Zori Noi, mai 1970 (Anul 23, nr. 6958-6982)

1970-05-26 / nr. 6977

Proletari din toate țările, uniți-vă I Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIV Nr. 6977­­ marH 26 mai 1970 j 4 pagini 30 bani pătrunși BI B M­AIMI TM Pentru înlăturarea RESPONSABILITATE urmărilor calamităților UMANA ȘI SOCIALA, naturale, pentru ajutorarea zonelor sinistrate! Duminică, în majoritatea unităților economice de pe cuprinsul județului, mun­citorii, inginerii și tehnicienii, dînd expre­sie concretă înaltelor lor calități umane, dovedind o puternică solidaritate, au fost la datorie. Chemării înflăcărate adresată de conducerea superioară de partid și de stat întregului popor de a contribui, prin efor­turi sporite, la înlăturarea grelelor pierderi pricinuite țării de sălbatica năvălire a ape­lor, la îndeplinirea planului de stat pe a­­cest an, a angajamentelor asumate în în­trecerea socialistă, i s-a răspuns, într-o emoționantă unanimitate, prin fapte. Fo­restierii, care au avut de suferit datorită revărsării apelor, au muncit pentru recu­perarea rămînerilor în urmă, pentru rea­ducerea activității la normal. In abatajele de la Leșu Ursului și Fundu Moldovei, mi­nerii, acești oameni încercați cu greul, au muncit pentru a pune la dispoziția econo­miei cantități sporite de materii prime. La fel, în multe alte întreprinderi, munca nu a încetat. Momentelor grele prin care trece țara, încercata noastră clasă muncitoare le răspunde prin hotărîrea fermă de a nu-și precupeți forțele și priceperea, astfel ca, prin obținerea unor importante producții suplimentare, să contribuie efectiv la biru­­irea dificultăților, la înfăptuirea exempla­ră a sarcinilor. In pagina a II-a . Relatări privind activitatea productivă desfășurată duminică. Omenie în gînd și­­ aptă Urmărim, zi de zi, veștile care ne dau imaginea dezastrului, dar, mai presus decît aceasta, avem în față imaginea biruin­ței, conturată din gînduri și fapte de omenie. Din gînduri și fapte care trec dincolo de co­lectivul de muncă, de căminul propriu, de localitate, de hota­rele județului, reunindu-se in forța maselor. Consemnăm cîteva dintre cele mai noi vești sosite din diferite colțuri ale județului. in îr stfrprinderi ale municipiu­lui Suceava, duminică n-a con­tenit lucrul. Lapidare, cifrele ne spun : aproape 800.000 lei pro­ducție suplimentară realizată. Este rodul efortului pe care l-au depus muncitorii, inginerii și tehnicienii, uniți în frontul larg al bătăliei pentru refacerea pa­gubelor pricinuite economiei de revărsare a apelor. In fapt, fie­care clipă de lucru, fiecare pro­dus se adaugă la înălțarea ma­relui dig format de efortul po­porulu­i. Contul 2000 deschis la C.E.C., contul omeniei, este solicitat, zilnic, de mii de cetățeni din ju­dețul nostru. Stăm de vorbă cu tovarășa Maria Iftimia, directoa­rea Filialei C.E.C. Suceava.­­ Ce considerați mai carac­teristic în această mare acțiune care a cuprins masele ?­­ Fiecare fapt are în el ceva deosebit, emoționant. Vin gru­puri mari, care oferă mii de lei. S-au depus sume importante din partea organizației munici­pale a U.T.C., Grupului școlar pentru industrializarea lemnu­lui, școlilor generale, liceelor. Gestul bătrînului Constantin Ca­­listru din Vulturești, venit oca­zional cu treburi pe aici, sau al lui Enăcuță Gheorghe, un copil de cîțiva ani, care a depus nu­mai 5 lei, este tot atît de plin de generozitate. Lista depunăto­rilor în contul 2000 este nesfîr­­șit de mare. Este lista în care citind nume, citești gîndurile curate, înălțătoare. Pînă în seara zilei de ieri, în contul 2000 a fost depusă, pe întregul județ, suma de 587.074 lei. Insemnate cantități de obiec­te de