Zori Noi, mai 1970 (Anul 23, nr. 6958-6982)

1970-05-30 / nr. 6981

u ZORI NOI £ 1 PAGINA 2 PĂTRUNȘI DE O ÎNALTA RESPONSABILITATE UMANA SI SOCIALA ! ȘI A EFORTURI SUSȚINUTE PENTRU REALIZAREA PLAN EXEMPLARA A SARCINILOR DE ANGAJAMENTELOR SUPLIMENTARE, PENTRU RECUPERAREA PAGUBELOR PROVOCATE DE INUNDAȚII! PULSUL VIGUROS AL INDUSTRIEI SUCEVENE (Urmata din pagina I) pădurilor din tată în fiu - au pus umărul, toți ca unul, pentru a șterge cât mai repede urmele dezastrului. Și iată, un nou succes, o nouă victorie : Combinatul de exploatare și industrializare a lemnului din Suceava și-a îndeplinit, încă de ieri, sarcinile de plan pe primele cinci luni ale anului. S-au creat, astfel, posibilități ca pînă la 31 mai, colectivele de muncă din uni­tățile integrate să poată înscrie o producție suplimentară de circa 23 milioane lei. Un aport substanțial l-au adus și fabri­cile din cadrul platformei industriale Sucea­va. Vorbindu-ne despre activitatea intensă ce se desfășoară aici, Ioan Dănilă, secretarul co­mitetului de partid, ne spunea :­­ Cu două săptămîni în urmă, atunci cînd ploile se dezlănțuiseră, împreună cu ca­drele de conducere din secții, am făcut o scurtă analiză asupra posibilităților pe care le avem pentru suplimentarea angajamente­lor, pentru realizarea unor sporuri de produc­ție de care economia țării are nevoie, in dis­cuții operative cu comuniștii, cu toți munci­torii, am hotărît să facem totul pentru ca, pînă la sfîrșitul anului, să dăm numai la pro­ducția globală un spor de 4 milioane lei. Luna aceasta se va lucra în două duminici. Foarte mulți muncitori, maiștri, s-au angajat să lucreze și în afara programului. De ase­menea, pentru a contribui la acțiunea de re­construcție a localităților sinistrate, fabricile de cherestea vor produce în plus 500 m.c. de placaj cofrag și 10.000 m.p. de panouri co­­frag. La fabrica de binale, specialiștii pregă­­­tesc introducerea pe flux a unor ferestre și uși ce vor fi utilizate pe șantierele de refa­cere din zonele calamitate. Se lucrează intens, cu conștiinciozitate și răspundere ziua și noaptea. Cuvinte de laudă merită fiecare. Menționăm, însă, doar cîteva nume - Simion Valilusan, maistru, și Dumitru Crețu, muncitor, de la fabrica de plăci fibro­­lemnoase, Aurel Nichifor de la fabrica de mobilă, Mihai Jitaru, de la fabrica de binale - amîndoi muncitori —, inginerii Gheorghe Tom­a, Constantin Gîrneț sau Petre Stătescu, toți șefi de fabrică. Tot ieri, colectivele de muncă ale Com­binatului minier Suceava și-au realizat, îna­inte de termen, sarcinile de plan pe luna în curs. Dacă avem în vedere dificultățile pe care bravii ortaci de pe Valea Bistriței ori de pe Valea Moldovei au trebuit să le învin­gă în zilele grele de ploi și inundații, cînd revărsările de apă au produs mari perturba­ții în ritmul normal de activitate, rezultatul acesta, precum și faptele pe care ziarul nos­tru le-a consemnat în ultimul timp, certifică angajarea totală a minerilor suceveni pe frontul învingerii greutăților apărute. Ei vor putea raporta, conform estimărilor făcute, peste îndatoririle de plan, însemnate cantități de cupru și plumb, 15.396 tone barită bulgăr, 1.045 tarte barită flotată și alte produse. Sunt succese care relevă conștiința pa­triotică de care sunt animați oamenii muncii din această parte țării, dăruir­ea «w .«.