Zori Noi, martie 1970 (Anul 23, nr. 6906-6931)

1970-03-26 / nr. 6927

Proletari din toate țările, a­iti­vu­l Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean .......................................................................................................................................................... 4 pagini 30 bani Anul XXIV Nr. 6927 joi 26 martie 1970 ÎMPĂDURIRI 70 INTERVIUL NOSTRU In fiecare primăvară, cu privire la împăduriri, relatam pe larg măsurile tehnice și organizatorice întreprinse de sil­vicultorii județului în vederea bunei desfășurări a lucrări­lor, pentru sporirea procentului de reușită. Afirmînd că a­­cestor pregătiri li se acordă și în acest an atenția cuvenită, că toți specialiștii și salariații ocoalelor silvice urmăresc în­deaproape stadiul lor ca și evoluția timpului pentru a putea porni la acțiune încă din primele zile favorabile acestui gen de lucrări, am orientat discuția avută, recent, cu tovară­șul inginer ȘTEFAN MIROȚOIU, directorul Inspectoratului silvic Suceava, asupra aspectelor specifice campaniei a­­nului 1970.­ ­ Referindu-se la silvicul­tură, Directivele Congresului al X-lea al partidului stabilesc necesitatea elaborării unui program special, în vederea rezolvării problemei lemnului pentru celuloză. Ce ați între­prins sau ce intenționați să în­treprindeți în legătură cu a­­cest lucru ? — în actuala campanie, se vor crea arborele cu un ciclu de producție redus, destinate fabricilor de celuloză. Astfel, vom efectua plantații de răși­­noase pe o suprafață, pentru Început, de 90 de hectare. în anii următori, asemenea cul­turi specializate vor ocupa peste 600 de hectare. — începutul pare modest. — La prima vedere, da. Vom proceda astfel pentru a îmbi­na crearea arboretei lipii pen­tru celuloză cu o altă preve­dere a Directivelor, la fel de importantă pentru sporirea vo­lumului de masă lemnoasă : refacerea pădurilor cu randa­mente scăzute. Aceasta, prin amplasarea culturilor specia­­­lizate în zona de șes, pe su­prafețele ocupate acum de ar­borele de fag slab productive. Creșterile medii anuale în pă­durile ce urmează să fie de­frișate la ocoalele silvice Gu­ra Humorului, Suceava și Făl­ticeni sunt de numai 2 m.c./ha. față de 9—10 m.c. cst e nor­mal. — In ce ar consta o altă caracteristică a campaniei de împăduriri din primăvara anu­lui ’70 ? — Acordarea unei atenții deosebite speciilor de rășinoa­­se. Acestea vor fi introduse și sub arealul lor normal de răs­­pîndire. Adică atît acolo unde au fost degenerate (prin negl­­­je­rița sa­u cct urmare a unor greșeli comise cu ani în ur­mă), cit și pe locurile domina­te de fag, de asemenea, slab productiv , la Dolhasca, Su­ceava și Fălticeni. Cînd spun rășinoase, nu am în vedere numai molidul. Vom planta un număr însem­nat de puieți de duglas ver­de, pin, larice. De asemenea, de o mai mare atenție decît pînă acum se va bucura bra­dul — specie care, deși valo­roasă din punct de vedere teh­nic, a înregistrat o scădere în amestecul arboretelor noastre. — Trebuie să înțelegem de aici că foioasele vor fi igno­rate ? — Nicidecum. Vom planta suprafețe și cu aceste specii. De asemenea, vom utiliza, în amestec, puieți de paltin, fra­sin etc., care, după c­um­ se știe, au menirea să consoli­deze pădurile de rășinoase, să le protejeze împotriva dobor r­turilor de vînt. — Ce termen de execuție preconizați apropiatelor lucrări de împădurire ? — Greu de stabilit ziua în care se va da startul. Aceas­ta ține de evoluția vremii. In schimb, ne-am hotărît să ra­portăm încheierea campaniei cu 10—15 zile mai devreme decît în mod obișnuit, ceea ce va duce la creșterea cu 2 la sută a procentului de prin­dere, asigurîndu-ne, prin a­­ceasta, înfăptuirea angaja­mentului pe care l-am luat. Totodată, încheierea lucră­rilor de împăduriri la