Zori Noi, mai 1970 (Anul 23, nr. 6958-6982)

1970-05-31 / nr. 6982

't' A < J :BNTRAIA UNIV­­Ic. ITA. »M. EMIN­ISCU“ IAȘI Proletar­ din toate țările uniți-vă Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIV Nr. 6982 duminică 31 mai 1970 4 pagini 30 bani PĂTRUNȘI DU O ÎNALTA RESPONSABILITATE UMANA ȘI SOCIALA EFORTURI SUSȚINUTE PENTRU REALIZAREA EXEMPLARĂ A SARCINILOR DE PLAN ȘI A ANGAJAMENTELOR SUPLIMENTARE­ Pentru valorificarea materialului lemnos doborât de furtună FORJE PUTERNICE AU INTRAT ÎN ACȚIUNE Nici pădurile din nordul Mol­dovei, care constituie principala bogăție a județului nostru, nu au fost scutite de stihiile naturii care s-au abătut, în ultima vre­me, pe aproape întreg teritoriul țării. Astfel, după ce apele tuturor rîurilor, cum ar fi Bistrița, Moldo­va, Suceava, Siretul s-au retras în matca lor, în zona Vatra Dor­­nei — Iacobeni s-a iscat o furtu­nă, vîntul pe alocuri ajungînd la 40-50 m. pe secundă. Aveam, deci, de-a face cu o nouă cala­mitate naturală, care avea să pri­cinuiască mari pagube econo­miei județului. Numai din aceas­tă cauză, în bazinul superior al Bistriței, de pildă, păduri întregi au fost doborîte la pămint. In căderea lor haotică, copacii s-au suprapus în cîte 3-4 stra­turi, ceea ce creează mari difi­cultăți în operațiunea de scos­­apropiat. Numai în parchetele forestiere din zonele Vatra Dor­­nei și Iacobeni cantitățile de ma­terial lemnos doborît de vînt și identificat pînă în prezent se ri­dică la circa 100.000 metri cubi. Adăugind această cifră la cei 4.760.000 metri cubi doborîți de furtunile din anul trecut și din iarna lui 1969/1970, ne dăm sea­ma că există aproape 5 milioane de metri cubi de material lem­nos care solicită mari eforturi în vederea valorificării lui. Conducerea combinatului de exploatare și industrializare a lem­nului, pe baza unui plan minu­țios întocmit de comandamentul județean constituit în acest sens, a trecut de îndată la stabilirea unor măsuri concrete care să ducă la salvarea acestei avuții sortită degradării. Astfel, au fost formate echipe speciale de in­tervenție, care lucrează în par­chete. In ultimele două săptămîni, aici se muncește în schimburi pre­lungite. Oamenii au răspuns cu entuziasm chemării comitetului județean de partid de a pune în valoare cît mai repede milioa­nele de metri cubi de material lemnos, diminuînd astfel pagu­bele pricinuite economiei națio­nale de calamitățile naturale. S-a trecut, de pildă, la reface­rea tuturor instalațiilor și a dru­murilor forestiere­­ degradate de ape — pe o lungime de 265 km. Multe din aceste drumuri vor fi complet refăcute, pe baza unor noi proiecte. De asemenea, în sectorul Vatra Dornei - Iaco­beni, unde s-au înregistrat ulti­mele doborîturi, au fost concen­trate importante forțe mecanice și umane, cum sunt 22 de trac­toare de mare tracțiune, 170 ferăstraie. Toate acestea sunt fo­losite cu randament sporit pen­tru fasonarea de urgență a ma­terialului lemnos. Pentru a ne da seama de pro­porția pierderilor previzibile — dar care, practic, prin măsurile luate, nu vor mai avea loc­­ a­­mintim că numai din materialul lemnos doborît de furtunile de acum zece zile se pot realiza 45.000 metri cubi cherestea, adi­că atît cît trebuie să producă o fabrică cu 4 gatere pe timp de un an. Ieșind victorioși din lup­ta cu apele, oamenii muncii din județul nostru au trecut cu dîr­­zenie la înlăturarea consecințelor negative ale furtunilor, fiind ho­­tărîți ca și pe acest al doilea front al luptei cu furia na­turii să-și facă datoria pînă la capăt. Faptele de fiecare zi confirmă acest lucru. Cu calm și