­» ei participă la marea acțiune de refacere economică, de îndepărtare a urmelor dure­roase lăsate de urgia apelor. Meșteșugarii au înteles sa răspundă prin fapte Planul și angajamentele asu­mate însumează, la un loc, 115­­ milioane lei, ceea ce reprezintă valoarea producției marfă și a prestărilor de servicii ce urmează a fi realizate de cooperația meșteșugărească su­­ceveană în 1970. Un alt indicator principal - încasări din deservirea populației - are înscrise pentru anul în curs, la aceleași capitole, 37.470.000 lei. In sfîrșit, planul anual și an­gajamentele asumate la livrările pentru fondul pieței se ridică la 45.000.000 lei. Sunt cifre care e­­vidențiază o substanțială crește­re față de realizările din anul precedent. Dar, în același timp, sunt cifre pe deplin realizabile avîndu-se în vedere condițiile tehnice existente la dispoziția meșteșugarilor, calificarea profe­sională a acestora, conștiincio­zitatea în muncă. De altfel, rezultatele din pri­mele patru luni ale anului sunt elocvente pentru susținerea afir­mațiilor de mai sus: în această primă treime din an, obligațiile ce revin din planul anual la producția marfă și prestări ser­vicii au fost depășite cu a­­proape 6.000.000 lei. Iar dacă admitem că se va menține ace­lași ritm, bilanțul anual va în­registra succese demne de a­­preciat, care vor contribui, dent, la întărirea economică a cooperativelor, a secțiilor și telierelor. Aceleași aprecieri a se pot face și despre livrările des­tinate fondului pieței, pînă la sfîrșitul lunii aprilie depășirile insumînd 4.547.000 lei. Creșterile de producție amin­tite scot în relief posibilitatea obținerii unor sporuri substan­țiale. Acum, cooperatorii au ho­tărît ca această posibilitate să o materializeze prin producerea a cu­ mai multe bunuri și prin îmbunătățirea calității serviciilor prestate, în condițiile cînd unele întreprinderi similare din țară au fost calamitate de inundații s-a cerut meșteșugarilor suce­veni să contribuie la înlăturarea urmărilor negative ale acestora. Ne vom referi mai puțin la aju­torul material acordat imediat, deși substanțial - îmbrăcămin­te, lenjerie în valoare de 129.000 lei -, obiectul articolu­lui fiind, mai ales, sporul de producție ce urmează să-i dea în acest an cooperația meșteșu­gărească din județul Suceava. Se arăta, mai sus, despre parte din depășirile pe primele a patru luni ale anului. Ana­­izind cu răspundere posi­bilitățile existente, meșteșugar suceveni au hotărît să nu, ----------­suplimenteze planul cu valori substanțiale : 5.500.000 lei, la valoarea producției marfă și a prestărilor de servicii : 950.000 lei, la încasări din deservirea populației , 4.000.000 lei, la li­vrări către fondul pieței. Deo­sebit de important este faptul că mare parte din aceste supli­mentări de pian vor fi realizate chiar în trimestrul în care ne a­­flăm. Astfel, în luna iunie, la producția marfă și prestările de servicii, se va realiza un milion din cele 5,5 milioane amintite mai sus. Aceasta denotă că pla­nul, angajamentele, depășirile realizate în primele patru luni, suplimentările de producție vor fi îndeplinite. Livrările de mărfuri către fondul pie­ței au înscrise, drept pro­ducție suplimentară, valoarea de 4.000.000 lei, din care ceva mai mult de o treime va fi ono­rată pînă la sfîrșitul lunii iunie. Cifrele sînt elocvente, succe­sele din primele patru luni