Zori Noi, martie 1970 (Anul 23, nr. 6906-6931)

1970-03-28 / nr. 6929

1 1 } > > } Proletari din toate țările, unu­l­ vâ I organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ‘ ayrisma^T­r­gglil SiHMM8BKîyMgl.­^ls3'/8 gî flpf CTIie3e—^M^^—■—te————vi .iMn 11 Ateateftl Bak 57 Sifi­g8S3BBKKi Anul XXIV Nr. 6929 | sîmbata 28 martie 1970 j 4 pagini 30 bani Plenara Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste In ziua de 27 martie a.c., sub președinția tovarășului Nicolae Ceaușescu, au avut loc lucrările plenarei Consi­liului Național al Frontului Unității Socialiste. Plenara a dezbătut modul în care s-au rezolvat propu­nerile făcute de către cetă­țeni în campania electorală din ianuarie - martie 1969, precum și activitatea depu­să pînă acum de consiliile Frontului Unității Socialiste și principalele sarcini ce le revin în anul 1970. Plenara a aprobat ma­terialele prezentate în aces­tevarăși. Plenara Consiliului Național al Frontului Unității Socialis­te a dezbătut probleme de mare actualitate. Toți membrii Consiliului care au luat cuvîn­tul aici au evidențiat preocu­pările consiliilor județene, o­­rășenești și comunale pentru rezolvarea propunerilor oame­nilor muncii făcute în timpul campaniei electorale precum și, în general, pentru rezolva­rea diferitelor sesizări și pro­puneri adresate curent de oa­menii muncii consiliilor Fron­tului, diferitelor organisme ale statului. Trebuie să spunem că, în­­tr-adevăr, în perioada care a trecut de la alegeri a existat o mai intensă preocupare pen­tru rezolvarea acestor proble­me, pentru soluționarea ches­tiunilor de muncă și viață care îi privesc nemijlocit pe cetățeni, precum și a proble­melor de ordin gospodăresc-e­­dilitar. După cum au arătat mai toți vorbitorii, cu deosebire în domeniul gospodăresc - edili­tar, s-au realizat multe lucruri bune — deși trebuie spus că mai avem mult de muncit pen­tru a asigura ca orașele și comunele patriei să fie bine întreținute și gospodărite. Fa­raiéi cu rezultatele bune pe care le-am obținut, în acest domeniu mai persistă destu­le neajunsuri. Unele consilii ale Frontului, cît și unele con­silii populare nu se îngrijesc cu toată atenția ca mijloacele pe care le au la dispoziție să fie folosite cu rezultate maxi­me în ridicarea nivelului edili­tar - gospodăresc al orașelor și comunelor, în crearea unor condiții de viață tot mai bune cetățenilor patriei noastre. De asemenea, după cum s-a subliniat aici, nu toți depu­tații acordă atenția cuvenită problemelor ridicate în întîl­­nirile avute cu cetățenii. Tre­buie să atragem atenția tu­turor deputaților — atît celor ai Marii Adunări Naționale, cît și ai consiliilor populare — să se preocupe în mai mare măsură de rezolvarea proble­melor ridicate de alegători. Desigur, sunt probleme care nu-și pot găsi o rezolvare ra­pidă , dar chiar și în acest caz cetățenii trebuie să primească răspuns, arătîndu-li-se ce se poate și ce nu se poate solu­ționa, explicîndu-li-se cu ar­gumente cauzele, motivele. Numai așa oamenii muncii simt în mod concret că orga­nele statului, organismele Frontului Unității Socialiste se preocupă cu adevărat de pro­blemele lor. Acolo unde nu e­­xistă încă condițiuni pentru re­zolvarea propunerilor făcute, de probleme și programul de activitate al Consiliului Na­țional al Frontului Unității Socialiste. Plenara a dezbătut și a a­­probat activitatea internațio­nală desfășurată de Frontul Unității Socialiste, precum și planul relațiilor externe pe anul 1970. Plenara a adoptat textul documentului „Cu privire la securitatea europeană“, care se dă publicității. Plenara a hotărît ca tova­rășii Gheorghe Apostol și Constantin Mateescu, care au sau cînd problemele ridicate sînt neîntemeiate, trebuie date explicații pline de răbdare ce­tățenilor , procedînd astfel vom avea de cîștigat din toate punctele de vedere. Așa cum am mai spus și în alte împrejurări, organele noastre de stat și organele Frontului Unității Socialiste, precum și