Zori Noi, mai 1970 (Anul 23, nr. 6958-6982)
1970-05-30 / nr. 6981
Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular Anul XXIV Nr. 6981 Proletari care toate țările, unul-văl județean sîmbatâ 30 mai 1970 4 pagini 30 bani Vizita tova NICOLAE CEAUȘESCU in județul Ialomița Tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășii Paul Niculescu-Mizil și Ilie Verdeț au făcut ieri o vizită de lucru în județul Ialomița. Secretarul general al partidului și ceilalți conducători de partid și de stat au vizitat lucrările ce se desfășoară în incinta îndiguită Borcea pentru a stăvili apele Dunării în creștere, precum și întreprinderi industriale, unități agricole de stat și cooperatiste, au stabilit la fața locului măsurile ce trebuie luate în continuare pentru apărarea de inundații, pentru ridicarea activității economice la ni velul și cerințele impuse acestui ultim an al cincinalului. Mii și mii de oameni au intiminat pe conducătorii de partid și de stat cu un puternic entuziasm, i-au aclamat îndelung, exprimîndu-și dragostea, încrederea nețărmurită față de Partidul Comunist Român, hotărîrea lor fermă de a contribui cu toate forțele la recuperarea grabnică a daunelor pricinuite de calamități, pentru a îndeplini planul pe acest an, asigurînd astfel o temelie trainică viitorului cincinal. încă de la primele ore, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat se îndreaptă spre meleagurile Ialomiței. Sub ochiul de lumină al ferestrelor elicopterului, totul se vede foarte bine: cîmpii întinse, învăluite în verdele crud al griului și porumbului. Pe măsură ce ne apropiem de pămînturile ialomițene, apar ici-colo, pe cîmpurile pline de rod, ochiuri de apă, mai mari, tot mai mari, pînă cînd cuprind în viitoarea lor sate, șosele, livezi. Lunca, Brăilița, Piua Petrii,— trei sate se succed aproape unite de apele Ialomiței, refuzate de prea plinul Dunării. Elicopterul aterizează chiar în această zonă, pe un drumeag înălțat, unde apele nu au putut ajunge. Sîntem în fața sediului fermei nr. 4 a Întreprinderii agricole de stat Vlădeni - mare unitate de producție, ale cărei pămînturi se află în zona îndiguită dintre Dunăre și Brațul Borcea. (Continuare in pagina a lll-a) Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Dragi tovarăși. Doresc în primul rînd să vă adresez dumneavoastră, locuitorilor orașului Slobozia și ai întregului județ Ialomița, un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat și a guvernului Republicii noastre socialiste. (Aplauze puternice, urale). Am vizitat astăzi lucrările ce se desfășoară de mai multe zile pe malul Dunării pentru a face față apelor în creștere ale fluviului. Am rămas foarte plăcut impresionați și sîntem satisfăcuți de hotărîrea, abnegația și eroismul cu care oamenii muncii, ostașii, membrii formațiunilor patriotice și tineretul din detașamentele de pregătire militară, - inclusiv studenții veniți din București - acționează pentru a asigura consolidarea și înălțarea digurilor pentru a salva de la inundație zeci de mii de hectare, pentru a apăra recolta. Sunt convins că lucrările realizate, munca pe care o desfășurați vor fi încununate de succes, că și în acest județ — ca, de altfel, și în alte paralele,n _ vom reuși să facem față situației, sa invingem pericolele pe care le provoacă furia apelor. (Aplauze puternice). Cunoașteți că am avut - și avem încă - inundații în multe zone ale patriei noastre ; acestea au provocat pierderi deosebit de grele, atît populației din orașe și sate, cît și întreprinderilor, unităților agricole, economiei noastre naționale. Dar trebuie să menționez că datorită măsurilor ce s-au luat, muncii eroice desfășurate zi și noapte de zeci și sute de mii de cetățeni ai patriei noastre, s-au evitat pierderi și mai mari. De aceea, doresc să adresez, și cu acest prilej, mulțumiri și felicitări atît celor care, în zona Dunării continuă să se lupte cu apele, cît și celor care în întreaga patrie au desfășurat o muncă titanică zăgăzund, în măsura posibilului, stihiile naturii.Aplauze puternice, pelun-Desigur, tovarăși, nu are rost să vorbim doar despre ceea ce a fost. Fără îndoială, asta ar fi fost situația dacă am fi avut o primăvară bună. Dar răspunind într-un singur glas, într-o delină unitate de voință și de adune, întregul nostru popor sată în continuare pentru a stăvil apele, pentru a