îmbrăcăminte, încălțămin­te și alte bunuri materiale se colectează la Suceava din do­națiile populației de aici și din 16 comune învecinate. O parte din acestea, încărcate în două mijloace de transport auto, au luat, ieri, drumulul către sinis­trații din comunele Boroaia și Drăgoești. Un alt exemplu edi­ficator de solidaritate umană, Cîmpulung Moldovenesc, Iată un bilanț al sprijinului con­cret : pentru ajutorul zone­lor sinistrate, suma subscri­să de colectivele din­treprinderi se ridică la peste în­3 milioane lei. S-au colectat mii de obiecte de îmbrăcăminte, de uz casnic și însemnate cantități de produse alimentare. In tot cursul zilei de duminică s-a des­fășurat o muncă febrilă. Gospo­dine, pensionari, tineri și tinere s-au prezentat la centrele de colectare a ajutoarelor pentru sinistrați și au cerut să dea vo­luntar o mînă de ajutor. In bu­zunarele hăinuțelor, copiii pu­neau pachete cu dulciuri, de­sene și scrisori calde către co­legii lor, școlari din zonele ca­lamitate. Expresie a nobilei e­­ducații patriotice primite, ges­ E. MOREA (Continuare în pagina a III-a) Bătălie pentru apărarea Insulei Mari a Brăilei Prin telefon de la CONSTANTIN TARTOI redacția ziarului „înainte" Brăila Sînt cîteva zile de cînd în județul Brăila se dă o bătălie cruntă între om și stihiile na­turii. Mai bine zis, sînt zile și nopți de cînd la chemarea bi­roului comitetului județean de partid, zeci de mii de oameni, muncitori, țărani cooperatori, membri ai gărzilor patriotice, ingineri, tehnicieni și funcțio­nari, ostași și ofițeri ai forțelor noastre armate s-au angajat cu toată energia și hotărîrea în acest adevărat front al lup­tei cu puhoaiele. Prin așezarea sa, județul Brăila este străbătut de apele Dunării, ale Siretului și Bu­zăului. Intr-o perioadă ca a­­ceasta, cînd ploile se țin lanț, fiecare dintre cursurile de apă prezintă pericol, mai cu seamă ca urmare a viiturilor nemaiîn­­tîlnit de puternice. Dar oamenii, zeci de mii de oameni, sînt pe poziție, făcînd din forțele brațelor lor baraj de forță în calea apelor um­flate. Se înscriu, în această supraomenească bătălie, fap­te de eroism impresionante prin fermitatea, dăruirea și spiritul de sacrificiu al tuturor celor ce veghează la apărarea întreprinderilor industriale, a pămînturilor cultivate pe mari întinderi cu promițătoare cul­turi de cereale, plante tehnice și legume, a orașului nostru în­floritor, a satelor. Pretutindeni, pe malul rîului Buzău, pe al Siretului, de-a lungul Dunării, dar mai ales pe cei 156 km, cît măsoară digul centură ce apără Insula Mare a Brăilei, apelor um­flate i se opune cu îndîrjire un baraj viu, de zeci de mii de oameni. O luptă eroică se dă zi și noapte cu apele fluviului, cu deosebire pe digul de apărare a celor 72.000 hectare din Insula Mare a Brăilei, „acest Bărăgan dintre ape“, cum ne-am obișnuit să-l numim, da­torită bogatelor recolte de po­rumb și floarea soarelui pe care le dă în fiecare an ham­barelor țării. Numai în toam­na trecută, prin obținerea unei producții medii de 5.144 kg. (Continuare în pag. a III-a) COOPERATORII SUCEVENI NU TRIMIS SPRE JUDEȚUL MURES PESTE 100.A0U­NC. UE CÂRTOFI Infruntînd ploaia, vîntul, fri­gul, cooperatorii din județul nostru au încărcat, duminică, zeci și zeci de tone de cartofi, pe care le-au trimis, cu un con­voi de 40 camioane, spre jude­țul Mureș, pentru ajutorarea unor cooperative agricole sinis­trate. Fălticenii — locul de for­mare a convoiului — a trăit momente de emoționantă ma­nifestare a solidarității uma­ne. Au sosit aici camioane pli­ne din toate părțile județului : de la Plopeni și de la Forăști, de la Rădășeni și Baia, de la