luciditate, fiecare muncitor fo­restier acționează pentru a diz­­loca pădurile de hățișul copaci­lor doborîți, trimițîndu-i spre fa­bricile prelucrătoare din județul nostru. DAN ZAMFIRESCU Colectivul fabricii de placaj a Complexului pentru industria­lizarea lemnului din Suceava, contribuind la acțiunile de re­facere a pagubelor provocate de inundații, s-a angajat să realizeze in luna mai o producție suplimentară de 200 m.c. placaj. Acest angajament a fost realizat în ziua de 30 mai. Astăzi, 31 mai, lucrînd intr-un singur schimb, harnicul colec­tiv va produce un plus de 24 m.c. placaj echivalent. Foto­grafia noastră prezintă o imagine din secția de îmbinare și reparat furnire Foto : D. VINTILĂ La Exploatarea minieră Vatra Dornei A FOST ÎNDEPLINIT PLANUL PE PRIMA JUMĂTATE A ANULUI Un remarcabil succes a înscris ieri în activitatea sa colectivul de muncă de la Exploatarea minieră Va­tra Dornei — îndeplinirea cu mai bine de o lună îna­inte de termen a planului, la producția globală și la producția marfă, care îl re­venea pe primul semestru al anului. Acest succes deosebit, rod al eforturilor neobosite, al preocupării pentru perfecționarea acti­vității productive, i-a de­terminat pe minerii de la Arșița și Nepomiceni, pe muncitorii atelierului me­canic să-și suplimenteze cu 500.000 lei angajamentul asumat inițial, producția anuală care se va obține suplimentar situîndu-se la 3,2 milioane lei. Aceasta este contribuția colectivu­lui de muncă dornean la efortul general al țării pen­tru recuperarea pagubelor pricinuite de năvălirea a­­pelor. IN AGRICULTURĂ• IN AGRICULTURA Cu toate energiile pentru încheierea însămințărilor și întreținerea gospodărească a culturilor! • O îndatorire patriotică : depășirea substanțială a planului la plan­tarea cartofului. • Cîștigarea bătăliei pentru recoltă reclamă terminarea grabnică a însămînțării fiecărei palme de pămint. • întreținerii culturilor — un ritm intens ! In aceste zile de mare efort pentru terminarea grabnică a în­­sămînțărilor și salvarea culturi­lor de îmburuienare, toți coope­ratorii, mecanizatorii și specia­liștii din agricultură au înțeles că sprijinul cel mai eficace pentru refacerea economiei naționale greu lovite de calamități este munca neostenită în vederea sporirii maxime a recoltelor. Pentru aceasta, dată fiind întâr­zierea mare a lucrărilor, tre­buie cîștigată competiția cu timpul. Fiecare oră, fiecare cli­pă din zi nu trebuie irosită. Si­tuația creată nu permite nici o amînare. Prin orice mijloc, fie el mecanizat, fie tras de animale, fie manual (lucrul cu sapa, pli­­vitul cu mîna, distrugerea buruie­nilor cu oticul), ritmul lucrărilor trebuie mult intensificat. In unele zone ale județului nu se poate relua lucrul din cauza umidității excesive. Aici, specia­liștii, ceas de ceas, vor trebui să verifice terenurile, pentru ca, imediat ce va fi posibil, fiecare suprafață, oricît de mică, în funcție de condiții, să fie însă­mînțată cu culturi care, de a­­cum în­colo, să dea certitudinea că vor produce normal. Din datele existente la direc­ția agricolă reiese că, pînă ieri dimineață, însămînțările de pri­măvară erau încheiate pe 78,6 la sută din suprafață, rămînînd de semănat peste 5.400 ha. cu porumb, 4.200 ha. cu cartofi, pre­cum și alte culturi. De aceea, la chemarea organelor și organiza­țiilor de partid, cooperatorii, ală­turi de mecanizatori, doresc exe­cutarea și finalizarea lucrărilor de sezon. Astfel, numeroase co­operative agricole sunt pe termi­nate cu semănatul porumbului. Printre acestea cităm pe cele din Satu Mare, Calafindești, Zamos­­tea, Verești, Costîna, Horodnicu