Zori Noi, mai 1970 (Anul 23, nr. 6958-6982)

1970-05-31 / nr. 6982

ZORI NOI B PAGINA 2 PUTERNICUL ECOU AL HOTĂRÎRII PRIVIND SPRIJINIREA SINISTRAȚILOR RECUNOȘTINȚĂ FIERBINTE PENTRU SUBSTANȚIALUL ȘI ÎNCURAJATORUL AJUTOR ACORDAT HOTARIREA COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI CO­MUNIST ROMÂN, A CONSILIULUI DE MINIȘTRI AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA ȘI A CONSILIULUI NATIONAL AL FRON­TULUI UNITATII SOCIALISTE PRIVIND AJUTORAREA POPULAȚIEI ȘI A COOPERATIVELOR AGRICOLE LOVITE DE CALAMITAT­ ARE UN PUTERNIC ECOU IN RINDUL TUTUROR SINISTRAȚILOR, AL ÎNTREGULUI NOSTRU POPOR, ECOU MANIFESTAT PRIN RECU­NOȘTINȚA FIERBINTE PENTRU SUBSTANȚIALUL ȘI ÎNCURAJA­TORUL AJUTOR ACORDAT. ALA­TURI DE CETĂȚENII TARII, LO­CUITORII DE PE ÎNTINSUL JUDE­ȚULUI NOSTRU, CEI DIRECT VI­ZAȚI PRIN NOILE MASURI, DAU O ÎNALTA APRECIERE GRIJII PE CARE LE-O POARTĂ PARTI­DUL SI STATUL, EXPRIMÎND EMOȚIONANTE CUVINTE DE GRATITUDINE. PUBLICAM AS­TĂZI CÂTEVA ECOURI : Vom avea din nou casele noastre Suntem doi bătrîni, două fa­milii dintre cele 32 din comu­na noastră, Drăgoești, care au avut de suferit de pe urma calamităților. In dimineața zilei de 19 mai, la noi în comună s-a produs o puternică alune­care de teren. Au fost stricate complet sau avariate 32 de case, printre care și ale noas­tre. Am rămas astfel fără casă, dar nu pe drumuri. Ajutorul organelor de partid și de stat, al oamenilor, al vecinilor și al rudelor, l-am simțit imediat, chiar atunci cînd a avut loc catastrofa, toți aceștia sal­­vîndu-ne avutul și viețile, găz­­duindu-ne. Hotărîrea privind sprijinirea sinistraților vine să ne înseni­neze și mai mult viața. Ea con­ține un întreg complex de mă­suri. Dintre acestea le amintim pe cele referitoare la alocarea unor importante ajutoare bă­nești pentru reconstruirea ca­selor distruse, pentru repararea celor avariate, refacerea ane­xelor gospodărești, a bunurilor casnice și de uz personal, ca și pe cele privind acordarea de înlesniri și scutiri de taxe la procurarea de materiale de construcții etc. Este un mare sprijin, o înaltă dovadă că par­tidul și guvernul, întreaga țară se află alături de noi, sinis­trații. Pe lângă ajutorul con­cret, bănesc și material, a­ceastă măsură ne îmbărbătea­ză, ne încurajează să par­curgem mai cu ușurință aces­te clipe grele. La noi s-a și trecut la acțiu­nea de asigurare cu noi locu­ințe pentru cei rămași fără casă. Ni se dă la fiecare teren pentru construcție, într-un loc ferit de pericole, iar cetățenii, cooperativa agricolă, personal președintele Dionisie Popescu, ne ajută la demolare și la transportul materialului în mod gratuit. Pînă ieri, au și fost evacuate familiile din 24 case, iar 8 locuințe sînt deja demo­late, printre acestea aflîndu-se și ale noastre. Consiliul popu­lar a luat măsuri ca toți mese­riașii să fie concentrați la ridi­carea noilor construcții, iar meșterii s-au angajat să lucre­ze cite două - trei zile fără plată. Toate acestea ne emo­ționează profund. Curînd, vom avea din nou casele noastre. Nu găsim alte cuvinte decit să mulțumim din inimă parti­dului și statului, tuturor ace­lora care ne dau un atît de mare ajutor, făcîndu-ne să nu ne simțim singuri și să uităm cit mai repede necazurile prin care am trecut. ILIE­NITAN al lui ION si GHEORGHE POPESCU al lui GAVRIL comuna Drăgoești Curaj, muncă tenace și vom șterge toate urmele calamităților M-am gîndit totdeauna că par­tidul și guvernul vor interveni cu măsuri pentru ajutorarea si­nistraților. Hotărîrea publicată în presă, zilele acestea, confir­mă, ca și în atîtea alte dăți, grija părintească ce ni se poartă. Ea ne dă curaj și în­credere în ziua de