terme­nul stabilit ar permite efectua­rea unui volum sporit de ope­rațiuni de întreținere la cultu­rile tinere : descopleșiri de ierburi, rugi și smeură și de­gajări de esențe nedorite (mesteacăn, răchită etc.). Interviu consemnat de MARIA FLOREA (Continuare în pagina a 11-a) • PE ȘANTIERUL laminorului de benzi la­­ cald, de pe platforma Combinatului siderurgic din Ga­lați, au început lucrările la pri­mi­l cuptor cu propulsie, care, datorită capacității sale, va fi cel mai mare agregat de acest fel din țară. Cuptorul este prevăzut cu vatră mobilă, automat dirijată, în funcție de regimul tehnologic pro­gramat, cu sistem de încălzire care asigură o distribuție unifor­mă a căldurii, cu mijloace mo­derne de apropiere și preluare a materiilor prime. Uzina de mecanică fina din Sinaia a introdus in fabricație subansamble­­le unei noi pompe hi­draulice cu dublă acțiu­ne, cu care pot fi echi­pate toate tipurile de tractoare românești. • PRIMA DECADA a lunii vii­toare coincide cu o frumoasă ma­nifestare artistică înscrisă anul acesta în calendarul acțiunilor des­fășurate de purtătorii cravatelor roșii . Primul festival republican de teatru pionieresc și școlar. Cu acest prilej, 2.500 de elevi, între 9 și 14 ani, își vor disputa întîieta­­tea — pe scene din orașele Bucu­rești, Brașov și Piatra Neamț — demonstrându-și talentele artistice în cadrul unor spectacole de tea­tru, estradă, de păpuși și mario­nete, montaje literar - muzicale et la sfârșitul festivalului cele mai bune formații vor primi diplome de onoare. • Recent a fost omolo­gat un nou tip de vagon de marfă pentru liniile serate înguste. El este rodul colaborării dintre Institutul de proiectări, căt irate și uzina „Unio“ din Satu Mare. Vagonul poate trans­porta o gama largă de mărfuri,­­ capacitatea sa fiind de 20 tone, iar vi­teza de 60 km. pe oră. Atelierul de sculărie al I.R U M. Vatra Dornei a fost inzestrat cu o nouă mașină de frezat, la care lucrează B. Aurel, unul dintre muncitorii cu inaltă calificare pro­fesională Anul acesta a luat fi­ință, la Siret, o secție a I.M.I.L. Rădăuți, care e­­xecută automagazine detașabile, din metal și p.f.l. melaminat. încă din primele luni de activita­te, unitatea și-ia cîștigat un bun renume. Dovadă sînt comenzile înregis­trate pînă în prezent pentru județele Iași, Cluj, Baia Mare, Pitești etc., a căror valoare este de circa 2 milioane lei. Pentru perioada urmă­toare, secția își propune să realizeze, la autoca­­mionete, un dispozitiv hidraulic pentru trans­portul containerelor cu mărfuri, fapt ce va spori productivitatea muncii cu 200 la sută. Aceste autocamionete specia­le vor fi folosite și la deplasarea automagazi­­nelor. n­of­e­s Festival Beethoven Uvertura „Egmont“ opus 84, Concertul pentru vioară și or­chestră in re major. Simfonia a V-a în do minor fac parte din programul Festivalului Be­ethoven ce va fi prezentat joi, 26 martie, ora 20,00, în sala Ansamblului .,Ciprian Porum­­be­scu“ din Suceava. Dirijat de Radu Paladi, concertul o va ave­­a ca solistă pe tînăra violonistă Mariana Sîrbu. Construcții de interes social La Fălticeni a început con­strucția unei orașe cu 96 locuri, pentru copii pînă la­­ Fabrica de cherestea din Moldovița. Sortarea la rampa verde ani. Clădirea va fi dispusă pe parter și un etaj, fiind prevă­zută cu camere de joacă, dor­mitoare, cabinete medicale și grup social. Notăm că, în ul­timii doi ani, s-au mai dat în folosință două asemenea u­­ni­tăți — la Suceava și Fălti­ceni — cu o capacitate de 154 locuri. Pentru diversificarea și ex­tinderea producției proprii în sectorul de alimentație publi­că, Direcția comercială, cu concursul TAPL Suceava, au inițiat desfacerea, prin institu­ții, școli, întreprinderi și uni­tăți alimentare, a unor produ­se calde de patiserie. Insușin­­du-și această