ara­tă, convingător, că cooperația meșteșugărească din județul Su­ceava răspunde prin fapte ape­lului partidului de a mări pro­ducția, de a contribui la satis­facerea exemplară a necesități­lor economiei naționale, la re­facerea localităților sinistrate. A­­cestor scopuri le sunt destinate, printre altele, și cantitățile de cărămidă ce vor fi produse în plus : 50.000 bucăți la „Con­structorul"-Suceava, cîte 10.000 la „Șiretul", din Siret și „Pres­tarea", din Fălticeni. Economia națională, zonele sinistrate au nevoie de articole de îmbrăcăminte și încălțăminte, de produse de uz casnic. Meș­teșugarii de la „Dorna" - Vatra Dornei, „Deia" - Cîmpulung, „Solidaritatea" - Gura Flbmoru­­lui, „Libertatea" - Rădăuți, „Zo­rile" - Fălticeni, „Siretul" - Si­ret, „Confecția“ - Suceava s-au înscris pentru a livra fondului pieței multe asemenea produse. Vor face aceasta atît prin orga­nizarea mai judicioasă a fiecă­rui loc unde se desfășoară o ac­tivitate productivă, cît și prin hotărîrea de a efectua, voluntar, pînă la sfîrșitul anului, 8 zile de producție în timpul lor liber, a­­dică în repaosul duminical. Este, aceasta, contribuția de e­­fort adusă de meșteșugari ast­fel ca economia națională să se dezvolte în ritm accelerat chiar și în atest­ăa cu condi­ții atît de neprielnice pentru multe județe din țară. În afară de cele arătate, merită să men­ționăm și însemnata sumă de aproape 700.000 lei rezultată din beneficiile peste plan, din remunerația suplimentară anua­lă­­, ce va fi pusă la dispozi­ția Uniunii Centrale a Coopera­ției Meșteșugărești pentru a fi dirijată acolo unde trebuie să se acționeze pentru demararea ac­tivității productive. Evident, obiective, deziderate ca cele amintite mai sus nu pot fi îndeplinite fără o judicioasă coordonare a muncii, necesară a se face simțită, pregnant și continuu, la toate eșaloanele - atelier, secție, servicii de spe­cialitate, conduceri de coopera­tive și uniune județeană. Unele măsuri au și fost luate, altele urmînd a se înscrie, printre preocupările Printre acestea din urmă se nu­mără și accelerarea ritmului de producție prin organizarea lu­crului în două sau chiar schimburi, iar în alte locuri trei prelungirea la 10 ore a progra­­­mului de activitate zilnică. De altfel, înseși cifrele ce urmează a fi consemnate la sfîrșitul ac­tualului trimestru reflectă că e­­xistă o preocupare atentă, co­respunzătoare sarcinilor majore, astfel ca meșteșugarii suceveni să-și poată onora angajamente­le, obligațiile asumate. DUMITRU MIRON în curînd cotidiene. PRODUSE ANIMALIERE LIVRATE PESTE PLAN DE CĂTRE 11S. întrecerea socialistă, preocupata vizînd creșterea contribuției la eforturile pe care le are întregul nostru po­por pentru a șterge cit mai grabnic rănile lăsate de furia apelor se concretizează și in rezultatele bune dobindite de lucrătorii din întreprinderile agriole de stat aparținind inspectoratului sucevean. Acestea sunt concretizate în 462.300 litri de lapte de vacă și multe tone de carne li­vrate peste planul cumulat la zi de către I.A.S. din ju­dețul nostru, până la data de 25 mai. Publicăm, astăzi, câteva din realizările unor unități : Burdujeni Colectivul de muncă al aces­tei întreprinderi a reușit să li­vreze 303,3 tone carne de tau­rine, mai mult cu 167,3 tone decît prevederile planului, cu­mulat, precum și 431 tone car­ne de pasăre, față de 374 