mîine, ne dinamizează hotărîrea în a acționa cu forțe sporite pent­ru a șterge cit mai repede urme­le calamităților. In urma inundațiilor din Vatra Dornei, familia compusă din 10 persoane, mea, rămas fără locuință și aproa­­­pe fără nimic altceva. Dar numai pentru un moment. Imediat, am fost cazați în con­diții omenești, ca și toți cei­lalți sinistrați din oraș. Un a­­jutor substanțial­ am primit prin donații, constînd în îm­brăcăminte, încălțăminte, len­jerie și alimente. Nu știu cum să mulțumesc pentru tot ceea ce s-a făcut și se face pentru noi, dar știu că numeroasa mea familie nu va putea uita niciodată a­­ceasta. Recu­noștința noastră o vom dovedi în mun­ca de refacere, de creștere a producției, de reînflorire a pa­triei atît de rănită de barbara dezlănțuire a furiilor oarbe ale naturii. Sub conducerea înțeleaptă a partidului, cu cu­raj și prin muncă tenace, vom șterge toate urmele calamită­ților. SAVIN DULAP muncitor la U.E.S.S. „Dorna Foresta" i După evacuarea apei pro­venită din inundații, mun­citorii, tehnicienii și ingi­nerii au procedat la de­montarea motoarelor elec­trice de la mașini și insta­lații pentru recondiționare. Astfel de operațiuni au fost făcute și la Fabrica de confecții mătase din orașul Sighișoara (fotografia de sus). Printre localitățile rurale din județul Alba care au avut de suferit de pe urma calamităților naturale s-a a­­flat și comuna Unirea (fo­tografia de jos). IN AGRICULTURĂ • IN AGRICULTURA Cu toate energiile însămînțărilor pentru încheierea și întreținerea gospodărească a culturilor­ (Urmare din pagina I) funcție de starea umidității so­lului, ci și de cantitatea totală de căldură, exprimată în sume de temperaturi. In zona noas­tră, ele nu pot depăși, după pri­ma decadă a lunii iunie, 2.300 grade C. In acest caz, cele mai bune perspective, privind resurse­le termice ce le vom avea, le are cultura cartofului. Pentru aceasta se impune ca toate unitățile care mai au rezer­ve suficiente de tuberculi de să­­mînță să se orienteze spre supli­mentarea planului la această cultură. Numeroase cooperative agricole de producție, printre care le enumerăm pe cele din Grâmești, Siminicea, Vicovu de Sus, Măreței, Hănțești, Plopeni, Ipotești, Moara etc. au și hotărit să mărească planul plantării cartofului cu suprafețe ce echi­valează cu sute de hectare. Con­siderăm că hotâririle luate de conducerile acestor cooperative agricole, pe lângă faptul că con­stituie o adevărată manifestare patriotică, dar sunt și o dovadă de chibzuință, de maturitate in gindire, deoarece, știut este că această cultură reprezintă, pen­tru județul nostru, ponderea cea mai mare în valoarea producției vegetale - marfă. In bătălia pentru asigurarea unor recolte sporite, o atenție deosebită se acordă întreținerii culturilor care sunt serios ame­nințate de buruieni, cât și de boli și dăunători. Se lucrează din zori și pînă noaptea, cu toate mijloacele. Vom relata cîteva secvențe din cadrul unor unități cooperatiste în care am poposit în ultimul timp. HĂNȚEȘTI : • „Cu toții, laolaltă, participăm la întreținerea culturilor“ • De ce cu toții la I.M.R. și nimeni la sec­ție ? Ințelegînd just cerința ca jude­țul nostru să contribuie mai mult la aprovizionarea populației și a industriei cu cartofi, aici, la Hănțești, conducerea cooperati­vei a hotărit să planteze în plus, față de cele 205 ha. planificate, 9 hectare. Patru din acestea sînt de pe acum plantate, urmînd ca restul de 5 ha. să fie puse cu sapa, după marcator, în tarlaua denumită „Bahnă". întreținerea culturilor se află in plină desfășurare. La cultura cartofului, de pildă, brigăzile I, a V-a și a VI-a au și terminat prima