înlătura paguele provocate, a reface locuințe, întreprinderile, instituțiile, coperativele, pentru a asigura desfășurarea normală a activitții. Menționez că, de pe acum,cea mai mare parte a întreprinerilor, cooperativelor și institutor din zonele care au avut de s oferit de pe urma inundațiilor,s-a reluat activitatea ; multe din ele lucrează cu întreaga capacitate. (Aplauze puternice, prelungite), întregul nostru popor a răspuns chemării partidului, ajutînd la refacerea grabnică a bunurilor distruse, la redi.area Turcului normal al activității, la ajutorarea celor care au fost loviți de calamități. S-au strîns sute și sute de milioane de lei, s-au donat îmbrăcăminte, alimente , mii și mii de oameni au mers în localitățile sinistrate spre a contribui la repunerea în producție a unităților de producție. Vor începe în curînd, chiar în zilele următoare, lucrările de reconstrucție a locuințelor. Așa cum ați văzut din Hotărîrea publicată astăzi, în presă, printre celelalte măsuri adoptate s-a hotărît ca 5.000 de apartamente să fie construite peste plan, din contribuția statu-(Continuare în pag. a III-a) PĂTRUNȘI DE O ÎNALTĂ RESPONSABILITATE $1 SOCIALĂ UMANA EFORTURI SUSȚINUTE PIRN REALIZAREA EXEMPLARĂ A SARCINIOR DE PUII SI A AUIITILOR MIMAU, PENTRU RICUPIRAREA PACURILOR PROVOCAU DEMAȚII! Fabrica de mobilă Rădăuți . La circularul automat, utilaj de tehnicitate avansată, se efectuează ultimele reglaje PULSUL VIGUOS AL INDUSTRIEI SICEVENE Ca urmare a măsurilor energice întreprinse de organele organizațiile de partid, a elanului și dăruirii muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor, cu trei dinainte de termen, planul pe primele cinci luni ale anului, în industria județului Suceava, ast îndeplinit, fiind create toate condițiile ca pînă la 31 mai să se realizeze o producție suplimeră de 45 milioane lei. Vor fi date peste plan 15.400 tone barită, 27.000 m.c. bușteni de rășine și foioase, 11.000 m.c. cherestea, 300 m.c. placaj, 200 tone plăci fibrolemnoase și altelele reținut că cea mai mare parte a acestor sporuri de producție se realizează pe seama isteria productivității muncii. Au fost, de asemenea, îndeplinite sarcinile aferente perioadei amit privind livrările la export. Imaginea pe care ne-o oferă, în aceste zile, halele de producție ale marilor întreprinderi industriale, șantierele de construcții, atelierele și secțiile, toate punctele de lucru, ogoarele întinse, scăpate de urgia ploilor, relevă pregnant abnegația cu care oamenii muncii din această parte a țării, alături de întregul popor, își dăruiesc elanul și priceperea refacerii economiei naționale, recuperării daunelor pricinuite de calamități fără precedent. Toate forțele sunt concentrate spre un singur scop : reintegrarea în ritmul normal al vieții economice și sociale, compensarea pierderilor uriașe înregistrate. Și dovada acestei mari energii o fac faptele obișnuite, dîrzenia cu care cei ce mînuiesc uneltele și mașinile, în primul rînăspund exemplar, acolo, la posturile lor, tonurilor asumate. După cure știe, sectorul forestier, unul dintre cele importante sectoare din economia județul Astru, a avut cel mai greu de suferit de fina inundațiilor. S-au pierdut cantități linate de material lemnos, temporar cîteva brici și-au întrerupt activitatea. A fost ai este încă nevoie de o muncă enormică răgaz. Dar nimeni n-a dat înapoi. Boji acestei aspre și statornice îndeletniciri unii dintre ei, lucrători ai ION BELDEANU (Anuare în pagina a n-a) >* REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : Suceava, str. Tipografiei nr. 1. Telefoane : Construcție de stat, scrisori și corespondenți — 11696 __i Redactor șef — 10766 Redactor șef adjunct — 11998 Secretariatul de redacție — 11692 Industrie, viața de partid — 10765 Cultură, informații — 10764 Agrară, administrație — 11995 C.E.I.L Suceava. Vedere parfialä Înapoierea în Capitală a tovarășului ION GHEORGHE MAURER Vineri seara, s-a înapoiat de la Moscova, tovarășul Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, care, potrivit înțelegerii dinainte stabilite, a avut o întîlnire cu președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., Alexei IWjignin, pe HUU u.cu cnivorbiri privind dezvoltarea în continuare a colaborării și cooperării economice dintre Republica Socialistă România și U.R.S.S. împreună cu tovarășul Ion Gheorghe