Zori Noi, mai 1970 (Anul 23, nr. 6958-6982)
1970-05-26 / nr. 6977
Proletari din toate țările, uniți-vă I Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIV Nr. 6977 marH 26 mai 1970 j 4 pagini 30 bani pătrunși BI B MAIMI TM Pentru înlăturarea RESPONSABILITATE urmărilor calamităților UMANA ȘI SOCIALA, naturale, pentru ajutorarea zonelor sinistrate! Duminică, în majoritatea unităților economice de pe cuprinsul județului, muncitorii, inginerii și tehnicienii, dînd expresie concretă înaltelor lor calități umane, dovedind o puternică solidaritate, au fost la datorie. Chemării înflăcărate adresată de conducerea superioară de partid și de stat întregului popor de a contribui, prin eforturi sporite, la înlăturarea grelelor pierderi pricinuite țării de sălbatica năvălire a apelor, la îndeplinirea planului de stat pe acest an, a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă, i s-a răspuns, într-o emoționantă unanimitate, prin fapte. Forestierii, care au avut de suferit datorită revărsării apelor, au muncit pentru recuperarea rămînerilor în urmă, pentru readucerea activității la normal. In abatajele de la Leșu Ursului și Fundu Moldovei, minerii, acești oameni încercați cu greul, au muncit pentru a pune la dispoziția economiei cantități sporite de materii prime. La fel, în multe alte întreprinderi, munca nu a încetat. Momentelor grele prin care trece țara, încercata noastră clasă muncitoare le răspunde prin hotărîrea fermă de a nu-și precupeți forțele și priceperea, astfel ca, prin obținerea unor importante producții suplimentare, să contribuie efectiv la biruirea dificultăților, la înfăptuirea exemplară a sarcinilor. In pagina a II-a . Relatări privind activitatea productivă desfășurată duminică. Omenie în gînd și aptă Urmărim, zi de zi, veștile care ne dau imaginea dezastrului, dar, mai presus decît aceasta, avem în față imaginea biruinței, conturată din gînduri și fapte de omenie. Din gînduri și fapte care trec dincolo de colectivul de muncă, de căminul propriu, de localitate, de hotarele județului, reunindu-se in forța maselor. Consemnăm cîteva dintre cele mai noi vești sosite din diferite colțuri ale județului. in îr stfrprinderi ale municipiului Suceava, duminică n-a contenit lucrul. Lapidare, cifrele ne spun : aproape 800.000 lei producție suplimentară realizată. Este rodul efortului pe care l-au depus muncitorii, inginerii și tehnicienii, uniți în frontul larg al bătăliei pentru refacerea pagubelor pricinuite economiei de revărsare a apelor. In fapt, fiecare clipă de lucru, fiecare produs se adaugă la înălțarea marelui dig format de efortul poporului. Contul 2000 deschis la C.E.C., contul omeniei, este solicitat, zilnic, de mii de cetățeni din județul nostru. Stăm de vorbă cu tovarășa Maria Iftimia, directoarea Filialei C.E.C. Suceava. Ce considerați mai caracteristic în această mare acțiune care a cuprins masele ? Fiecare fapt are în el ceva deosebit, emoționant. Vin grupuri mari, care oferă mii de lei. S-au depus sume importante din partea organizației municipale a U.T.C., Grupului școlar pentru industrializarea lemnului, școlilor generale, liceelor. Gestul bătrînului Constantin Calistru din Vulturești, venit ocazional cu treburi pe aici, sau al lui Enăcuță Gheorghe, un copil de cîțiva ani, care a depus numai 5 lei, este tot atît de plin de generozitate. Lista depunătorilor în contul 2000 este nesfîrșit de mare. Este lista în care citind nume, citești gîndurile curate, înălțătoare. Pînă în seara zilei de ieri, în contul 2000 a fost depusă, pe întregul județ, suma de 587.074 lei. Insemnate