prașilă. Vineri, cooperatorii din brigăzile a VII-a și­ a VIII-a din satul Berești, nedezmințin­­du-și hărnicia dintotdeauna, erau prezenți masiv la prășitul sfeclei de zahăr. Brigada a IV-a își împărțise forțele­­ o parte la sfeclă și o parte la cartofului pe terenul din prășitul apro­pierea sectorului zootehnic. Totodată, două prășituri acțio­nate mecanic erau folosite la în­treținerea porumbului. Totuși, la secția de mecanizare de la a­­ceastă unitate agricolă coope­ratistă am întîlnit o situație a­­normală : în ziua de vineri, 29 mai a.c., toți cei trei factori din conducerea secției — șeful, me­canicul și economistul, în plină campanie, erau plecați la între­prindere !... Poate ne spune con­ducerea I.M.A. Salcea „motive­le“ ! ? Dar să revenim la cooperatori, mai precis la legumicultori : în locul denumit „Mălăiște", ei ter­minaseră de plantat varza de vară și plantau 2 hectare cu castraveți. Cooperatorii din a­­ceastă brigadă au hotărit să mă­rească suprafața la această cul­tură cu încă două hectare. „Suntem avansați cu lucrările de întreținere, ne spunea pre­ședintele D. Cazacu. Alături de toți cooperatorii, noi cei din con­ducere, brigadierii, personalul administrativ, muncim tot la cot pe tarla, pentru distrugerea la timp a buruienilor, pentru spori­rea recoltei. Eu însumi prășesc un hectar de porumb“. Față de cele afirmate de pre­ședinte, cu atît mai anacronică apare atitudinea cooperatorului Adam Blanaru, care, desconside­­rînd îndatoririle sale firești, nu participă la muncă. Cele 5 rîn­­duri de sfeclă, singurele ce sînt neprășite în tarla, te acuză, to­varășe Adam Blanaru ! SIMINICEA : • Se plantează 20 ha. cu cartofi peste plan ! • La sfecla de zahăr și mac, co­operatorii execută prașila a II-a. Pe președintele unității, tova­rășul Gh. ter­eleac, l-am găsit in plină acțiune de coordonare a lucrărilor de maximă urgență. In momentul sosirii noastre în uni­tate, președintele supraveghea fertilizarea cu gunoi de grajd a unei suprafețe pe care voia s-a planteze suplimentar cu cartofi. „Avînd suficienți tuberculi de să­­mînță, ne spunea interlocutorul, s-a hotărit în consiliul de condu­cere, și era firesc să fie așa, dat fiind că pe țară (datorită cala­mităților) au fost compromise în­semnate suprafețe cu această cultură, să mărim suprafața cu cartofi de la 155 la 175 hectare. Azi fertilizăm și pregătim bine terenul, iar mîine vom planta. Avem certitudinea că vom obți­ne o recoltă bună. In prezent, mai avem o suprafață de teren în care încă nu se poate însă­­mînța cu porumb, în schimb, toate forțele sînt îndreptate spre întreținerea culturilor. La sfeclă (140 hectare) și mac (100 hec­tare) s-a încheiat prașila I și este pe jumătate efectuată cea de-a II-a. La cartof s-au pră­și șit mecanic 140 hectare. De mîine, vom acționa din urmă cu sapele. Ca și anul trecut, ne dăm sea­ma că, în această unitate, se muncește cu simț de răspundere, atît din partea conducerii, cit și a specialiștilor. Și-n legumicultură, sub direc­ta supraveghere a tovarășei ing. E. Rădulescu,­ se desfășurau lu­crări urgente : se planta ardeiul, se terminau de prășit 26 ha, cu castraveți, iar ceapa plantată pe 10­ ha. se prezenta într-un stadiu bun de vegetație, fiind deja pră­șită o dată. ZVORIȘTEA : • Ploaia din ajun nu a întrerupt lucrările. • Toa­te mijloacele sunt grupate la prășit porumbul • La brigada a III-a se cunoaș­te mina omului gospodar. In dimineața zilei de vineri, deși joi plouase bine pe unele tarlale, la C.A.P. Zvoriștea acti­vitatea în cîmp se desfășura nor­mal. Cooperatorii au înțeles că timpul instabil nu permite nici o amînare. Așa se explică faptul că, în aceste zile, prașila­­ se desfășoară din plin la toate cul­turile. Mai avansați cu lucrările sînt cooperatorii conduși de bri­gadierii Constantin Luchian și Andrei Moscaliuc. O evidențiere aparte a făcut-o inginerul șef, D. Capverde, pentru activitatea depusă de brigadierul Mihai A­­garafinei. Acesta, deși este de curînd în conducerea brigăzii a IlI-a, a reușit ca, în scurtă vreme, datorită spiritului său de bun gospodar, să organizeze în așa fel treburile incit formația sa de lucru să ajungă printre cele dinții la toate activitățile de se­zon. Mecanizatorii secției Zvoriștea au muncit conștiincios în această campanie. Și la venirea noastră în unitate acționau la semănatul inului și fasolei, la prășitul cultu­rilor. Din păcate, fapta meca­nizatorului Alexandru Bursulesei, care a fost găsit transportînd pe ridicătorul hidraulic saci cu car­tofi și deasupra pe un alt trac­torist, denotă că aici regulile de protecția muncii și disciplina nu sunt respectate. Din cele relatate, cit și din multitudinea veștilor ce ne sosesc la redacție, se desprinde clar ideea că toți cooperatorii, toți cei care lucrează în agricultură sunt conștienți că, in aceste zile, măsurile care se întreprind și se vor întreprinde prezintă o im­portanță hotăritoare pentru economia noastră națională. Urmind exemplul fruntașilor, nici un efort, oricît de mare ar fi el, nu tre­buie precupețit, pentru a se da impuls maxim lucrărilor urgente din agricultură ! In aceste zile, imagini asemănătoare celei pe care o publicăm astăzi pot fi întîlnite peste tot, in unitățile agricole, unde oamenii muncii de la sate acționează cu hotărire pentru a pune o bază trainică viitoarelor recolte A ­C.E.C.-CONTUL 2000 42.185.000 lei, la această cifră se ridica la 30 mai suma depunerilor din întreaga țară în contul C.E.C. - 2000. Cele mai substanțiale donații în „contul omeniei" le-au făcut ce­tățenii Capitalei - 9.448.900 lei, cei ai județelor Arad - 2.673.500 lei, Cluj - 2.280.200 lei, Timiș - 1.774.000 lei, Bi­hor - 1.697.400 lei și Argeș - 1.388.500 lei. Printre milioanele de cetățeni care contribuie pe această cale la ajutorarea populației din județele grav afectate de inundații se numără și elevii Liceului „Nicolae Bălcescu" din Pitești (suma depusă - 18.000 lei), precum și cei de la Școa­la generală nr. 1, din aceeași localitate — 4.106 lei. (Agerpres) Situația hidrometeorologică In ultimele zile, atît factorii me­teorologici cit și cei hidrologici au evoluat favorabil, producînd o ameliorare generală. Astfel, vremea s-a menținut în general frumoasă și s-a încălzit mai ales în sudul țării. Au mai căzut ploi locale numai în jumătatea de nord - vest a țării și regiunea de munte, fără a influența negativ nivelurile rîurilor interioare. Se apreciază că în următoare­le două zile, vremea se va men­ține frumoasă și va continua să se încălzească în cea mai mare parte a țării. Se va accentua ast­fel procesul de evaporare a apei din sol. In jumătatea de nord a țării vor mai cădea averse care nu vor totaliza însă cantități mari de apă. In zonele de munte, a­­versele vor fi mai frecvente. Cotele înregistrate sîmbătă la amiază la Comisia centrală de apărare împotriva inundațiilor a­­rată că Dunărea este în creștere generală cu mici fluctuații loca­le. In aval de Tr. Severin și pînă la Bechet, apele cresc cu 8—14 cm. Ele se mențin, de asemenea, în creștere și în aval de Bechet pînă la Cernavoda, cu 8 cm., iar de aici și pînă la Brăila cu 2 cm. La Brăila și Galați cotele sînt în scădere ușoară, 2-3 cm., și se mențin staționare în aval. Frontul undei de viitură pă­trunse în țară la 21 mai a ajuns sîmbătă la Hîrșova. Pe Mureș, apele sunt în scăde­re