită rentabili­tății mari înregistrate de aces­te puncte comerciale, în 1970 vor lua ființă încă 11 unități mobile, din care 4 autoba­­truri, 6 gogoșerii și un bufet cu autoservire. In ultima vreme, această forma de comerț se experi­mentează și în sectorul a­li­­mentar. Unității ce funcționea­ză în municipiul Suceava i se vor adăuga, în anul viitor, încă 5. Reținem că unitățile de a­­cest gen se amortizează în numai 6 luni, față de 3 ani cît a fost prevăzut, iar productivi­tatea muncii este de 4 ori mai mare decît media înregistrată de localurile alimentației pu­blice. întreprinderea de piese de schimb din Suceava. Șeful de atelier Victor Harabagiu dînd indicații lucrătorului Traian Croitoru asupra execuției can­alului de pană la roți dințate ! Foto I­I. MĂNDRESCU REDESCHIDEREA PUNCTULUI DE TRECERE CU BACUL DE LA CĂLĂRAȘI - OSTROV . Direcția generală a naviga­ției civile „NAVROM" din Minis­terul Transporturilor a dispus re­deschiderea punctului de trecere cu bacul pentru toate categorii­le de autovehicule de la Călă­rași - Ostrov, a cărui activitate a fost temporar întreruptă din cauza nivelului scăzut al Dună­rii. „NAVROM" menționează că toate punctele de trecere a flu­viului, cu bacurile, funcționează în prezent continuu, deservind orice tip de autovehicul. MODERNIZAREA DRUMURILOR NAȚIONALE • Rețeaua de drumuri națio­nale modernizate va spori în a­­cest an cu încă 350 de kilometri. Direcția generală a drumurilor din Departamentul transporturi­lor auto, navale și aeriene infor­mează că pe majoritatea aces­­ tegă­­ tor artere, printre care Tg. Jiu — Ploștina, Tr. Severin - Cetate - Calafat, Baia Mare - Sighetul Marmației, Cîmpulung Muscel - Bran - Brașov, Lugoj - Ilia, și Hălmagiu - Vașcău, lucrările se află în stadiu de finisaj. In colaborare cu institutele de proiectări și cercetări, șantierele din cadrul acestui departament au experimentat sau extins apli­carea unor soluții constructive noi, cum ar fi utilizarea izotopi­lor radioactivi la determinarea calității îmbrăcămintei asfaltice, precum și a unor agregate de mare randament care execută concomitent mai multe operații. ASIMILAREA DE NOI PRODUSE DIN IMITAȚIE PIELE • Preocupați să livreze comer­țului produse câ­ mai frumoase și elegante, specialiștii Fabricii de marochinărie și confecții din pie­le „Căprioara" din Sebeș au a­­similat și au introdus în fabri­cație noi tipuri de poșete și ghiozdane din fibroderm. Noul­­ material imită perfect pielea, este lucios, ușor și foarte rezis­tent. Primele articole de maro­chinărie confecționate din fibro­derm au trecut cu succes exa­menul exigent al cumpărătorilor. LUCRĂRI PENTRU DEVIEREA ALBIEI JIULUI d­in bazinul de lignit Rovinari, au fost începute noi lucrări pen­tru devierea albiei Jiului, în zona cuprinsă între Vlăduleni și Roșia de Jiu. Viitorul vad pe care va fi schimbat cursul rîului se va în­tinde pe circa 7 km. Această lu­crare eliberează un important perimetru carbonifer și regulari­zează apele Roșia și Valea Pinului, in 1971, la finalizarea a­­cestor lucrări, porțiunea de de­viere a Jiului în zona Rovinarilor­­ va cuprinde mai mult de 15 km. PSEUDO Prin muncă susținută și neobosită (adusă din con­dei, încă din primăvară, de la luarea angajamentelor), harnicii dar mult prea mo­deștii gospodari ai între­prinderii de industrie loca­lă „Cheile Dornei“ au reu­șit, cu două luni înaintea încheierii anului, să-și „res­pecte“ cuvântul în proporții ”care nu numai că impresio­nează, ci și copleșesc. An­gajamentul anual de econo­mii suplimentare la prețul de cost, de pildă, a fost în­­deplini­t aici, de pe acum, cu depășiri cifrate la . . . 