tone cît era prevăzut. Succese de seamă s-au dobîndit, aici, mai la data de 25 mai, IAS Burdujeni a livrat aproape 164 tone car­ne taurine, adică mai mult decît dudul sa­rcinii avute pe aceas­tă­­ perioadă. De asemenea, plaiul la livrările de carne de pasu­re a fost depășit cu 45 toni Se consemnează, însă, o restanță la carne de porc, a­­supra recuperării, căreia se cer Rădăuț Mai buna organizare și co­ordonare zilnică a procesului de producție, exigențele spo­rite manifestate în îngrijirea și hrănirea animalelor, preo­cuparea pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan au făcut ca I.A.S. Rădăuți să li­vreze, peste planul cumulat de Sucea. Cele mai mari depășiri la producția de lapte marfă se în­registrează la I.A.S. Suceava , aproape 230.000 litri față de sarcinile de plan cumulate la zi. In perioada analizată din luna mai, crescătorii de ani­male din fermele acestei în­aproape 128.000 litri lapte de vacă livrați peste planul cumulat, iată bilanțul sumar, dar grăitor, al muncii lucrăto­rilor din fermele zootehnice ale I.A.S. Fălticeni. In privința de­pășirilor pe luna în curs, ei sunt primii pe județ : 74.200 litri de lapte marfă în plus în numai 25 de zile. Ca și ceilalți salariați din în­tr începutul anului și pînă la 21 mai, 121 tone carne de vită și 105.000 litri lapte. Numai în pmele două decade și jumă­­t­e ale lunii curente, întreprin­­drea a realizat în plus 40 t d­e carne și peste 46.000 litri d lapte la capitolul „livrări“. Aprinderi au livrat peste plan­­.600 litri de lapte. Totodată, î la 1 ianuarie și pînă la îm­­­putul săptămînii curente, el a mărit, lună de lună, cifra alizărilor la „livrări carne“, ceasta ajungînd, acum, să fie ai mult decît dublul preve­­erilor. Preprinderile agricole de stat ale județului nostru, fălticene­­lii își intensifică preocupările î­n continuare, spre a-și spori și mai mult contribuția la efor­tul general al agricultorilor, pentru creșterea producției a­­nimaliere, pentru acoperirea pagubelor produse de inunda­ții zootehniei țării. Fălticoi Situația în riverane județele Dunării Date puse la dispoziție de Comisia Centrală de apărare împotriva inundațiilor Datele puse la dispoziție de Comisia Centrală de apărare îm­potriva inundațiilor arată că pe teritoriile județelor riverane Du­nării situația inundațiilor este în ușoară extindere, ca urmare a creșterii nivelurilor fluviului. De-a lungul Dunării, care, după calcu­lele specialiștilor, în următoarele zile își va tripla aproape debi­tul mediu, sunt concentrate in prezent imense forțe umane, uti­laje și diverse materiale. Se lu­crează zi și noapte la întărirea digurilor existente, la înălțarea lor, la construcția altora, în ve­derea apărării uzinelor, ogoare­lor, a bunurilor personale de fu­ria apelor. In județul Caraș-Severin, între localitățile Teregova și Armeniș, ca urmare a unei alunecări de teren, s-a întrerupt temporar cir­culația pe calea ferată Caran­sebeș - București și pe drumul național. Se lucrează intens pen­tru deblocarea acestor importan­te căi de comunicație. S-a extins ușor inundarea plat­formelor portuare Tr. Severin și Gruia. In județul Mehedinți sunt inundate 3.700 ha. teren, iar în județul Dolj 7.500. Se duce o in­tensă activitate de consolidare și supraînălțare a digurilor pentru apărarea incintelor Bistreț — Ne­­deea — Jiu și Jiu — Bechet, in