cantități de obiecte de îmbrăcăminte, încălțăminte și alte bunuri materiale se colectează la Suceava din donațiile populației de aici și din 16 comune învecinate. O parte din acestea, încărcate în două mijloace de transport auto, au luat, ieri, drumulul către sinistrații din comunele Boroaia și Drăgoești. Un alt exemplu edificator de solidaritate umană, Cîmpulung Moldovenesc, Iată un bilanț al sprijinului concret : pentru ajutorul zonelor sinistrate, suma subscrisă de colectivele dintreprinderi se ridică la peste în3 milioane lei. S-au colectat mii de obiecte de îmbrăcăminte, de uz casnic și însemnate cantități de produse alimentare. In tot cursul zilei de duminică s-a desfășurat o muncă febrilă. Gospodine, pensionari, tineri și tinere s-au prezentat la centrele de colectare a ajutoarelor pentru sinistrați și au cerut să dea voluntar o mînă de ajutor. In buzunarele hăinuțelor, copiii puneau pachete cu dulciuri, desene și scrisori calde către colegii lor, școlari din zonele calamitate. Expresie a nobilei educații patriotice primite, ges E. MOREA (Continuare în pagina a III-a) Bătălie pentru apărarea Insulei Mari a Brăilei Prin telefon de la CONSTANTIN TARTOI redacția ziarului „înainte" Brăila Sînt cîteva zile de cînd în județul Brăila se dă o bătălie cruntă între om și stihiile naturii. Mai bine zis, sînt zile și nopți de cînd la chemarea biroului comitetului județean de partid, zeci de mii de oameni, muncitori, țărani cooperatori, membri ai gărzilor patriotice, ingineri, tehnicieni și funcționari, ostași și ofițeri ai forțelor noastre armate s-au angajat cu toată energia și hotărîrea în acest adevărat front al luptei cu puhoaiele. Prin așezarea sa, județul Brăila este străbătut de apele Dunării, ale Siretului și Buzăului. Intr-o perioadă ca aceasta, cînd ploile se țin lanț, fiecare dintre cursurile de apă prezintă pericol, mai cu seamă ca urmare a viiturilor nemaiîntîlnit de puternice. Dar oamenii, zeci de mii de oameni, sînt pe poziție, făcînd din forțele brațelor lor baraj de forță în calea apelor umflate. Se înscriu, în această supraomenească bătălie, fapte de eroism impresionante prin fermitatea, dăruirea și spiritul de sacrificiu al tuturor celor ce veghează la apărarea întreprinderilor industriale, a pămînturilor cultivate pe mari întinderi cu promițătoare culturi de cereale, plante tehnice și legume, a orașului nostru înfloritor, a satelor. Pretutindeni, pe malul rîului Buzău, pe al Siretului, de-a lungul Dunării, dar mai ales pe cei 156 km, cît măsoară digul centură ce apără Insula Mare a Brăilei, apelor umflate i se opune cu îndîrjire un baraj viu, de zeci de mii de oameni. O luptă eroică se dă zi și noapte cu apele fluviului, cu deosebire pe digul de apărare a celor 72.000 hectare din Insula Mare a Brăilei, „acest Bărăgan dintre ape“, cum ne-am obișnuit să-l numim, datorită bogatelor recolte de porumb și floarea soarelui pe care le dă în fiecare an hambarelor țării. Numai în toamna trecută, prin obținerea unei producții medii de 5.144 kg. (Continuare în pag. a III-a) COOPERATORII SUCEVENI NU TRIMIS SPRE JUDEȚUL MURES PESTE 100.A0UNC. UE CÂRTOFI Infruntînd ploaia, vîntul, frigul, cooperatorii din județul nostru au încărcat, duminică, zeci și zeci de tone de cartofi, pe care le-au trimis, cu un convoi de 40 camioane, spre județul Mureș, pentru ajutorarea unor cooperative agricole sinistrate. Fălticenii — locul de formare a convoiului — a trăit momente de emoționantă manifestare a solidarității umane. Au sosit aici camioane pline din toate părțile județului : de la Plopeni și de la Forăști, de la