măsură, restau­rantul cu autoservire ..Rapid“ din Suceava, de pildă, vinde zilnic gogoși, plăcinte cu me­re și cu brînză în valoare de 600—700 lei. Rezultatele obținute pînă în prezent de TAPS sunt o garan­ție că producția proprie va avea o pondere în desfacere de 27—30 la sută. - r ÍN NUMĂRUL DE AZI , în pag. 2­1 » OPINIA CETĂȚEANULUI > CONTRAPUNCT • MOTO »SPORT » CONSTRUCȚIA DE STAT Prezenta comisiilor permanente » CADRAN STUDENȚESC în pag. 3 Deschiderea lucrărilor sesiunii Marii Adunări Naționale La București­ au început, miercuri dimineața, lucrările sesiunii a patra a celei de-a șasea legislaturi a Marii A­­dunări Naționale. Marele sfat al țării ia în discuție documente de mare importanță pentru dezvolta­rea în continuare a Româ­niei socialiste. Mărturie eloc­ventă a democratismului pro­fund ce caracterizează întrea­ga noastră viață politică, eco­nomică și socială, aceste do­cumente sunt rodul unor largi consultări, în cadrul cărora oameni ai muncii, specialiști în diverse domenii au făcut propuneri prețioase pentru perfecționarea activității eco­nomice în vederea valorifică­rii într-o măsură și mai mare a resurselor materiale și u­­mane ale țării. In actuala se­siune, deputații vor dezbate, de asemenea, probleme prin­cipale ale politicii externe promovate de Republica So­cialistă România. La lucrări iau parte depu­tații Marii Adunări Naționale, precum și numeroși invitați —­­conducători de instituții cen­trale și organizații obștești, activiști de partid și de stat, personalități ale vieții econo­mice, științifice și culturale, ziariști. In lojile Marii Adunări Na­ționale erau prezenți șefi ai misiunilor diplomatice acre­ditați în țara noastră. Se aflau, de asemenea, numeroși cores­pondenți ai presei străine. Ora 10. Deputații și invitații au întimpinat cu îndelungi a­­plauze pe conducătorii parti­dului și statului. In loja din dreapta au luat loc tovarășii Nicolae Ceaușes­­cu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraș, Paul Niculescu -Mizil, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Ma­xim Berghianu, Florian Dănă­­lache, Constantin Drăgan, Ja­nos Fazekas, Petre Lupu, Ma­nea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Rău­­tu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. In loja din stingă se aflau membrii Consiliului de Stat. Lucrările sesiunii au fost deschise de tovarășul Ștefan Voitec, președintele Marii A­­dunări Naționale. Marea Adunare Națională a adoptat în unanimitate urmă­toarea ordine de zi : 1. Proiectul Legii organiză­rii și disciplinei muncii în uni­tățile socialiste de stat. 2. Proiectul Legii privind or­ganizarea și controlul calită­ții produselor. 3. Proiectul de Lege privind regimul ocrotirii unor cate­gorii de minori. 4. Cu privire la activitatea internațională a Republicii So­cialiste România în anul 1969. Intrîndu-se în ordinea de zi, deputatul Petre Lupu, ministrul muncii, a prezentat Expunerea la Proiectul Legii organizării și disciplinei muncii în unită­țile socialiste de stat. După cum se știe, acest pro­iect de lege a fost publicat în prealabil în presă și amplu dezbătut în organizațiile sin­dicale cu masele largi de oa­meni ai muncii, cu care pri­lej i s-au adus îmbunătățiri. Deputatul Gheorghe Vasilî­­chi, președintele Comisiei pen­tru sănătate, muncă și asi­gurări sociale, a prezentat ra­portul comun al acestei comi­sii și al Comisiei juridice la Proiectul de lege în dezbatere. In continuare, s-a trecut la discuția generală. Au luat cu­vîntul deputații: Ștefan Boboș prim - secretar al Comitetului județean — Neamț al P.C.R., președintele Consiliului popu­lar județean, Gheorghe Stoica, maistru la Uzina mecanică „Muscel“ din județul Argeș, Vasile Ardeleanu, directorul Schelei de extracție — Bol­dești, județul Prahova, Mihai Obornyc, secretar