județul Olt, în incinta Potelu-Co­­rabia, de asemenea, se lucrea­ză la completarea terasamente­­lor și consolidarea lor. In zone­le libere, Oltul a inundat mai multe case din comunele Vultu­rești, Vergulești și Slătioara. Sunt inundate, în județul Olt, 4 loca­lități, 3.570 ha. teren și este în­treruptă circulația pe drumul ju­dețean Slătioara — Piatra Olt. In județul Teleorman se execu­tă lucrări de oprire a infiltrațiilor, de consolidări și de protecție a taluzului digului transversal din incinta Zimnicea - Năsturelu. In zonele libere s-a supraînălțat di­gul local de la Islaz, pe circa 1.500 metri, și pe o porțiune de 600 metri cel de apărare din portul Tr. Măgurele. Sunt în curs, de asemenea, lucrări pentru su­praînălțare și consolidarea digu­lui de la Pietroșani și a celui de apărare a drumului județean Bo­jom — Pietroșani. Suprafața inun­dată în acest județ este de a­­proape 16.000 ha. Lucrări de consolidare se e­­xecută și în incintele Pietroșani — Slobozia și Malu Roșu - Gostinu, precum și Gostinu — Argeș și Ol­tenița - Dorobanțu, din județul Ilfov. De asemenea, se întărește digul de apărare a orașului Giur­giu. In acest județ sunt inundate parțial două localități, 10 unități productive, platformele portuare și 45.000 ha. teren. Pe drumul național București - Constanța s-a completat cu saci cu pămînt pe cîte 2-3 rînduri toată lungimea afectata. In incin­tele îndiguite din județul Ialomi­ța se lucrează de zor la supra­­înălțarea și consolidarea digu­rilor. Distanțele minime între su­prafața apei și coronamentul di­gurilor sunt : 15 cm. la incinta Borcea de Jos, compartimentul 3 și 30 cm. la incinta Făcăeni - Vlădeni. In județ sunt inundate 724 case și 12.700 ha. Organele județene au luat măsuri de a tri­mite un important număr de mij­loace de transport și alte utilaje pentru a contribui la urgentarea lucrărilor de apărare împotriva apelor a sistemului Giurgeni. La incinta Latinu — Vădeni, din județul Brăila, au continuat lu­crările de închidere a rupturii. In Insula Mare a Brăilei mii de muncitori, militari, membri ai găr­zilor patriotice, studenți, desfă­șoară o muncă neîntreruptă pen­tru apărarea de furia apelor a celor 72.000 ha. mănoase date agriculturii în ultimii ani prin im­portante eforturi materiale și u­­mane. Pînă în prezent s-au exe­cutat banchete pe 63.500 m., s-a supraînălțat coronamentul diguri­lor pe aproape 28.750 m., reali­­zîndu-se aproape 260.000 m.c. te­­rasamente și consolidări de dig pe 80.000 m. In incinta Călmățui - Gropeni - Chișcani au fost executate su­praînălțări, terasamente, consoli­­dări de diguri pe o importantă suprafață. Sute de brăileni, spri­jiniți de un număr important de utilaje, continuă zi și noapte munca de supraînălțare a digu­rilor de apărare a orașului. In județul Brăila sînt inundate 6 localități, 4 unități productive și peste 20.000 ha. teren. In județul Galați, atît la digu­rile de la Dunăre, cît și la cele de pe Prut, se continuă lucrările de consolidare și înălțare. In a­­cest județ, suprafețele inundate cuprind 27.540 ha. și parțial 11 localități. In județul Constanța se pune un accent deosebit la ora actu­ală pe consolidarea digurilor de lc I.A.S.