3.480 la sută. (Cifre de con­trol : angajament — 50.000 lei, realizări — 1.740.000 lei). Ce-i drept, la beneficii — unde, față de un angaja­ment egal, se realizează su­plimentar „d­oar“ 700.000 lei — tovarășii economiști de la Vatra Bornei, atît de pre­văzători și de calculați și de cunoscători ai propriilor posibilități, s-au dovedit mult mai realiști : n-au ob­ținut depășiri „decît“ de 1.400 la sută. S­în­tem informați că la respectiva unitate se inten­ționează organizarea unui vast schimb de experiență, pe tema „Modalități optime de lăsat impresia că se de­pun eforturi“, la care co­­referent urmează să fie în­treprinderea - soră „Pro­ducția“, din Suceava, jus­tificat de realizările simi­lare cu care se laudă : la prețul de cost — 3.260 la sută, la beneficii „abia“ 512 la sută, numai pe zece luni. Ce-o mai fi, vom mai vedea î NOTES Delegația de partid și de stat a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, a plecat la Moscova Marți la amiază a părăsit Capitala, plecând spre Mosco­va, stat delegația de partid și de a Republicii Socialiste România, condusă de tovară­șul Nicolae Ceaușescu, secre­tar general al Partidului Co­munist Român, președintele Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste România, care va participa la întîlnirea con­ducătorilor de partid și de stat din R. P. Bulgaria, R. S. Ceho­slovacă, R. D. Germană, R. P. Polonă, România, Republica Socialistă R. P. Ungară, și U.R.S.S. Din delegație fac parte to­varășii Ion Gheorghe Maurer, membru al comitetului Execu­tiv, al Prezidiului Permanent al C.C. c­l P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Gheor­ghe Pană, membru al Comite­tului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., și Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., mi­nistrul afacerilor externe. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenți tova­rășii Emil Bodnaraș, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Flo­rian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Ja­nos Fazekas, Petre Lupu, Ma­nea Mănescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Dumi­tru Popa, Ion Stănescu, Mihai MOSCOVA 2 Coresponden­tul Agerpres, L. Duță, transmi­te : Delegația de partid și de stat a Republicii Socialiste România, condusă de tovară­șul Nicolae Ceaușescu, care va participa la întîlnirea con­ducătorilor de partid și de stat din R.P. Bulgaria, R.S. Ceho­­sloveíeci, R.D. Germana, R.P. Polonă, Republica Socialistă România, R.P. Ungară și­­ URSS a sosit marți seara la Mosco­va. La aeroportul Șeremetievo, delegația a fost întîmpinată de tovarășii L. I. Brejnev, secre­tar general al C.C. al P.C.U.S., N.V. Podgornîi, membru al Bi­roului Politic al C.C. al PCUS, Marinescu, Ion Pățan, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliu­lui de Stat și ai guvernului, conducători de instituții cen­trale și organizații obștești. Erau de față V. S. Tikunov, însărcinatul cu afaceri ad - interim al Uniunii Sovietice la București, și membri ai amba­sadei. (Agerpres), președintele Prezidiului Sovie­tului Suprem al URSS, A. N. Kosîghin, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., pre­ședintele Consiliului de Mi­niștri al URSS, A. N. Șelepin, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., K. F. Katușev, secretar al C.C. al P.C.U.S., A. A. Gromîko membru al C.C. al P.C.U.S., ministrul afa­cerilor externe al URSS, K. Ru­­sakov, șef de secție la C.C. al P.C.U.S. Pe aeroport se aflau, de ase­menea, Teodor Marinescu, ambasador extraordinar și ple­nipotențiar al Republicii Socia­liste România în Uniunea So­vietică, și membri ai amba­sadei. Realizarea exemplară a planului de stat și a angajamentelor ANTICIPAȚII LA BILANȚUL ANUAL Succesele textiliștilor Unitățile