continuă, depășind încă cotele de inundație la Săvîrșin cu cca. 35 cm., Radna cu 100 cm., Arad cu 50 cm., și la Periam cu 140 cm. Oltul scade pînă la Rm. Vîl­­cea, nivelurile apei fiind însă deasupra cotelor de inundație în aval de Hoghiz, cu 8—40 cm. și la Slatina, cu 20 cm. In aval a­­pele sînt staționare. Șiretul se află în scădere pe întreg parcursul, rămînînd peste cotele de inundație cu 10 cm. la Lungoci și cu 30 cm. la Șendreni. Prutul scade ușor pe sectorul Ungheni - vărsare, menținîndu-și apele peste cotele de inundație la Drînceni cu 15 cm., Fălciu cu 110 cm. și Oancea cu 40 cm. Nivelurile celorlalte ape interi­oare sînt în continuă scădere. (Agerpres) State, organizații internaționale și persoane din străinătate sprijină România pentru înlăturarea pagubelor provocate de inundații Personalul diplomatic al Am­basadei Republicii Cuba din București a hotărit să contribuie cu suma de 21.000 lei la recupe­rarea pagubelor cauzate de ca­lamitățile naturale ce s-au abă­tut asupra României. ★ Societatea medicală interna­țională a trimis spre România un transport de medicamente cu a­jutorul a două autosanitare care vor rămîne la dispoziția țării noastre cit timp va fi necesar. ★ Pentru ajutorarea inundațiilor din țara victimelor noastre, Crucea Roșie japoneză va trimi­te, la sfîrșitul acestei calea aerului, antibiotice, luni, pe clo­­ramfenicol și alte medicamente in valoare de 585.000 yeni. Crucea Roșie norvegiană a fă­cut o donație constînd în 80 tone alimente și 4.000 perechi încăl­țăminte. De asemenea, Societa­tea „Ajutorul Bisericii norvegie­ne" a donat în­ plus, față de cele anunțate anterior, importante cantități de preparate din carne, conserve din legume, alimente pentru copii, antibiotice, vacci­nuri TAB, încălțăminte. Valoa­rea totală a donației făcută de această societate este de 1.000.000 coroane norvegiene. ★ 29 de tone medicamente și alte ajutoare au fost trimise din Copenhaga către zonele inun­date din România, a anunțat Consiliul Bisericii Luterane da­neze. Pînă în prezent, în Danemarca au fost colectate, în același scop, aproximativ 340.000 coroane da­neze. Comitetul de ajutorare al bi­sericilor germane din R. F. Germaniei a expediat, pe adre­a­sa comandamentului pentru co­ordonarea ajutoarelor destinate sinistraților români, două ca­mioane transportînd 10 tone îm­brăcăminte pentru copii și 300 corturi. Asociația elvețiană a ajutoru­lui muncitoresc - țărănesc a a­­nunțat că a trimis în România o donație de 1.000 franci. ★ In legătură cu pagubele rezul­tate în urma inundațiilor catas­trofale din țara dv. și față de suferințele personale ale multor cetățeni români pricinuite de a­­ceastă calamitate, dorim să vă exprimăm sentimentele noastre sincere de compasiune și solida­ritate — se spune într-o scrisoa­re trimisă de firma „C. H. Boeh­­ringer Sohn" din Ingelheim am Rhein (R. F. a Germaniei). Pen­tru a contribui cu un mic ajutor, trimitem Ministerului Sănătății din România, prin intermediul reprezentantului nostru la Bucu­rești, un transport de medica­mente. Firma „Humphreys and Glas­gow", prin directorul său gene­ral L. Dobson, și directorul H. R. H. Macculloch, anunță un aju­tor constînd dintr-o jumătate de milion de tablete pentru purifi­carea apei, precum și sprijin la repunerea în funcțiune a uzine­lor industriale românești avaria­te de inundații. Firma „Byk Gulden Lomberg" din R. F. a Germaniei, producă­toare de medicamente și alimen­te pentru copii, scrie, adresîn­­du-se întreprinderii românești de comerț exterior „Terra" . Adine impresionați de urmările acestei tragedii, și animați de sentimen­te de solidaritate, vă rugăm să primiți din partea noastră