Zori Noi, mai 1970 (Anul 23, nr. 6958-6982)

1970-05-30 / nr. 6981

Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular Anul XXIV Nr. 6981 Proletari care toate țările, unu­l-vă­l județean sîmbatâ 30 mai 1970 4 pagini 30 bani Vizita tova NICOLAE CE­AUȘESCU in județul Ialomița Tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășii Paul Ni­­culescu-Mizil și Ilie Verdeț au făcut ieri o vizită de lucru în județul Ialomița. Secretarul general al partidului și ceilalți conducători de partid și de stat au vizitat lucrările ce se desfășoară în incinta în­­diguită Borcea pentru a stăvili apele Dunării în creștere, precum și întreprinderi industriale, unități agricole de stat și cooperatiste, au stabilit la fața locului măsurile ce trebuie luate în continuare pentru apărarea de inundații, pentru ridicarea activității economice la ni­­ velul și cerințele impuse acestui ultim an al cincinalului. Mii și mii de oameni au intim­inat pe conducătorii de partid și de stat cu un puternic entuziasm, i-au aclamat îndelung, exprimîn­­du-și dragostea, încrederea nețărmurită față de Partidul Comunist Român, hotărîrea lor fermă de a contribui cu toate forțele la recu­perarea grabnică a daunelor pricinuite de calamități, pentru a în­deplini planul pe acest an, asigurînd astfel o temelie trainică viito­rului cincinal. încă de la primele ore, tovarășul Nicolae Ceaușes­cu și ceilalți conducători de partid și de stat se îndreap­tă spre meleagurile Ialomi­­ței. Sub ochiul de lumină al ferestrelor elicopterului, totul se vede foarte bine: cîmpii întinse, învăluite în verdele crud al griului și porumbu­lui. Pe măsură ce ne apropiem de pămînturile ialomițene, a­­par ici-colo, pe cîmpurile pli­ne de rod, ochiuri de apă, mai mari, tot mai mari, pînă cînd cuprind în viitoarea lor sate, șosele, livezi. Lunca, Brăilița, Piua Pe­trii,— trei sate se succed a­­proape unite de apele Ialo­­miței, refuzate de prea pli­nul Dunării. Elicopterul aterizează chiar în această zonă, pe un dru­meag înălțat, unde apele nu au putut ajunge. Sîntem în fața sediului fermei nr. 4 a Întreprinderii agricole de stat Vlădeni - mare unitate de producție, ale cărei pămîn­­turi se află în zona îndigui­­tă dintre Dunăre și Brațul Borcea. (Continuare in pagina a lll-a) Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Dragi tovarăși. Doresc în primul rînd să vă adresez dumneavoastră, locuito­rilor orașului Slobozia și ai în­tregului județ Ialom­ița, un salut călduros din­­ partea Comitetului Central al partidului, a Consi­liului de Stat și a guvernului Re­publicii noastre socialiste. (A­­plauze puternice, urale). Am vizitat astăzi lucrările ce se desfășoară de mai multe zile pe malul Dunării pentru a face față apelor în creștere ale fluviu­lui. Am rămas foarte plăcut im­presionați și sîntem satisfăcuți de hotărîrea, abnegația și eroismul cu care oamenii muncii, ostașii, membrii formațiunilor patriotice și tineretul din detașamentele de pregătire militară, - inclusiv stu­denții veniți din București - ac­ționează pentru a asigura con­solidarea și înălțarea digurilor pentru a salva de la inundație zeci de mii de hectare, pentru a apăra recolta. Sunt convins că lucrările realizate, munca pe ca­re o desfășurați vor fi încununa­te de succes, că și în acest ju­deț — ca, de altfel, și în alte par­­ale­le,n _ vom reuși să facem față situației, sa invi­ngem pericolele pe care le provoacă furia apelor. (Aplauze puternice). Cunoașteți că am avut - și avem încă - inundații în multe zone ale patriei noastre ; aces­tea au provocat pierderi deose­bit de grele, atît populației din orașe și sate, cît și întreprinderi­lor, unităților agricole, economiei noastre naționale. Dar trebuie să menționez că datorită măsu­rilor ce s-au luat, muncii eroice desfășurate zi și noapte de zeci și sute de mii de cetățeni ai pa­triei noastre, s-au evitat pierderi și mai mari. De aceea, doresc să adresez, și cu acest prilej, mul­țumiri și felicitări atît celor care, în zona Dunării continuă să se lupte cu apele, cît și celor care în întreaga patrie au desfășurat o muncă titanică zăgăzun­d, în măsura posibilului, stihiile natu­rii.