al Comitetu­lui județean — Harghita al P.C.R., Ioan Cotoț, secretar al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, Ve­ronica Ardelean, director al Fabricii de antibiotice din Iași, Marin Tudoran, directorul între­prinderii agricole de stat — Medgidia, din­ județul Constan­ța, Marin Enache, secretarul Comitetului de partid al Uzi­nei „23 August“ din Capitală, Constantin Pitaru, maistru la Uzinele „înfrățirea“ din Ora­dea, Marcel Dobra, președin­tele Cooperativei agricole de producție din comuna Gîrbov, județul Ilfov, Ioan Avram, mi­nistrul industriei construcțiilor de mașini, Nicolae Rovinaru, prim - secretar al Comitetu­lui județean — Teleorman al U.T.C. La amiază, lucrările în șe­dința plenară s-au întrerupt, urmînd a fi reluate joi dimi­neața. Comisiile juridică ; pentru industrie, construcții și trans­porturi ; pentru sănătate, mun­că și asigurări sociale ; pen­tru consiliile populare și ad­ministrația de stat ; pentru în­­vățămînt, știință și cultură s-au întrunit apoi pentru exa­minarea în continuare a pro­iectelor de legi înscrise pe or­dinea de zi a sesiunii. (Agerpres) La întreprinderea de explorări miniere „Mol­dova" din Cîmpulung, în perioada ce a trecut din acest an, s-au realizat depășiri importante ale planului de activități geologice. Astfel, lucră­rile de construcții mini­ere au crescut cu 295 m.l. peste sarcina pla­nificată, înregistrîndu-se și 200 m.l. la foraj cu sondere, 375 m.l. la îna­intări galerii, 80 m.l. la suituri și 20 m.l. la puțuri de exploatare. Productivitatea muncii a crescut în perioada sus-amintită cu 16,7 la sută. In secția placaje a C.E.I.S. Suceava Cont deschis la Bancă și... practici care imobilizează mari fonduri După cum este cunoscut, în efectuarea operațiunilor de decontare, un accent deosebit se pune pe întregirea mij­loacelor circulante ale între­prinderilor și organizațiilor e­­conomice în timpul cel mai scurt posibil. Pentru realizarea acestui obiectiv, operațiile e­­conomice trebuie să și le fun­damenteze întreprinderile și organizațiile socialiste, pe bază de contracte sau comenzi scrise, încheiate în mod obli­gatoriu de părți, potrivit dispo­­zițiuniilor legale. Unitățile economice, deser­vite de filiala noastră din Făl­ticeni a Băncii Naționale, au aplicat­­­ în majoritatea lor, for­mele cele mai corespunzătoa­re de decontare, reușind să-și încaseze la timp sumele cuve­nite, reîntragindu-și astfel, în mod operativ, mijloacele cir­culante necesare următorului ciclu de producție. Exemplul cel mai semnificativ în aceas­tă direcție îl constituie Combi­natul de in și cînepă Fălticeni și I.G.D., care au încheiat con­venții pentru plăți planificate. Trebuie să arătăm, însă, că unele unități socialiste nu res­pectă disciplina decontărilor, ba, mai mult, încalcă dispozi­țiile legale în vigoare, imobi­­li­zînd mari fonduri bănești. Asupra acestora ne propunem să insistăm. I.I.L. Fălticeni, în 89 de cazuri, a depus cu întîr­­ziere de 1—11 zile documente­le de decontare la bancă, în cursul anului 1969. La U.E.I.L. Fălticeni, s-a constatat că de 84 de ori s-au facturat și de­pus în bancă, cu o întîrziere de 1,3 zile, documente a că­ror valoare totalizează peste 1.200.000 lei. Centrul de con­tractare - achiziții și indus­trializarea cărnii Fălticeni to­talizează, în acest sens, o în­tîrziere de 218 zile, iar IVACOOP Fălticeni — de 1338 zile. Situații asemănătoare celor arătate mai sus s-au constatat și la alte unități economice din raza de activitate a filia­lei noastre, situații care au a­­vut urmări negative în acce­lerarea vitezei de rotație a mijloacelor circulante și, se înțelege, în crearea disponibi­lităților bănești în conturile deschise la bancă. Dacă ne referim la IVACOOP, vina principală o au coopera­tivele de consum sătești, care nu întocmesc și