aparținînd Combinatului de in și cînepă Fălticeni se prezintă, în mo­mentul de față, cu rezultate de seamă în ceea ce privește realizarea angajamente­lor la economii și beneficii. La prețul de cost, angajamentul anual a fost depășit cu 369.000 lei. Sarcina de beneficii a fost depășită cu 2,6 milioane lei, obținîndu-se în plus, față de angajamentul anual, 1,4 milioane lei. Atît în obținerea economiilor cît și a beneficiilor peste plan o contribu­ție deosebită au adus-o colectivele de mun­că de la Filatura Fălticeni și Topitoria Su­ceava. Prin creșterea productivității muncii La Uzina de reparații auto Suceava e­­xistă permanente preocupări pentru orga­nizarea superioară a producției, pentru a­­doptarea unor procedee de muncă avan­sate, eficiente. Amintim, între altele, per­fecționarea tehnologiei de reparare a au­tocamioanelor, care permite obținerea u­­nei productivități superioare. Toate aces­tea se exprimă, în situația financiară, în realizarea, peste plan, a unor importante economii și beneficii. Cheltuielile planifi­cate au fost diminuate în acest an cu 2,6 milioane lei, iar nivelul beneficiilor supli­mentare depășește cifra de 2 milioane lei. Se consemnează, totodată, la obiectivele amintite, substanțiale depășiri ale angaja­mentelor anuale. Aportul industriei alimentare Colectivele de muncă ale unităților care aparțin Combinatului industriei ali­mentare Suceava au realizat, in perioada care a trecut de la începutul anului, 8,3 milioane lei economii la prețul de cost, an­gajamentul anual la indicatorul amintit fi­ind cu mult depășit. In același timp, s-au obținut 8,8 milioane lei beneficii peste sar­cina planificată. La obținerea acestor re­zultate au adus o contribuție de seamă co­lectivele de muncă de la unitățile „Indus­tria cărnii“ Suceava și „Industria laptelui“ Vatra Dornei. Unitatea pentru industrializarea lemnului din Fălticeni. Imagine de la fabrica de confecționat lăzi O rezervație deosebită La ferma de cabaline a întreprinderii agricole de stat Rădăuți, trei gidrani roibi, superbi și tineri, au doborit în toamna aceasta recordul rasei la viteză. Parcurgînd, în galop întins, distanța de o mie de me­tri într-un minut, șapte se­cunde­­ și opt zecimi, „Gi­­dran XVII-32“ a realizat re­cordul absolut. In limbaj obișnuit aceasta înseamnă că de la ivirea varietății, în urmă cu un secol și jumă­tate, gidranul rădăuțean din zilele noastre se situea­ză la loc de frunte, în și­rul unor iluștri strămoși. E justificată, așadar, mîndria cu care îmi vor­beau despre recenta per­formanță inginerul zooteh­nist Petru Berenghi, șeful fermei, și medicul veteri­nar Cornel Grigorovici. In­tr-o epocă cînd automobi­lul a devenit o obsesie a­­proape unanimă, cunosc inși al căror somn e bîntuit continuu de zgomotul țevi­lor de eșapament, pasiu­nea arătată acestei nobile specii, de care e plină o lume de străvechi balade, ar putea să ne apară oa­recum anacronică. Ni se spune, ca un argument ho­­tărîtor . — Chiar dacă rolul său s-a redus considerabil, ca­lul nu va dispărea nicioda­tă. Va rămîne întotdeauna un prieten al ___________ omului. Nu erau, prin urmare, niște ultimi mohicani oa­menii cu care mă întreți­neam despre cai și călă­reți. Dincolo de tot ce în­seamnă practică curentă, ferma de la Rădăuți îți lasă impresia unei rezer­vații deosebite. Gidranii roibi, statuari, stropiți pe frunte cu ținte și ste­le albe, cu subțiri ban­daje naturale la fluie­rele picioarelor, sunt­eres­ REPORTA­ cuți aici cu o grijă me­ticuloasă. Se pare că viito­rul le rezervă un impor­tant rost decorativ, pe hi­­podroame și pe terenurile cluburilor sportive, fiind apreciați pentru profilul suplu, pentru rezistența și viteza