Maurer s-au înapoiat tovarășii Gheorghe Rădulescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Maxim Berghianu, președintele Comitetului de Stat al Planificării, și Alexandru Boabă, miniștri, consilieri și specialiști. La sosire, pe aeroportul Băneasa, erau prezenți tovarășii Ilie Verdeț, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Emil Drăgănescu, Janos Fazecas, Leonte Răutu, Mihai Morirescu, și Ion Pățan, vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri, miniștri și alte persoane oficiale. Erau de față A. V. Basov, ambasadorul Uniunii Sovietice la București, și membri ai ambasadei. La plecare, pe aeroportul Vnukovo, tovarășul Ion Gheorghe Maurer și persoanele care l-au însoțit, au fost conduși de tovarășii Alexei Kosîghin, Dmitri Poleanski, Leonid Iliciov și de alte oficialități. Au fost prezenți ambasadorul României la Moscova, Teodor Marinescu, și membri ai ambasadei. (Agerpres) In pagina a IV-a : Tratativele româno-sovietice IN AGRICULTURĂ • ÎN AGRICULTURĂ Pe frontul recoltelor - zile de maximă încordare Și în cursul zilei de Ieri, lucrătorii ogoarelor din județul nostru ne-au oferit numeroase exemple din care reiese hotârîrea acestora de a face totul pentru diminuarea pierderilor pricinuite de calamitățile naturale, prin sporirea continuă a recoltelor, în întreg județul, cîmpul era plin de oameni care lucrau de zor la reînsămînțarea suprafețelor inundate, la întreținerea culturilor prășitoare, la recoltatul furajelor etc. Poposim,, pentru început, la cooperativa agricolă din Moara. Locuitorii de aici, acești oameni harnici și pricepuți, care în atîtea rînduri au făcut dovada unei preocupări susținute pentru creșterea producției animaliere și de cereale, se aflau ieri, cu mic cu mare, pe ogoare. Fiecare lucra cu conștiinciozitate acolo unde fusese repartizat de către consiliul de conducere. Intr-o discuție avută cu inginerul Mihai Păvăloi, aflăm că, datorită inundațiilor, o suprafață de circa 83 de hectare a trebuit să fie reînsămînțată. Este vorba de 14 hectare cu cartofi și 69 hectare cu porumb care aflîndu-se pe un versant în tarlaua „Moara Carp" în perioada inundațiilor au fost spălate de ape. Reînsămînțarea acestor suprafețe s-a încheiat. Din situația operativă a acestei unități aflăm, de asemenea, că s-a efectuat prafila I mecanică și manuală pe 80 de hectare din cele 90 ha, cultivate cu sfeclă de zahăr. In cursul zilei de ieri, tot aici s-au prășit mecanic și primele 30 de hectare cu porumb. Lucrarea va continua pe întreaga suprafață pe măsură ce și fasolea intercalată prin porumb — va răsări și va permite pătrunderea pe rînduri a mijloacelor mecanice și manuale. In ce privește cultura cartofului, s-au prășit deja 35 de hectare. Din sutele de cooperatori care se aflau la lucru cimp reținem, în primul rînd, nuîn unele organizatorilor acestei munci, cum sînt brigadierii Constantin Cernică, Emilian Bivol, Gheorghe Suciu și Lazăr Marmeliuc, care depun mult suflet pentru mobilizarea oamenilor în vederea executării în bune condițiuni a tuturor lucrărilor de întreținere a culturilor. In tarlaua „Agrafa", care se întinde pe kilometri întregi de o parte și de alta a șoselei naționale spre Gura Humorului, se aflau ieri circa 700 de cooperatori din comuna Șcheia. Sub îndrumarea directă a președintelui Dormidont Roșu și a inginerului Gheorghe Hodovanschi, aceștia lucrau la întreținerea culturilor de cartofi și sfeclă de zahăr. Aflăm că unitatea are în cultură cartofi pe 170 hectare și că, pînă ieri dimineață, prașila I s-a aplicat pe 50 de S. VLAD (Continuare în pagina a li-a) zI De cîteva zile, timpul devenind frumos, deși pe alocuri încă instabil, permis ca ritmul însămîna țărilor și întreținerii culturilor să crească mult. Astfel, pe total județ, pînă aseară se însămînțase 78,6 la sută din suprafață. La cultura porumbului și cartofului se realizase 83,6 la sută și, respectiv, 80,8 la sută din plan. Pe ogoarele zvîntate, mii de cooperatori și mecanizatori au început întreținerea culturilor. Pînă în seara zilei de 29 mai a.c., se executase prașila I pe 19,2 Iei sută din suprafața ocupată cu culturi prăsitoare. In continuare, pentru terminarea grabnică a visămînțărilor și executarea rapidă a lucrărilor de întreținere, este imperios necesar să fie mobilizate toate forțele și mijloacele, să se lucreze întreaga ziț lumină !