Bălcăuți, Calafindești, Ipotești, Stroești, Gălănești, Grănicești etc., în total din 25 de coope­rative agricole. Pe mașini pu­teau fi citite inscripții prin care donatorii își exprimau hotărî­­rea de a ajuta din toată ini­ma, cu tot ce le stă în putin­ță, localitățile, unitățile eco­nomice, populația din județele greu încercate de calamități. „Județul Suceava, pentru popu­lația sinistrată din județul Mu­reș“, „Sub conducerea parti­dului Comunist Român, vom în­vinge toate greutățile“, „Ne vom înzeci eforturile pentru a re­cupera pagubele pricinuite de inundații“, „Populația din județul Suceava, împreună cu întreaga țară, este alături de voi“, „Județul Suceava, pentru membrii C.A.P. Fîntînele - So­­vata", „Județul Suceava, pen­tru C.A.P. Chețani - Luduș“, „Unitate, dîrzenie, muncă și vom învinge !" sînt cîteva din lozincile și îndemnurile înscrise DUMITRU TURTA (Continuare în pag. a III-a) Convoiul de mașini din județul Suceava, la plecare către zonele sinistrate din țară i IN INTERIORUL ZIARULUI 1 • State, organizații interna­­­­­­ționale, persoane și firme de J I peste hotare sprijină România j 1 • Impresionante valențe umane j Hala mașinilor de mobilă de la I.M.I.L. Rădăuți . Emilian Maxim asigură, deși este duminică și curentul electric poate fi întrerupt din clipă în clipă, piesele de bază pentru paturile așteptate în zonele sinistrate Sprijin prețios acordat crescătorilor de animale . Precipitațiile neobișnuit­­ I de reci care au căzut, în­­­­ ultimul timp, pe raza jude­­­­­­țului s-au transformat în 1­1 zăpadă în zonele monta­­­­­­ne cu altitudini de peste­­­­­1.000 metri. Animalele, ur­­­ ț care ia pășunat pe înălți­­­­i­mile Rarăului și Dornelor, l­­ care se aflau în pericol,­­­­ au fost coborîte, în timpul i­i cel mai scurt, și adăposti­­­­­­te cu grijă. In sprijinul l J crescătorilor de pe Valea ’ ț Bistriței au venit munci­­i­­­torii de la exploatările fo­­­­­­restiere. In grajdurile s ) punctelor de lucru din a­­­­­­ceste zone se află peste­­ 1 2.000 de oi și 300 de bo­­ț­i vine. Răspunderea oame­­­­­­nilor în fața greutăților ș­i provocate de vitregiile na­­­­­­turii s-a dovedit, încă o 1­1 dată, la înălțime. | |____________| PE FROM­UL RECOL­TEI, FERMARE $I DÂREI RE­PEMRE SPORIREA PROOEDIIEI Acum, cind în unele zone ale țării apele tind să se retragă în albii, cînd în alte zone furia revărsărilor nu s-a domolit ci, dimpotri­vă, devine tot mai amenințătoare, acum cînd situația climaterică continuă să fie instabilă, agriculturii, tuturor celor ce muncesc pe o­­goare le revin datorii de cea mai mare în­semnătate pentru binele țării, pentru traiul tuturor celor ce muncesc. Răspunderea și hărnicia celor care în­fruntă natura potrivnică în această perioadă se manifestă prin aceea că, pe măsură ce timpul permite, tineri și vîrstnici participă la lucrările din cîmp cu toată dăruirea. Am sur­prins această atitudine de masă în foarte multe locuri. Opiniile cadrelor de răspundere din unitățile agricole de stat, din cele coope­ratiste, discuțiile avute cu numeroși țărani vădesc însuflețirea cu care a fost primită chemarea U.N.C.A.P., cît și APELUL LANSAT DE CĂTRE BIROUL COMITETULUI JUDEȚEAN DE PARTID ȘI COMITETUL EXECUTIV AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN. In cele ce urmează inserăm doar cîteva din realizările obținute pînă în prezent și gîn­durile nutrite în aceste zile de cel de care depinde suplimentarea producției agricole, in vederea acoperirii minusurilor datorate inun­dațiilor. Astfel, la Plopeni, Petru Cli­­menco, președintele unității, ne-a relatat următoarele : „Nici noi nu am fost ocoliți de greu­tățile efectuării lucrărilor în cîmp. Ploile, care