lor remarcabilă. Intr-un articol într-o publicație de apărut spe­cialitate străi­nă, dr. Brigit Kaberland nu­mește ferma de la Rădă­uți drept una din cele mai cunoscute și mai bogate în tradiții din Europa. Aici rasa și-a pă­strat cel mai bine carac­terul specific, puritatea biologică. Am în față două registre enorme, legate în piele și-n paftale metalice. Mi le-a pus la dispoziție medicul veterinar Cornel Grigoro­vici. In ele un complicat se desfășoară arbore ge­nealogic, ramificat pe spa­țiul cîtorva decenii. Recon­stituim ascendența în timp pînă la străbunul celebru, întemeietorul „Gidran senior“, varietății, armăsa­rul arab sosit în pusta un­gară pe la 1810. Din încru­cișarea cu pur­sîngele en­glez a rezultat noua varie­tate, linia arabă transmi­­țindu-i blîndețea, o mare putere de adaptare la me­diu, iar cealaltă, tempera­mentul vioi, agerimea, con­stituția robustă. Primii gi­drani sunt aduși în țara noastră, la Rădăuți, între 1824—1829. De la scurta incursiune în istoria gidranului reve­nim la preocupările coti­diene. Ferma de la Rădăuți cuprinde un efectiv de pes­te 500 exemplare și un nu­cleu de 422 iepe mame. Că­liți și fortificați prin miș­cări colective în aer liber, la Mitoc și la Brodina, cînd GEORGE SIDOROVICI (Continuare în pagina a II-a) __________________________________________________________J li IIIIII1 I I1 1 IIIIIIIII\ I DOSARUL OKINAWA „Okinawa va fi retrocedată Ja­poniei în 1972“, aceasta este ideea de bază a comunicatului final dat publicității la sfîrșitul vizitei în­treprinse la Washington de Eisaku Sato, primul ministru al țării , după un sfert de veac de domina­ție străină, timp în care a fost transformată într-un adevărat de­pozit de arme strategice („arcul și săgeata sunt probabil singurele tipuri de arme ce nu există in infernalul arsenal de pe Okinawa“ — „New York Times“) și a fost înțesată cu peste 100.000 de militari americani (60.000 staționari 40.000 în tranzit continuu spre tea­si­trul de operații din Asia de sud­­est), insula va fi replasată sub jurisdicția Japoniei. O asemenea perspectivă determină, cum e și firesc, satisfacția opiniei publice japoneze pentru care retrocedarea Okinawei era una din revendică­rile sale esențiale. Dar dincolo de această „emoție și bucurie generală“, ambiguitatea termenilor în care este redactat comunicatul a provocat neliniște și incertitudine în țară în legătură cu două aspecte majore ale dosa­rului Okinawa: pe de o parte pro­blema armelor nucleare amplasa­te pe insulă, iar pe de altă parte, cea a evoluției ulterioare a rela­țiilor americano - nipone. Ce se va întâmpla cu bazele a­­meri­­ane din Okinawa (inclusiv cele nucleare)? Comunicatul men­ționează că acestea urmează să se supună aceluiași statut ca și cele­lalte baze americane din Japonia; cu alte cuvinte va fi interzisă sto­carea de arme atomice și va ac­ționa și asupra lor așa - numitul sistem al consultării prioritare, potrivit căruia S.U.A. au nevoie de aprobarea sau veto-ul guvernului japonez pentru a le folosi în ca­drul unei acțiuni militare îndrep­tate împotriva unei alte țări. Pînă aici totul e clar și problema ar fi fost clasată dacă n-ar fi in­tervenit un „amendament“ : șeful guvernului japonez a acceptat în numele țării sale ca, în caz de cri­ză internațională gravă, armele nu­cleare să poată fi reintroduse în arhipelag. Or, se consideră că un asemenea acord ar putea deschide poarta niponă armelor nucleare a­­mericane­ libere să invadeze nu numai Okinawa, ci întreaga Japo­nie. Aceasta cu atît mai mult cu cît noțiunea de „situație interna­țională gravă« nu e nici­­»a clară și se pretează la interpretări. VENERA ANGHEL (Continuare in pagina a IlI-a)

Next