nu remit, în ziua livrării produselor, docu­mentele ce trebuie să stea la baza facturării. De asemenea, un fapt cu totul neadmis îl constituie necomunicarea, în termen, băncii unde-și au con­turile deschise, a sumelor re­ținute din încasări pentru plăți—achiziții contractări, de­ficiență care a făcut ca un număr de 18 cooperative de consum din județ, printre care cele din Br­odina, Calafindești, Capu Codrului, Frasin, Mă­năstirea Humorului, Stulpicani, Suceavia, Dolhasca,­ Preutești, să figureze în evidența conta­bilă a IVACOOP Fălticeni cu solduri creditoare de peste 162.000 lei în luna ianuarie a.c., unitățile fiind astfel lipsite pe timp îndelungat de sumele respective din conturile lor. In același timp, un număr de 31 cooperative (Arbore, Bogdă­­nești, Botoșana, Dorna Arini, Dorna Candrenilor, Iacobești, Mălini, Panaci, Pojorîta, Reu­­seni etc.) figurează cu solduri debitoare în sumă de 304.000 lei, peste plafoanele de cre­­dite avans — împrumut achi­ziții — contractări stabilite, ca urmare a nejustificării în ter­men a împrumutului - avans. Pentru înlăturarea acestei deficiențe, cât și în scopul pre­venirii în viitor a practicilor nelegale, se impune ca și ser­viciul de achiziții - contractări din cadrul U.J.C.C. Suceava să exercite o îndrumare și un control mai susținut. Un alt aspect cu totul neper­­mis de actele normative în vigoare îl constituie factura­rea unor mărfuri sau produse, care, în realitate, nu au fost livrate. Așa, de exemplu, I.I.L. Fălticeni, cu factura nr. 2503 VASILE FLOREA director al Filialei Fălticeni a Băncii Naționale (Continuare in pagina a II-a) â Bulgaria și volumul schimburilor de mărfuri Intr-un comentariu referitor la comerțul Bulgariei cu țările vest­­europene, agenția BTA relevă că în ultimii zece ani relațiile econo­mice ale țării cu diferite state din vestul Europei s-au dezvoltat con­siderabil. In exportul bulgar în a­­ceste țări un loc tot mai impor­tant îl ocupă mașinile, produsele electrotehnice, metalele și produ­sele chimice. Totuși, se relevă în comentariu, în export predomină produsele agricole și alimentare, care reprezintă 70 la sută din măr­furile pe care Bulgaria le trimite în țări ale Europei occidentale. Una din cauze constă în aceea că într-o serie de țări capitaliste e­­xistă îngrădiri față de produsele industriale bulgare și, mai ales, față de mașinile produse în a­­ceastă țară. Totuși, relevă agenția citată, există și unele tendințe fa­vorabile de îndreptare a acestei situații mai ales in R. F. a Ger­maniei, Italia și în țările Benelu­­xului. în R.F.G., de exemplu, au început să fie exportate mai les­ne o serie de mașini, de produse metalurgice și chimice. A fost li­beralizat în proporție de 70 la sută exportul de produse in Ita­lia. Tendințe asemănătoare se ma­nifestă și față de unele mașini și produse electrotehnice destinate exportului în Franța, Anglia și ță­rile scandinave. Din țările Europei de vest, Bul­garia importă instalații complexe, diverse mașini și aparate, nave, materii prime industriale, produse a­le industriei chimice și metalur­gice. Referindu-se la creșterea valo­rică a comerțului, subliniază că de la 158 comentariul milioane dolari in anul 1960, valoarea schim­burilor de mărfuri cu țările capi­taliste dezvoltate din Europa a a­­juns în anul trecut la 524 milioane dolari, ceea ce reprezintă 14 la sută din totalul schimburilor comerciale externe ale Bulgariei. Bulgaria are legături comercia­le cu toate statele Pieței comune și ale Asociației Europene a Li­berului Schimb, cu excepția Por­tugaliei. Anul trecut, de exemplu, valoarea comerțului cu țările Pie­ței comune a fost de 282 milioane dolari, ceea ce înseamnă că peste 50 la sută din volumul comerțului bulgar cu țările capitaliste dezvol- B. P. (Continuare în pagina a IlI-a)

Next