­­ Ostrov și a celui de apărare a orașului Cernavo­dă. Pe teritoriul județului sunt inundate parțial 13 localități, platforme portuare și mai mult de 800 ha. teren. O neîncetată activitate se des­fășoară pentru consolidarea di­gurilor și înălțarea lor și în zo­nele periclitate ale județului Tul­­cea. Aici au fost inundate 30 localități, din care 12 total, 2.741 case, aproape 65.000 ha. Din zo­nele inundate, au fost evacuate aproape 1.600 familii, cu 6.220 persoane. Pentru satisfacerea lucrărilor cu mijloace și materiale de a­­părare pentru incintele îndiguite de la Dunăre, Comisia centrală de apărare, împreună cu unele ministere, a întocmit un plan de măsuri pentru ajutorarea județe­lor din această parte a țării. Astfel, a fost prevăzută trimiterea de îndată a 30 tone folii și 30 milioane saci din polietilenă, a unui milion de saci din țesătură textilă, 500 m.c. material lemnos și 70.000 de plăci din stufit, 10.000 fascine și 100.000 pari etc. In sprijinul localnicilor vor veni, de asemenea, noi grupuri de militari, 400 de autobasculan­te și 6 șlepuri. (Agerpres) Contul 2000-contul omeniei Potrivit datelor centrali­zate, la Casa de Economii și Consemnațiuni, la 29 mai, suma totală a dona­țiilor din întreaga țară în contul C.E.C. 2000 se ridică la 37.420.000 lei. Față de zilele preceden­te, depunerile în „Contul o­­meniei" au marcat o creș­tere în municipiul Bucu­rești de 1.068.950 lei, iar în județele Arad de 372.990 lei, Cluj — 289.750, Bihor 221.820 și Timiș 210.860 lei. Depunerile sătmărenilor - oamenii cei mai greu lo­viți de calamitățile care s-au abătut asupra țării - se ridică la 795.000 lei. (Agerpres) In aceste zile în Insulare­a Brăilei lucrează la stăvilirea apelor aproape 7.000 de oameni , militari, țărani aliați ai diferitelor întreprinderi din județ. Sute de camioane, tractoare cu remorci sfeje grele lucrează la consolidarea și supraînaltarea digului in zonele periclitate de Au­r și de creștere a cotelor apelor. Peste 100.000 de saci »l­etileni au fost așezați de-a lungul digurilor, împreună cu fascine de salcie și imfite cantități de piatră. Aici prind viață cuvintele rostite de to­varășul NICOLAE CEP­CU în recenta vizită : „Insula trebuie salvată cu orice preț“. In foto : Lucrări de sfidare a digului T Prognoza hidrometeorologică . Bază ultimelor date­ primi­­te în dimineața zilei de 29 mai, Comisia Cervicală de apărare împotriva inundațiilor comunică: Vremea a fost frumoasă, con­tinund să se încălzească în estul Olteniei, Muntenia, Dobro­­gea și sudul Moldovei. Innourări pronunțate și persistente s-au produs în Banat, în județele Me­hedinți, Gorj, Bihor, Sălaj și Satu Mare, unde joi a plouat cu intermitență aproape toată ziua. Cantitățile de apă căzute au fost însă reduse. Cele mai mari s-au înregistrat în ultimele 24 de ore la Sighetul Marmației — 20 litri pe m.p., la Moldova Veche - 22 litri pe m.p. și la Oravița - 18 litri pe m.p. In zona muntoasă, din nordul țării, au fost semnalate ploi mai ales sub formă de averse, și izo­lat, în munții Banatului, a nins. Frontul de ploi din vestul țării s-a restrîns treptat în cursul zi­lei de vineri, localizîndu-se în Banat, vestul Transilvaniei și izo­lat în zona de munte, unde pre­cipitațiile au căzut și sub formă de ninsoare. In dimineața zilei de vineri, pînă la ora 14, cea mai mare cantitate a căzut la Vlădeasa, în munții Apuseni — 9 litri pe m.p. Apele rîurilor din Maramureș, din bazinele Someșului, Crișuri­­lor, din Banat și sudul Carpați­­lor Meridionali au continuat să scadă cu