de Sus, Dumbrăveni, Todirești, Pătrăuți și altele. De asemenea, peste 30 de unități au terminat de plantat cartofii. Printre pri­mele la această lucrare, s-au si­tuat cele din Hănțești, Fîntîna Mare, Ipotești, Rădășeni, Drăgu­­șeni, Burdujeni, Adîncata și al­tele. Pentru a valorifica la maxi­mum resursele hidrotermice de care dispun zonele agricole pînă la încheierea sezonului de vege­tație, se cuvine ca alegerea cul­turilor ce se vor însămînța de a­­cum în­colo să se facă nu numai în Ing. GH. ZAHARESCU (Continuare in pagina a n-a) Cooperativa agricolă din Fîntî­na Mare. Brigada de la Dumbră­­vița cultivă 10 hectare cu cartofi peste planul inițial. Imaginea noastră prezintă plantatul mecanizat al acestei culturi r IN ACEST NUMĂR: 1 • PUTERNICUL ECOU AL HOTÂRIRII­­ PRIVIND SPRIJINIREA SINISTRAȚILOR 1 Recunoștință fierbinte pentru S 1 substanțialul și încurajatorul ajutor acordat SPORT Campionatul mondial de fotbal in pag. 4 „1­ ­ t­ pag- 2 t -------------------------------------------------------------------------­** Sesiunea extraordinară a Consiliului popular județean Ieri, după - amiază, a avut loc, la Suceava, sesiunea extraordi­nară a Consiliului popular jude­țean. Tovarășul Nicolae Morariu, prim - vicepreședinte al comite­tului executiv al Consiliului popu­lar județean, a informat sesiunea asupra situației din județul nos­tru în urma inundațiilor care au avut loc în luna mai a.c., insis­ted asupra măsurilor stabilite la indicația biroului Comitetului ju­dețean de partid și a sar­cinilor ce revin colective­lor de oameni ai muncii din in­dustrie și agricultură, consiliilor populare, tuturor deputaților cetățenilor, în vederea înlătură­ri­rii urmărilor calamității naturale și intensificării activității în toa­te domeniile. La propunerea procurorului ge­neral al Republicii Socialiste Ro­mânia și în baza prevederilor le­gii de organizare și funcționare a consiliilor populare, sesiunea l-a numit pe tovarășul Aurel Brâ­­descu în funcția de procuror-șef al Procuraturii județului Suceava. 1 IUNIE, ZIUA INTERNAȚIONALĂ A COPILULUI CUVINTE LA UN LEGAMÎNT Cînd, după cel de-al doilea război mondial, se instituia Ziua internațională pentru o­­crotirea copilului, omenirea încă nu realiza, în toate di­mensiunile ei, valoarea aces­tui unicat, intrat în tezaurul său de tradiții. Ziua copilului încă nu reprezenta o sărbă­toare. Era doar un memento și o chemare. Uriașul dezas­tru care fusese războiul dis­trusese milioane de familii, lâ­­sînd orfani, lipsiți de sprijin material și moral, zeci de mi­lioane de copii ; numeroși al­ții fuseseră uciși sau mureau de foame și epidemii. Ocroti­rea copilului — sinonimul vii­torului omenirii — reprezenta o stringentă necesitate, reclame acțiuni concrete și imediate , de la micul gest filantropic, la instituționalizarea grijii pen­tru ferirea de primejdii și dez­voltarea armonioasă a prunci­lor de pretutindeni. Atunci, când amintirea nenorocirilor războiului era încă vie, întrea­gă, în ființa lor, a atrage tuturor oameni­atenția asupra suferințelor copiilor însemna și un fierbinte, emoționant apel pentru pace și bună înțele­gere între popoare. Fără să-și piardă aceste prime semnificații. Ziua copi­lului s-a îmbogățit, treptat, cu altele — dacă nu mai pro­funde, fără îndoială mai sub­tile — fixîndu-se în conștiința noastră cu putere de dat an­cestral. Cei mai mulți dintre cei care sîntem azi maturi am trăit ziua de 1 Iunie ca pe o onomastică­­ generală și, de aceea, cu atît mai semni­ficativă și importantă — cu sentimentul că prin ea reali­zam un legămînt sacru cu