Rădășeni și Baia, de la Bălcăuți, Calafindești, Ipotești, Stroești, Gălănești, Grănicești etc., în total din 25 de cooperative agricole. Pe mașini puteau fi citite inscripții prin care donatorii își exprimau hotărîrea de a ajuta din toată inima, cu tot ce le stă în putință, localitățile, unitățile economice, populația din județele greu încercate de calamități. „Județul Suceava, pentru populația sinistrată din județul Mureș“, „Sub conducerea partidului Comunist Român, vom învinge toate greutățile“, „Ne vom înzeci eforturile pentru a recupera pagubele pricinuite de inundații“, „Populația din județul Suceava, împreună cu întreaga țară, este alături de voi“, „Județul Suceava, pentru membrii C.A.P. Fîntînele - Sovata", „Județul Suceava, pentru C.A.P. Chețani - Luduș“, „Unitate, dîrzenie, muncă și vom învinge !" sînt cîteva din lozincile și îndemnurile înscrise DUMITRU TURTA (Continuare în pag. a III-a) Convoiul de mașini din județul Suceava, la plecare către zonele sinistrate din țară i IN INTERIORUL ZIARULUI 1 • State, organizații internaționale, persoane și firme de J I peste hotare sprijină România j 1 • Impresionante valențe umane j Hala mașinilor de mobilă de la I.M.I.L. Rădăuți . Emilian Maxim asigură, deși este duminică și curentul electric poate fi întrerupt din clipă în clipă, piesele de bază pentru paturile așteptate în zonele sinistrate Sprijin prețios acordat crescătorilor de animale . Precipitațiile neobișnuit I de reci care au căzut, în ultimul timp, pe raza județului s-au transformat în 11 zăpadă în zonele montane cu altitudini de peste1.000 metri. Animalele, ur ț care ia pășunat pe înălțiimile Rarăului și Dornelor, l care se aflau în pericol, au fost coborîte, în timpul ii cel mai scurt, și adăpostite cu grijă. In sprijinul l J crescătorilor de pe Valea ’ ț Bistriței au venit munciitorii de la exploatările forestiere. In grajdurile s ) punctelor de lucru din aceste zone se află peste 1 2.000 de oi și 300 de boți vine. Răspunderea oamenilor în fața greutăților și provocate de vitregiile naturii s-a dovedit, încă o 11 dată, la înălțime. | |____________| PE FROMUL RECOLTEI, FERMARE $I DÂREI REPEMRE SPORIREA PROOEDIIEI Acum, cind în unele zone ale țării apele tind să se retragă în albii, cînd în alte zone furia revărsărilor nu s-a domolit ci, dimpotrivă, devine tot mai amenințătoare, acum cînd situația climaterică continuă să fie instabilă, agriculturii, tuturor celor ce muncesc pe ogoare le revin datorii de cea mai mare însemnătate pentru binele țării, pentru traiul tuturor celor ce muncesc. Răspunderea și hărnicia celor care înfruntă natura potrivnică în această perioadă se manifestă prin aceea că, pe măsură ce timpul permite, tineri și vîrstnici participă la lucrările din cîmp cu toată dăruirea. Am surprins această atitudine de masă în foarte multe locuri. Opiniile cadrelor de răspundere din unitățile agricole de stat, din cele cooperatiste, discuțiile avute cu numeroși țărani vădesc însuflețirea cu care a fost primită chemarea U.N.C.A.P., cît și APELUL LANSAT DE CĂTRE BIROUL COMITETULUI JUDEȚEAN DE PARTID ȘI COMITETUL EXECUTIV AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN. In cele ce urmează inserăm doar cîteva din realizările obținute pînă în prezent și gîndurile nutrite în aceste zile de cel de care depinde suplimentarea producției agricole, in vederea acoperirii minusurilor datorate inundațiilor. Astfel, la Plopeni, Petru Climenco, președintele unității, ne-a relatat următoarele : „Nici noi nu am fost ocoliți de greutățile efectuării lucrărilor în cîmp. Ploile, care nu au contenit