nu au contenit zile în șir, ne provoacă multe greutăți. Cu toate acestea, în prezent, întreaga suprafață des­tinată cartofului este plantată și mai avem de însămințat doar 40 hectare cu porumb. Aceasta se datorește faptului că toți coope­ratorii, de la mic la mare, au în­țeles că acum nimănui nu-i este permis să nu folosească fiecare clipă bună de lucru. Și astăzi, de pildă (n.r., 25 mai a.c.),­ deși ieri a plouat, au ieșit prăsitorii în cîmp la executarea prașilei­­ la sfecla de zahăr. Evidențiez coo­peratorii din brigada lui Vasile Radu, care, ca un singur om, în puținele ore bune de lucru, sau chiar printre ploi, au împînzit tarlalele „Coada lazului", „La Baltă" și au întreținut culturile. Am prevăzut pericolul îmburuie­­nării porumbului semănat înain­te de ploi. La indicația ingine­rului șef Mihai Sava, și sub di­recta sa supraveghere, într-una din zilele din urmă am lucrat cu sapa rotativă peste 175 hectare cu porumb. Pentru a suplimenta fondul alimentar din acest an, văzînd situația gravă creată în țară datorită inundațiilor, am semănat peste plan 75 hectare cu fasole prin porumb". Din aceste cîteva cuvinte sim­ple, dar deosebit de convingă­toare, reiese pregnant dorința unanimă a cooperatorilor din Plopeni pentru a face totul ca producția agricolă să crească. Și la unitatea vecină, Salcea, tovarășul Constantin Birgăoanu, secretarul comitetului comunal de partid, ne-a confirmat cele văzute de noi în cîteva tarlale și anume că țăranii cooperatori de aici, cu toate ploile intermi­tente din ultima vreme, se pre­zintă cu rezultate meritorii în toate brigăzile. Cifrele care ilus­trează aceasta sunt evidente : s-a efectuat prașila I pe 93 ha. cu sfeclă de zahăr din 120 ha. semănate, la cartofi - 7 ha. manual și 68 ha. mecanic,, iar la porumb s-a aplicat sapa rotativă pe 67 hectare. „Ne-am gîndit și am și pus în practică, ne spunea inginerul șef Vasile Oanea, ca, la cartof, cultură cu mari posibilități de a produce normal chiar dacă plantăm tu­berculii acum, să depășim pla­nul. Astfel, în prezent am depă­șit deja planul de 165 hectare cu trei hectare, intenționînd ca și aici, la Salcea, precum și la brigada din Varatec să conti­nuăm a planta cartofi peste plan. Încrederea că vom reuși să realizăm producții superioa­re ne-o dă cu deosebire faptul că, în masă, membrii coopera­tori participă la muncă, iar me­canizatorii, conduși de M. Rusu, iși fac pe deplin datoria. Briga­da a IV-a de la Varatec, con­dusă de Vasile Zaiț, deține­a pînă acum locul fruntaș, prașila la toate culturile fiind a­­proape pe terminate. In munca sa, brigadierul a fost mult a­­jutat de șefii de echipă Vasile Luculescu, Mihai Mitrea, Emi­lian Chihaia și alții. Rezultate bune au și brigăzile conduse de Fănel Zaharia și Constantin Pie­­traru. Chiar azi (n.r., ieri), ime­diat ce soarele va mai zvînta cît de cît terenul, vom ieși în cîmp, la lucru, folosind toate mijloacele". Concludent este că tărăgăna­rea în luarea deciziilor, fluctua­ția participării la muncă, sînt noțiuni fără sens în cooperati­va agricolă de producție Salcea. „Cînd ploile s-au mai rărit și am avut ferestre care au per­mis să se lucreze - ne spune inginerul șef Mihai Păvă­­loi de la C.A.P. Moara - am ac­ționat atît la plantarea cartofi­lor, la însămînțarea porumbu­lui, cît și la întreținerea culturi­lor. Astfel, sîmbătă, deși timpul a fost rece, cu ploaie, peste 500 cooperatori au înfruntat vre­mea, rămînînd o bună parte din zi în cîmp. Chiar azi (luni, 25 mai a.c.), vom reîncepe planta­rea fasolei prin porumb. Sîntem pregătiți cu toate mijloacele pentru reluarea lucrărilor de în­ GH. ZAHARESCU (Continuare in pagina a III-a) t

Next