o­­menirea, reînnoiam an de an un contract social de impor­tanță capitală, ale cărui clau­ze sporeau necontenit în exi­gență. O dată cu serbarea la care am cîntat și am recitat poezii, cu darul primit din mîna părinților sau educatori­lor, cu hăinuța nouă, ziua „noastră" - pe atunci ! — că­păta tot mai intense strălu­ciri de sărbătoare. Am fost, apoi, martori și beneficiari ai unor neîntrerupte dovezi de grijă și priveghere părinteas­că din partea partidului cla­sei muncitoare și a statului angajat pe drumul spre socia­lism. Fiecare nou­ă iunie în­registra un nou dar făcut co­pilăriei : maternități, creșe și grădinițe pentru cei foarte mici, tabere de vară, case de copii, școli de toate gradele pentru ceilalți. S-au deschis toate porțile spre împlinirea aspirațiilor profesionale, s-au creat poteci către toate ori­zonturile. Ni s-a cerut, în schimb, să devenim noi înșine mai bogați spiritual și intelec­tual, mai capabili decât îna­intașii noștri, fără să ne pier­dem comorile firești ale copi­lăriei : capacitatea de a visa și curiozitatea, optimismul, în­crederea și sinceritatea. Ni s-a cerut să învățăm a fi e­­ducatori mai buni, mai plini de talent, ai copiilor noștri. Astăzi, aflați la vîrsta sca­dențelor, trăim sărbătoarea copilăriei ca pe un alt me­mento , al datoriei și răspun­derii față de posteritate. Co­piii de azi pornesc în viață de la un start superior celui de la care am plecat noi. Au în urmă decenii de sănătate și cultură în plină înflorire. Dez­voltarea personalității fiecă­ruia pînă la limita de sus a patentelor a devenit legea imuabilă a procesului de in­strucție și educație, in preo­cupările omului de azi, ale întregii societăți socialiste, viața copiilor, destinul lor, o­­cupă un loc care depășește tot ce s-a putut imagina în trecut. Contractul nostru cu viitorul ne impune acum con­­strîngeri interioare spre dirija­rea, prin puterea exemplului, a virtuților copilăriei către împlinirea lor totală. Trebuie să conducem ferm noile ge­nerații către un nou salt cali­tativ : apariția omului socie­tății comuniste. Premisele profilului aces­tuia le întrezărim încă de pe acum, în interesele și înclina­ OLTEA TANASE (Continuare în pagina a MI-a) Desen de VERONICA GRIDINOC IN PAGINA 3 COORDONATE LITERARE DIN CREAȚIA LITERARĂ ȘI ARTISTICĂ A COPIILOR - Cu prilejul zilei de 1 iunie, Ziua internațională a copilului, Consiliul Național al Femeilor a tipărit intr-un tiraj de 5.000.000 exemplare o cocardă ce urmează a fi difuzată între 1 și 25 iunie a.c. Această acriimie, care se va realiza de către comitetele și comisiile femeilor, în colabora­re cu alte organizații obștești, va contribui la mărirea fondu­lui central de ajutorare a sinis­traților, îndeosebi a copiilor. Sumele realizate vor fi de­puse în contul C.E.C. 2­000. (Agerprea).­ ­ ARHIVA NAȚIONALA DE FILME organizează la Cine­matograful „Modern" din Suceava, începînd cu data de 3 iunie a.c., două cicluri de filme de cinematecă pen­tru fonduri destinate zonelor sinistrate, pe temele : „Re­trospectiva comediei“ și „Li­teratura și cinematograful". Vor rula producții care s-au bucurat de un succes răsunător și care s-au în­scris printre cele mai de sea­mă realizări în istoria cine­matografiei mondiale. Sunt astfel programate filmele : „Goana după aur" cu Char­lie Chaplin, „Bing Bang“ cu Stroe și Vasilache, „Visul lui Tănase" cu marele nostru a­­nimator de revistă, „La răs­cruce de vînturi" cu Lauren­ce Olivier, „Contele de Mon­te Cristo" cu Jean Marais, patru filme din celebrul se­rial „Stan și Bran" cu Lau­rel și Hardy etc. Fiecare film rulează numai o zi. « -I

Next