­­Aplauze puternice, p­elun-Desigur, tovarăși, nu are rost să vorbim doar despre ceea ce a fost. Fără îndoială, asta ar fi fost situația dacă am fi avut o primăvară bună. Dar răspunind într-un singur glas, într-o deli­nă unitate de voință și de adu­ne, întregul nostru popor sată în continuare pentru a stăvil a­­pele, pentru a înlătura paguele provocate, a reface locuințe, întreprinderile, instituțiile, cope­­rativele, pentru a asigura des­­fășurarea normală a activitții. Menționez că, de pe acum,cea mai mare parte a întreprineri­­lor, cooperativelor și institutor din zonele care au avut de s o­­ferit de pe urma inundațiilor,s-a reluat activitatea ; multe din ele lucrează cu întreaga capacitate. (Aplauze puternice, prelungite), întregul nostru popor a răs­puns chemării partidului, ajutînd la refacerea grabnică a bunuri­lor distruse, la r­ed­i.area Turcului normal al activității, la ajutora­rea celor care au fost loviți de calamități. S-au strîns sute și sute de milioane de lei, s-au donat îmbrăcăminte, alimente , mii și mii de oameni au mers în loca­litățile sinistrate spre a contribui la repunerea în producție a uni­tăților de producție. Vor începe în curînd, chiar în zilele urmă­toare, lucrările de reconstrucție a locuințelor. Așa cum ați văzut din Hotărîrea publicată astăzi, în presă, printre celelalte măsuri adoptate s-a hotărît ca 5.000 de apartamente să fie construite peste plan, din contribuția statu-(Continuare în pag. a III-a) PĂTRUNȘI DE O ÎNALTĂ RESPONSABILITATE $1 SOCIALĂ UMANA EFORTURI SUSȚINUTE PIRN­ REALIZAREA EXEMPLARĂ A SARCINIOR DE PUII SI A AUII­TILOR MIMAU,­­ PENTRU RICUPIRAREA PACURILOR PROVOCAU DE­MAȚII! Fabrica de mobilă Rădăuți . La circularul automat, utilaj de tehnicitate avansată, se efectuează ultimele reglaje PULSUL VIGUOS AL INDUSTRIEI SICEVENE Ca urmare a măsurilor energice întreprinse de organele organizațiile de partid, a elanu­lui și dăruirii muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor, cu trei dinainte de termen, planul pe primele cinci luni ale anului, în industria județului Suceava, ast îndeplinit, fiind create toate condițiile ca pînă la 31 mai să se realizeze o producție suplimeră de 45 milioane lei. Vor fi date peste plan 15.400 tone barită, 27.000 m.c. bușteni de rășine și foioase, 11.000 m.c. che­restea, 300 m.c. placaj, 200 tone plăci fibrolemnoase și altelele reținut că cea mai mare­­ parte a acestor sporuri de producție se realizează pe seama isteria productivității muncii. Au fost, de asemenea, îndeplinite sarcinile aferente perioadei amit privind livrările la export. Imaginea pe care ne-o oferă, în aceste zile, halele de producție ale marilor întreprin­deri industriale, șantierele de construcții, ate­lierele și secțiile, toate punctele de lucru, o­­goarele întinse, scăpate de urgia ploilor, re­levă pregnant abnegația cu care oamenii muncii din această parte a țării, alături de întregul popor, își dăruiesc elanul și pricepe­rea refacerii economiei naționale, recuperării daunelor pricinuite de calamități fără prece­dent. Toate forțele sunt concentrate spre un singur scop : reintegrarea în ritmul normal al vieții economice și sociale, compensarea pier­derilor uriașe înregistrate. Și dovada acestei mari energii o fac faptele obișnuite, dîrzenia cu care cei ce mînuiesc uneltele și mașinile, în primul rînăspund exemplar, acolo, la posturile lor, tonurilor asumate. După cure știe, sectorul forestier, unul dintre cele im­portante sectoare din eco­nomia județul Astru, a avut cel mai greu de suferit de fina inundațiilor. S-au pier­dut cantități linate de material lemnos, temporar cîteva brici și-au întrerupt activi­tatea. A fost ai este încă nevoie de o muncă enormică răgaz. Dar nimeni n-a dat înapoi. Boji acestei aspre și statorni­ce îndeletniciri unii dintre ei, lucrători ai ION BELDEANU (Anuare în pagina a n-a) >* REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : Suceava, str. Tipografiei nr. 1. Telefoane : Construcție de stat, scrisori și corespondenți — 11696 __i Redactor șef — 10766 Redactor șef adjunct — 11998 Secretariatul de redacție — 11692 Industrie, viața de partid — 10765 Cultură, informații — 10764 Agrară, administrație — 11995 C.E.I.L Suceava. Vedere parfialä Înapoierea în Capitală a tovarășului ION GHEORGHE MAURER Vineri seara, s-a înapoiat de la Moscova, tovarășul Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialis­te România, care, potrivit înțele­gerii dinainte stabilite, a avut o întîlnire cu președintele Consi­liului de Miniștri al U.R.S.S., Ale­xei IWjignin­, pe HU­U u.cu cni­vorbiri privind dezvoltarea în continuare a colaborării și coo­perării economice dintre Republi­ca Socialistă România și U.R.S.S. împreună cu tovarășul Ion Gheorghe Maurer s-au înapoiat tovarășii Gheorghe Rădulescu, vi­cepreședinte al Consiliului de Miniștri, Maxim Berghianu, pre­ședintele Comitetului de Stat al Planificării, și Alexandru Boabă, miniștri, consilieri și specialiști. La sosire, pe aeroportul Bă­­neasa, erau prezenți tovarășii Ilie Verdeț, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Emil Dră­­gănescu, Janos Fazecas, Leonte Răutu, Mihai Morirescu, și Ion Pățan, vicepreședinți ai Consiliu­lui de Miniștri, miniștri și alte persoane oficiale. Erau de față A. V. Basov, am­basadorul Uniunii Sovietice la București, și membri ai ambasa­dei.