organele de partid și organizațiile de masă — au ca datorie fundamentală să se ocupe permanent de solu­ționarea problemelor ridicate de cetățeni. Activiștii organe­lor de stat, de partid și ai or­ganizațiilor obștești — deci și ai consiliilor Frontului Unită­ții Socialiste — trebuie să în­țeleagă că sunt chemați să servească, prin întreaga lor activitate, interesele cetățeni­lor. Numai în măsura în care își îndeplinesc cu răspundere și consecvență aceste atribu­­țiuni ei se bucură de încrede­rea cetățenilor. Numai astfel ei vor reuși să unească ela­nul și energia tuturor cetățe­nilor în înfăptuirea sarcinilor privind dezvoltarea societății, ridicarea nivelului de viață și de civilizație al orașelor și satelor patriei noastre socia­liste. In această ordine de idei, aș dori să mă refer la necesi­tatea ca deputații Marii Adu­nări Naționale să prezinte în mod mai organizat dări de seamă în fața alegătorilor. Cred că ar fi bine să ne gîn­­dim ca, în cursul lunilor mai­­iunie, să aibă loc asemenea întîlniri în întreaga țară. Cu acest prilej să se dezbată atit problemele legate de activi­tatea deputaților, modul de rezolvare a problemelor ridi­cate de alegători, cît mai cu seamă problemele hotărâte de ultima plenară a Comitetului Central al partidului privind dezvoltarea agriculturii, pre­cum și hotărîrile Marii Adunări Naționale privind calitatea produselor, organizarea și dis­ciplina muncii. Este necesar ca înseși Con­siliile Frontului să exercite un control mai operativ asupra felului în care deputații men­țin contactele cu alegătorii, îi informează asupra activității lor și asupra problemelor ge­nerale, rezolvă problemele pe care le ridică cetățenii. In Frontul Unității Socialiste sunt prezente toate organiza­țiile obștești , de aceea este necesar ca în Consiliile Frontu­lui să se dezbată modul în care aceste organizații parti­cipă la înfăptuirea programu­lui adoptat în comun, a pro­gramului cu care ne-am pre­zentat în alegeri în fața po­porului, realizarea politicii partidului și statului. In aceas­tă privință, cred că atît Co a­făcut parte din Biroul Execu­tiv și din Consiliul Național al Frontului Unității Socialis­te ca reprezentanți ai Uniu­nii Generale a Sindicatelor din România, respectiv al Uniunii Centrale a Coope­rativelor de Consum, să fie eliberați din aceste funcții ca urmare a schimbărilor in­tervenite în conducerea a­­cestor organizații. Plenaru a ales ca membri ai Consiliului Național și ai Biroului Executiv al Frontu­lui Unității Socialiste pe to­varășii­ Virgil Trofin, mom­siliul Național, cît și consiliile județene au făcut încă destul de puțin. In planul de mă­suri al Consiliului Național e­­xistă unele prevederi în aceas­tă privință ; cred că trebuie să ne propunem să dăm mai multă viață consiliilor, să fa­cem ca ele să aibă un rol mai mare în coordonarea activită­ții organizațiilor componente. Aici s-a considerat că o pro­blemă importantă este crește­rea contribuției uniunilor de scriitori, artiști plastici și com­pozitori la munca de educare, îndeosebi a tineretului. Mi-a făcut plăcere să ascult că U­­niunea Scriitorilor a început să întreprindă unele acțiuni în această direcție. Sperăm că începutul bun care s-a făcut — și care constituie, poate, o revenire la unele obiceiuri bune din trecut, în mod ne­­justificat uitate — va fi dus mai departe. Este necesar să se încetățenească în activita­tea Uniunii Scriitorilor și a celorlalte uniuni ca o metodă permanentă întărirea contac­tului cu cititorii, cu beneficia­rii operelor, cu cetățenii. Desi­gur, în cadrul acțiunilor de care s-a vorbit, artiștii vor citi sau vor prezenta cetățenilor operele lor, dar cu această o­­cazie ei vor trebui să asculte și ce spun cititorii. Din aceasta va ieși ceva util atît pentru public, cît și pentru creatori. In felul acesta cititorii, ascul­tătorii, spectatorii vor primi din partea uniunilor de creație sprijin, astfel încît să poată înțelege mai bine operele. In același timp