zile în șir, ne provoacă multe greutăți. Cu toate acestea, în prezent, întreaga suprafață destinată cartofului este plantată și mai avem de însămințat doar 40 hectare cu porumb. Aceasta se datorește faptului că toți cooperatorii, de la mic la mare, au înțeles că acum nimănui nu-i este permis să nu folosească fiecare clipă bună de lucru. Și astăzi, de pildă (n.r., 25 mai a.c.), deși ieri a plouat, au ieșit prăsitorii în cîmp la executarea prașilei la sfecla de zahăr. Evidențiez cooperatorii din brigada lui Vasile Radu, care, ca un singur om, în puținele ore bune de lucru, sau chiar printre ploi, au împînzit tarlalele „Coada lazului", „La Baltă" și au întreținut culturile. Am prevăzut pericolul îmburuienării porumbului semănat înainte de ploi. La indicația inginerului șef Mihai Sava, și sub directa sa supraveghere, într-una din zilele din urmă am lucrat cu sapa rotativă peste 175 hectare cu porumb. Pentru a suplimenta fondul alimentar din acest an, văzînd situația gravă creată în țară datorită inundațiilor, am semănat peste plan 75 hectare cu fasole prin porumb". Din aceste cîteva cuvinte simple, dar deosebit de convingătoare, reiese pregnant dorința unanimă a cooperatorilor din Plopeni pentru a face totul ca producția agricolă să crească. Și la unitatea vecină, Salcea, tovarășul Constantin Birgăoanu, secretarul comitetului comunal de partid, ne-a confirmat cele văzute de noi în cîteva tarlale și anume că țăranii cooperatori de aici, cu toate ploile intermitente din ultima vreme, se prezintă cu rezultate meritorii în toate brigăzile. Cifrele care ilustrează aceasta sunt evidente : s-a efectuat prașila I pe 93 ha. cu sfeclă de zahăr din 120 ha. semănate, la cartofi - 7 ha. manual și 68 ha. mecanic,, iar la porumb s-a aplicat sapa rotativă pe 67 hectare. „Ne-am gîndit și am și pus în practică, ne spunea inginerul șef Vasile Oanea, ca, la cartof, cultură cu mari posibilități de a produce normal chiar dacă plantăm tuberculii acum, să depășim planul. Astfel, în prezent am depășit deja planul de 165 hectare cu trei hectare, intenționînd ca și aici, la Salcea, precum și la brigada din Varatec să continuăm a planta cartofi peste plan. Încrederea că vom reuși să realizăm producții superioare ne-o dă cu deosebire faptul că, în masă, membrii cooperatori participă la muncă, iar mecanizatorii, conduși de M. Rusu, iși fac pe deplin datoria. Brigada a IV-a de la Varatec, condusă de Vasile Zaiț, deținea pînă acum locul fruntaș, prașila la toate culturile fiind aproape pe terminate. In munca sa, brigadierul a fost mult ajutat de șefii de echipă Vasile Luculescu, Mihai Mitrea, Emilian Chihaia și alții. Rezultate bune au și brigăzile conduse de Fănel Zaharia și Constantin Pietraru. Chiar azi (n.r., ieri), imediat ce soarele va mai zvînta cît de cît terenul, vom ieși în cîmp, la lucru, folosind toate mijloacele". Concludent este că tărăgănarea în luarea deciziilor, fluctuația participării la muncă, sînt noțiuni fără sens în cooperativa agricolă de producție Salcea. „Cînd ploile s-au mai rărit și am avut ferestre care au permis să se lucreze - ne spune inginerul șef Mihai Păvăloi de la C.A.P. Moara - am acționat atît la plantarea cartofilor, la însămînțarea porumbului, cît și la întreținerea culturilor. Astfel, sîmbătă, deși timpul a fost rece, cu ploaie, peste 500 cooperatori au înfruntat vremea, rămînînd o bună parte din zi în cîmp. Chiar azi (luni, 25 mai a.c.), vom reîncepe plantarea fasolei prin porumb. Sîntem pregătiți cu toate mijloacele pentru reluarea lucrărilor de în GH. ZAHARESCU (Continuare in pagina a III-a) t