un a­­jutor de circa 2.000 dolari, sub formă de alimente pentru copii, medicamente și anestezice utile în urgențele chirurgicale. Reprezentantul unor firme aus­triece în România, Peter Zwoel­fer, arată în scrisoarea sa , in numele firmelor „AWT" și „Evi­­denzburo für Aussenhandelsge­­schafte"­din Viena, precum și în numele meu personal, îmi ex­prim întreaga compasiune față de grelele pierderi cauzate de calamitățile naturale ce s-au abătut asupra României. Pînă la stabilirea definitivă a modului de ajutorare ce va fi oferit de firmele pe care le reprezint, per­sonal mă angajez să depun, în contul 1.000, pînă la sfîrșitul a­­nului 1970, suma de 5.000 șilingi austrieci. Pe adresa întreprinderii de co­merț exterior „Fructexport" con­tinuă să sosească comunicări din partea firmelor străine cola­boratoare, prin care se transmit noi donații la fondul destinat si­nistraților. Astfel, din R. F. a Germaniei au donat : „Johannes Ehlers"­ - 5.000 mărci ; „Ulbrichte", „Leh­man Sohne", „Holbeck" și „Leh­man" din Köln - cite 1.000 mărci; din Danemarca firma „Hans Lun­­dlg" - 1.000 coroane daneze ; din Berlinul occidental, firmele Odată cu cea mai profundă simpatie și speranța că în scurt timp totul va reintra în normal în regiunile năpăstuite de revăr­sarea apelor, Stephen Furbacher oferă, din partea firmei „Pres Amax Alumin­um Greenwich Conn", 1.200 colete cu alimente pentru copii. ★ La întreprinderea de stat pen­tru comerțul exterior „Chimim­­port" au sosit o serie de tele­grame prin care firme din străi­nătate avînd relații de colabora­re cu întreprinderea noastră își exprimă simpatia față de po­porul român greu încercat, amin­tind în același timp că doresc să contribuie la înlăturarea dau­nelor provocate de inundații. In felul acesta, Grupul chimic „Bass" anunță că va trimite, prin firma „Nordmark Werke", medi­camente în valoare de mărci. Institutul „Gentile" 10.000 din Italia, prin reprezentantul său, dl. Fauro, a oferit tablete anti­­gripaie, iar firma „Immuno" din Viena va trimite gratuit plasmă umană uscată. De asemenea, au comunicat alte donații firme și întreprin­deri din diverse țări, întreprin­derile farmaceutice „Geigy" din Basel au donat o nouă sumă de 5.000 franci elvețieni ; din Dane­marca firmele „Nitroamtonizer" și „Nissen" au donat 5.000 co­roane și, respectiv, 1.000 coroa­ne ; din Austria, firma „Westing­­haus“ a donat 40.000 șilingi, iar Societatea de acțiuni pentru Co­merț din Viena - 15.000 șilingi; din Suedia, firma „Felix" — 20 tone pui congelați ; din Marea Britanie, diferite firme și per­soane originare din țara noas­tră au donat 1.788 dolari ; firma „Kurt Dietrich" din Berlinul oc­cidental - 5.000 mărci; firma „Ch­ilio Brothers Petroleum" din New York - 6.000 dolari S.U.A. ; Comptoir Algerien du Levant „Gezclim­ - Transport" - 1.000 do­lari S.U.A. ★ Grupul de tehnologi ai firmei olandeze „Stamb­arbon“, care lucrează la Combinatul chimic din Craiova, profund emoționați de încercarea dureroasă suferită de populația din unele regiuni ale României în urma inundații­lor, au găsit de cuviință să con­tribuie cu 5.000 lei la fondul de ajutorare a sinistraților. In sprijinul populației și regiu­nilor din țara noastră, care au suferit grave pierderi în urma recentelor inundații, sosesc din străinătate și multe donații indi­viduale, in valută sau sub diferi­te alte forme. Astfel, cetățeanul francez Er­lich David a donat 1.000 dolari; Juliana Bew din Lugano — 1.000 franci elvețieni , dr. Kreusch din Düren (R. F. a Germaniei) - 200 kg. medicamente ; Jan Westphall din Danemarca - 500 coroane. (Agerpres) ★ ★ ★ ★ ★ ★ „Kurt Otto" și cite 3.000 mărci. Bruno Bilan" — ★

Next