­­ La plecare, pe aeroportul Vnu­kovo, tovarășul Ion Gheorghe Maurer și persoanele care l-au însoțit, au fost conduși de tova­rășii Alexei Kosîghin, Dmitri Poleanski, Leonid Iliciov și de alte oficialități. Au fost prezenți ambasadorul României la Moscova, Teodor Marinescu, și membri ai ambasa­dei. (Agerpres) In pagina a IV-a : Tratativele româno-sovietice IN AGRICULTURĂ • ÎN AGRICULTURĂ Pe frontul recoltelor - zile de maximă încordare Și în cursul zilei de Ieri, lu­crătorii ogoarelor din județul nostru ne-au oferit numeroase exemple din care reiese hotârî­­rea acestora de a face totul pentru diminuarea pierderilor pricinuite de calamitățile natu­rale, prin sporirea continuă a recoltelor, în întreg județul, cîmpul era plin de oameni care lucrau de zor la reînsămînțarea suprafețelor inundate, la întreți­nerea culturilor prășitoare, la recoltatul furajelor etc. Poposim,, pentru început, la cooperativa agricolă din Moara. Locuitorii de aici, acești oameni harnici și pricepuți, care în atî­­tea rînduri au făcut dovada unei preocupări susținute pentru creș­terea producției animaliere și de cereale, se aflau ieri, cu mic cu mare, pe ogoare. Fiecare lucra cu conștiinciozitate acolo unde fusese repartizat de către con­siliul de conducere. Intr-o discu­ție avută cu inginerul Mihai Pă­­văloi, aflăm că, datorită inunda­țiilor, o suprafață de circa 83 de hectare a trebuit să fie reînsă­­mînțată. Este vorba de 14 hec­tare cu cartofi și 69 hectare cu porumb care aflîndu-se pe un versant în tarlaua „Moara Carp" în perioada inundațiilor au fost spălate de ape. Reînsămînțarea acestor suprafețe s-a încheiat. Din situația operativă a aces­tei unități aflăm, de asemenea, că s-a efectuat prafila I me­canică și manuală pe 80 de hec­tare din cele 90 ha, cultivate cu sfeclă de zahăr. In cursul zilei de ieri, tot aici s-au prășit me­canic și primele 30 de hectare cu porumb. Lucrarea va conti­nua pe întreaga suprafață pe măsură ce și fasolea intercalată prin porumb — va răsări și va permite pătrunde­rea pe rînduri a mijloacelor me­canice și manuale. In ce pri­vește cultura cartofului, s-au prășit deja 35 de hectare. Din sutele de cooperatori care se aflau la lucru cimp reținem, în primul rînd, nu­în unele organizatorilor acestei munci, cum sînt brigadierii Con­stantin Cernică, Emilian Bivol, Gheorghe Suciu și Lazăr Mar­­meliuc, care depun mult suflet pentru mobilizarea oamenilor în vederea executării în bune con­­dițiuni a tuturor lucrărilor de întreținere a culturilor. In tarlaua „Agrafa", care se întinde pe kilometri întregi de o parte și de alta a șoselei na­ționale spre Gura Humoru­lui, se aflau ieri circa 700 de cooperatori din comuna Șcheia. Sub îndrumarea directă a pre­ședintelui Dormidont Roșu și a inginerului Gheorghe Hodovans­­chi, aceștia lucrau la întreține­rea culturilor de cartofi și sfeclă de zahăr. Aflăm că unitatea are în cultură cartofi pe 170 hectare și că, pînă ieri dimineață, pra­șila I s-a aplicat pe 50 de S. VLAD (Continuare în pagina a­­ li-a) zI De cîteva zile, timpul devenind frumos, deși pe alocuri încă instabil, permis ca ritmul însămîn­­a țărilor și întreținerii cultu­rilor să crească mult. Ast­fel, pe total județ, pînă a­­seară se însămînțase 78,6­­ la sută din suprafață. La cultura porumbului și car­tofului se realizase 83,6 la sută și, respectiv, 80,8 la sută din plan. Pe ogoarele zvîntate, mii de cooperatori și mecani­zatori au început întreține­rea culturilor. Pînă în sea­ra zilei de 29 mai a.c., se executase prașila I pe 19,2 Iei sută din suprafața ocu­pată cu culturi prăsitoare. In continuare, pentru terminarea grabnică a vi­­sămînțărilor și executarea rapidă a lucrărilor de în­treținere, este imperios ne­cesar să fie mobilizate­­ toate forțele și mijloacele,­­ să se lucreze întreaga zi­­ț lumină !

Next