însă și scrii­torii, artiștii, oamenii de crea­ție în general vor înțelege mai bine aspirațiile și dorințele publicului pentru a putea crea lucrări care să corespundă do­rințelor și năzuințelor cetățe­nilor patriei noastre. Deci din strîngerea acestui contact au de cîștigat pînă la urmă so­cietatea noastră socialistă, arta și cultura, oamenii de creație, cetățenii patriei. . S-a vorbit despre activitatea Uniunii Arhitecților. Cred că una din recomandările pe care Consiliul Național tre­buie să le facă Uniunii Arhi­tecților este aceea de a asi­gura ca în fiecare județ să existe cîțiva arhitecți ; oricîte eforturi ar depune Uniunea Arhitecților din București, ea nu poate înlocui ceea ce pot face arhitecții care trăiesc și muncesc în județe. Sînt de a­­cord ca județele să se adre­seze Uniunii Arhitecților, ur­­mînd ca aceasta să organize­ze trimiterea pe teren a unor echipe din care să facă par­te — în afara arhitecților — cadre din învățământ și din instituție. Aceste echipe să a­­jute organele locale în defini­tivarea sistematizării și în pro­bru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent și secretar al C.C. al P.C.R., președintele Uniunii Națio­nale a Cooperativelor Agri­cole de Producție, Florian Dănălache, membru al Co­mitetului Executiv a­l C.C. al P.C.R., președintele Uniunii Generale a Sindicatelor din România, Valerian Popescu, președintele Uniunii Socie­tăților de Științe Medicale, și Dumitru Bejan, președintele Uniunii Centrale a Coope­rativelor de Consum. De asemenea, plenara a ales ca membru al Consu­­ectare. Eu cred că, într-ade­­văr, Uniunea ar putea crea grupe de arhitecți pentru ju­dețele care n-au institute pu­ternice ; aceste grupe să aibă oarecum o răspundere perma­nentă, acordînd județelor un sprijin, un ajutor sistematic. Acesta ar fi un lucru bun. Sânt însă și alte probleme, tovarăși, care merită să facă obiectul discuțiilor în cadrul consiliului nostru , cred că or­ganizațiile care fac parte din Consiliul Național, cît și bi­roul Comitetului Executiv se vor gîndi să lărgească tema­tica dezbaterilor. Ar fi bine dacă la ordinea de zi s-ar pune măsurile ce trebuie lua­te de către Consiliul Național al Frontului pentru înfăptui­rea celor două programe a­­doptate recent de Central în domeniul Comitetul agricul­turii. Trebuie să avem în ve­dere că în cursul următoarelor luni se va definitiva planul cincinal , ținând seama că el privește toate sferele de acti­vitate ale societății noastre, este normal ca Consiliul Na­țional să-și spună părerea, să-și aducă contribuția la de­finitivarea lui. Sunt și alte pro­bleme care, puse în dezbate­rea Consiliului, cu participa­rea reprezentanților tuturor categoriilor sociale, ai tuturor organizațiilor obștești, vor putea fi soluționate în mai bune condițiuni, corespunză­tor cerințelor dezvoltării con­tinue a societății noastre so­cialiste. Aceasta este, de alt­fel, una din rațiunile creării Frontului Unității Socialiste. Prin participarea mai activă, organizată, a tuturor catego­riilor sociale, a tuturor orga­nizațiilor obștești la elabora­rea politicii interne și externe a partidului nostru, să asigu­răm adeziunea largă a între­gului popor la opera de edi­ficare a socialismului, la po­litica externă, de apărare a păcii dusă de statul român ! Totodată, activitatea Fron­tului este și o cale eficace de atragere a maselor largi popu­lare la viața politică și socia­lă a țării. In felul acesta, de­mocrația noastră socialistă devine tot mai electivă și tot mai eficientă. Prin participa­rea tot mai vie a organizații­lor obștești,­­a reprezentanților tuturor categoriilor sociale, maselor înseși la întreaga po­­­litică a partidului și statului facem pași înainte în perfec­ționarea democrației noastre socialiste — parte componen­tă, inseparabilă a edificării societății socialiste multilate­ral dezvoltate. Iată de ce cred că trebuie să ne gîndim mai serios la perfecționarea mun­cii consiliilor Frontului Unită­ții