excepția rîurilor Caraș și Nera, care, datorită precipi­tațiilor din ultimele 24 de ore și-au ridicat nivelurile în jurul cotelor de inundații. Apele Mureșului sunt în scă­dere pînă la Săvîrșin, fiind sub cota de inundație, însă cresc ușor în aval. La Arad, nivelul maxim este atins la 29 mai și are o va­loare de 490 cm. cu 40 cm. dea­supra cotei de inundații. Afluen­ții Mureșului sunt în scădere. Pe Olt, nivelurile au scăzut pe tot cursul, menținîndu-se însă cu 50-80 cm. peste cotele de inun­dație în sectorul Feldioara - Fă­găraș și cu 20-40 cm. în sectorul aval de Rm. Vîlcea. Singura ex­cepție o constituie zona Sebeș — Olt, unde a avut loc o ușoa­­­­ră creștere care a durat circa 12­­ ore și s-a transmis în aval în­­ cursul zilelor de joi și vineri. Ni­velul maxim va fi la Rm. Vîlcea și va avea 35 cm. peste cota de inundație. Afluenții Oltului au scăzut. Pe Siret, apele sunt în crește­re ușoară pe sectorul mijlociu și și în scădere pe restul parcursu­lui, cotele de inundații fiind de­pășite în sectorul inferior - la Lungoci cu 65 cm. și Șendreni cu 80 cm. Se prevede scăderea în continuare a nivelului apelor pe întreg parcursul Siretului. A­­fluenții lui sunt și ei în scădere, cu excepția rîului Bîrlad, care a înregistrat la Bîrlad 13 cm. dea­supra cotei de inundație. Viitu­ra, care a parcurs acest rîu în zilele de 24—28 mai, se preve­de să ajungă la Tecuci la 30 mai cu un nivel maxim de 410 cm., cu 10 cm. peste cota de inundație. Pe Prut, nivelurile apei sunt în scădere ușoară pe tot parcursul, cu excepția sectorului inferior, unde staționează. Cotele de inundație sunt depășite numai în zona Drînceni, cu circa 70 cm., Fălciu cu 70 cm. și Oancea cu 50 cm. Pentru zilele următoare, se prevăd creșteri ușoare ale ni­velului apei în sectorul aval de Ungheni. Pe Dunăre nivelurile apei con­tinuă să crească pe tot par­cursul românesc. Vineri la ora 11, în sectorul Baziaș - Orșova și Cernavodă — Brăila, apele au crescut cu 1—2 cm. față de ziua precedentă, pe sectorul Tr. Seve­rin - Cernavodă cu 10-15 cm, iar la Brăila și Galați au scăzut cu 2 cm. In următoarele zile, apele vor crește în continuare, ca efect al propagării undei de viitură care s-a resimțit la intrarea în țară cu începere de la 20 mai, frontul ei ajungînd vineri la Oltenița. După cum s-a mai anunțat, culminația viiturii pe Dunăre va ajunge la Baziaș, la 1­2 iunie, o cotă de 760 - 770 cm. (Agerpres). MASURI PRIVIND INVENTARIEREA BUNURILOR CALAMITATE Recent, Consiliul de Miniștri a stabilit o serie de măsur pentru inventarierea bunurilor calamitate și evaluarea pagu­belor ca urmare a inundațiilor din luna mai a.c. Intrucît, în împrejurările determinate de inundații, o serie de bunuri din patrimoniul organizațiilor socialiste, precum ș­i ei cetățenilor au fost dislocate, s-a stabilit obligația pentru cetățenii care dețin bunuri de orice fel ce nu le aparțin să le declare în termen de 48 ore, celor care le aparțin sau, dacă aceștia nu le sunt cunoscuți, organelor de miliție.­ In același timp, hotârîrea prevede sancționarea, potrivit legii, a acelora care nu decla­ră în totalitate­ si la termen bu­nurile ce nu le aparțin. Declararea acestor bunuri nu este numai o obligație ce trebuie respectata de fiecare cetățean, ci și o îndatorire pa­triotica de sprijinire a acțiunii pentru reîntregirea patrimoniu­lui calamitat.

Next