Socialiste, începînd chiar cu munca Consiliului Națio­nal. In ce privește problemele internaționale, după cum reieșit din informarea prezen­a­tată aici, în perioada care a trecut biroul executiv a des­fășurat­­ o activitate importan­tă, stabilind legături cu o se­rie de organizații similare din țările socialiste, cu organiza­ții din țările în curs de dezvol­tare, cu mișcări de eliberare națională și cu alte organiza­ții și partide din țările capi­taliste. Pornind de la interdepen­dența dintre politica noastră internă ș­i externă, este nece­­­­siului Național pe tovarășul Traian Dudaș, președintele Consiliului județean Mehe­dinți al Frontului Unității Socialiste. La dezbaterile din plenară au luat cuvîntul tovarășii : Nicolae Tăbîrcă, Coriolan Pop, Carol Király, Zaharia Stancu, Aurelia Dănilă, Gheorghe Paloș, Constantin Petre, Dumitru Toma, Carol Gollnez, Ion Mărgineanu, Constantin Dumitrescu și Da­mian Ascanio. In încheierea lucrărilor ple­narei a luat cuvîntul tova­rășul Nicolae Ceaușescu, iar ca Frontul să acționeze cu și mai multă fermitate pen­tru a contribui la realizarea liniilor generale ale politicii externe a țării noastre — po­litică de colaborare cu țările socialiste, cu toate țările lu­mii, în interesul progresului, a­ mai bunei cunoașteri reci­proce, al dezvoltării relațiilor tehnico , științifice și cultura­le între popoare, pentru vic­toria cauzei păcii și socialis­mului în lume. Hotărârea plenarei noastre de a se intensifica legăturile cu toate organizațiile politice și de altă natură din Europa, în vederea conlucrării pentru realizarea securității europe­ne, este în deplină concor­danță cu politica Partidului Comunist Român și a guver­nului, cu năzuințele națiunii noastre socialiste. Este nece­sar ca Frontul Unității Socia­liste să acționeze mai intens în această direcție, să inițieze acțiuni, dialoguri cu diferite partide politice și organizații care se pronunță pentru secu­ritatea europeană, pentru re­lații de colaborare între sta­tele europene. Prin aceasta, Frontul Unității Socialiste își va putea aduce contribuția la găsirea căilor celor mai potri­vite pentru realizarea confe­rinței statelor europene, pen­tru înfăptuirea securității pe continentul nostru. Totodată, este necesar să se intensifice legăturile cu miș­cările de eliberare națională, cu organizațiile și partidele politice din țările în curs de dezvoltare, cu toate mișcările antiimperialistte, contribuind și pe această cale la întărirea solidarității poporului nostru cu popoarele care luptă împo­triva imperialismuilui, pentru eliberarea națională și socia­lă, pentru dezvoltare indepen­dentă, fără nici un amestec din afară. Apreciez că există toate condițiunile ca Frontul Unității Socialiste, biroul exe­cutiv, tovarășii care se ocupă efectiv de relațiile internațio­­na­le să facă mai mult ca pînă acum în acest domeniu. De asemenea, tovarăși, din tot ce s-a spus aici putem trage concluzia că, pe baza experienței pe care am câști­gat-o intr-un an și jumătate de la formarea Frontului Unității Socialiste și a consiliilor, tre­buie să acționăm în continu­are ca aceste organisme să-și îndeplinească în condiții tot mai bune rostul de a contribui la realizarea unei unități tot mai depline a tuturor oame­nilor muncii, fără deosebire de naționalitate, a întregii na­țiuni socialiste, în lupta pen­tru înfăptuirea programului e­­laborat de Congresul al X-lea al partidului, pentru înfăptui­rea societății socialiste multi­lateral dezvoltate în patria noastră. Cu aceasta, aș dori să în­chei lucrările plenarei noas­­­­tre, urând tuturor tovarășilor succes în activitatea lor. Vă rog să transmiteți tuturor con­siliilor Frontului Unității So­cialiste și organizațiilor care fac parte din ei, deci tuturor cetățenilor din județele dum­neavoastră, urări de noi suc­cese în activitatea viitoare și multă sănătate. (Cuvîntarea a fost subli­niată în repetate rînduri ca puternice aplauze). Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU In pagina 3 TEXTUL DOCUMENTULUI Cu privire la securitatea europeană * r REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : Suceava, str. Tipografiei nr. 1 telefoane : Redactor șef — 10766 Redactor șef adjunct — 11998 Secretariatul de redacție — 11692 Industrie, viață de partid — 10765 Cultură, informații — 10764 Agrară, administrație — 11995 Construcție de stat, scrisori și corespondenți — 11696 I_________ Lucrările sesiunii Marii Adunări Naționale Cea de-a treia zi a lucră­rilor sesiunii Marii Adunări Naționale a fost consacrată dezbaterii politicii interna­ționale a Republicii Socia­liste România. In sală se aflau deputații marelui sfat al țării, precum și numeroși invitați — con­ducători de instituții centra­le și organizații obștești, ac­tiviști de partid și de stat, personalități ale vieții eco­nomice, științifice și cultura­le, ziariști. Printre invitați se aflau șefi ai misiunilor diploma­tice acreditați la București și numeroși corespondenți ai presei străine. Deputații și invitații au în­tâmpinat cu vii și puternice aplauze pe conducătorii partidului și statului, tova­rășii : Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraș, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Hie Verdeț, Maxim Bergheanu, Florian Dănălache, Constantin Dra­gan, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Du­mitru Popa, Dumitru Popes­cu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. Deschizînd lucrările, pre­ședintele Marii Adunări Na­ționale, Ștefan Voitec, a dat cuvîntul deputatului Corne­­liu Mănescu, ministrul afa­cerilor externe, care a pre­zentat Darea de seamă cu privire la activitatea interna­țională a Republicii Socia­liste România in anul 1969. La dezbaterea generală au luat cuvîntul deputații : Mihai Dalec­, președintele Comisiei pentru politica ex­ternă a Marii Adunări Na­ționale, Gheorghe Roșu, prim-secretar al Comitetului județean — Bacău al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, Stanciu Stoian, secretar general al Ligii române de prietenie cu popoarele din Asia și Afri­ca, Mihail Lupșan, maistru la Combinatul siderurgic din Reșița, general - locotenent Ion Coman, adjunct al mi­nistrului forțelor armate, Eduard Eisenburger, pre­ședintele Consiliului oame­nilor muncii de naționalitate germană, Ion Ursu, președin­tele Comitetului de stat pen­tru energie nucleară, Ștefan Peterfi, vicepreședinte al Consiliului de Stat, președin­tele Consiliului oamenilor muncii de naționalitate ma­ghiară, Ion Spătărelu, pre­ședintele Cooperativei agri­cole de producție „Gheor­ghe Doja“, din județul Ialo­mița, Ion Dumitrescu, pre­ședintele Uniunii Compozito­rilor, și Maria Groza, vice­președinte al Marii Adunări Naționale, vicepreședintă a Consiliului Național al Fe­meilor. In numele Biroului M.A.N., tovarășul Ștefan Voitec, a propus apoi adoptarea unei hotărîri a Marii Adunări Na­ționale cu privire la activita­tea internațională a Repu­blicii Socialiste România în anul 1969, hotărîre care a fost examinată și însușită de Comisia pentru politică ex­ternă a M.A.N. Marea Adunare Națională a Republicii Socialiste Româ­nia a aprobat în unanimita­te, prin vot deschis, Hotărî­rea cu privire la activitatea internațională a Republicii Socialiste România în anul 1969. Deputații supremului for al țării, invitații, aplau­dă îndelung manifestînd a­­probarea deplină, adeziunea integrală a poporului la politica externă a Republicii Socialiste România, politică ce corespunde pe deplin in­tereselor și năzuințelor na­țiunii noastre socialiste. La amiază, lucrările sesiu­nii s-au întrerupt, urmînd ca următoarea ședință plenară a sesiunii a patra a celei de-a șasea legislaturi a Ma­rii Adunări Naționale să fie anunțată din timp. Președintele Marii Adunări Naționale, Ștefan Voitec, a anunțat că, potrivit princi­piului sesiunilor deschise, lucrările vor continua în co­misiile permanente. (Agerpres) HOTĂRÎREA MARII ADUNĂRI NAȚIONALE CU PRIVIRE LA ACTIVITATEA INTERNAȚIONALĂ A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Marea Adunare Națională, dezbătînd darea de seamă prezentată de ministrul aface­rilor externe cu privire la ac­tivitatea internațională desfă­șurată de Republica Socialis­tă România în anul 1969, hotărăște: Aprobă linia politică exter­nă și activitatea internaționa­lă a Republicii Socialiste Ro­mânia desfășurată în anul 1969 . Reafirmă hotărîrea Republi­cii Socialiste România de promova și în viitor, in poli­­­tica sa externă, întărirea și dezvoltarea prieteniei, alianței și cooperării multilaterale cu toate țările socialiste, extinde­rea colaborării cu toate sta­tele, fără deosebire de orîn­­duire socială — pe baza prin­cipiilor suveranității și inde­pendenței naționale, egalității în drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc­­, sprijinirea luptei popoarelor aliate sub domina­ția colonială și lărgirea rela­țiilor de colaborare cu tinere­le state independente pentru dezvoltarea lor liberă, de sine stătătoare, asigurarea unui climat de pace și securitate în Europa și în lume, întărirea u­­nității și solidarității cu forțe­le antiimperialiste ale contem­poraneității , însărcinează Consiliul de Miniștri al Republicii Socialis­te România să ia toate măsu­rile pentru înfăptuirea acestei politici. Cu planul trimestrial îndeplinit în cursul zilei de ieri (27 martie), colectivul Combi­natului minier Suceava — un­uil din cele mai mari de­tașamente ale oamenilor muncii din județul nostru — a raportat realizarea in­tegrală a sarcinilor de plan pe prim­ul trimestru al acestui an, cu 4 zile mai devreme. Acest succes se datobrește măsurilor între­prinse în fiecare unitate în parte, pe linia organi­zării judicioase a muncii în subteran și în procesul de prelucrare a minereu­rilor. Așa după cum ne in­formează tovarășul inginer Petru Zamîrcă, directorul general al combinatului, succesele minerilor suce­veni înregistrate în cursul zilei de ieri vin să încunu­neze eforturile care s-au depus în ultimii ani aici pentru afirmarea acestui important sector ca o ve­rigă de bază în lanțul succeselor economice ale județului. Din bilanțul realizărilor reținem faptul că numai la producția marfă s-a con­semnat o depășire valori­că de peste 3 milioane lei. Totodată, s-au Înregistrat depășiri substanțiale și în unități fizice. Este de reți­nut, de pildă, că s-au pro­dus, peste plan, 3.000 tone bârfită bulgări, 1.500 tone barită flotată, importante cantități de mangan etc. Succesul minerilor suce­veni este cu atît mai evi­dent cu cît în această pe­rioadă a fost îndeplinită și cota parte din angaja­mentele acestui an aferen­te primului trimestru. Rezultatele constituie garanție că și în viitor co­­­lectivele de mineri, sub în­drumarea permanentă a organizațiilor de partid, vor ști să materializeze așa cum se cuvine sarci­nile pe care le au de a scoate la lumină neprețui­tele boigării ale subsolului sucevean. Situațiile cumulative ca­re evidențiază stadiul în­deplinirii indicatorilor pla­nului de producție relevă că la data de 27 martie a.c. colectivul Uzinei de reparații auto Suceava și-a îndeplinit obligațiile profesionale ce i-au re­venit pentru primul trimes­tru al anului. Acest re­marcabil succes a creat întreprinderii sucevene po­sibilitatea să înregistreze un plus de circa 1,8 mili­oane lei la producția mar­fă și tot atît la producția marfă vîndută și încasată. Tot în zilele care au mai rămas pînă la finele tri­mestrului, unitățile benefi­ciare vor primi de la Su­ceava, anticipând termene­le înscrise în contractele economice încheiate, 3 au­tomacarale, 25 autocamioa­ne reparate capital și piese de schimb în valoare de 400.000 lei. Conducerea u­­zinei apreciază că rezul­tatele bune consemnate în primele trei luni sunt ur­marea firească a mobili­zării eforturilor întregului colectiv, rodul îmbunătăți­rii disciplinei în producție și al reglementărilor echi­tabile aduse prin aplica­rea noului sistem de sa­larizare. A

Next