Zori Noi, mai 1970 (Anul 23, nr. 6958-6982)
1970-05-31 / nr. 6982
't' A < J :BNTRAIA UNIVIc. ITA. »M. EMINISCU“ IAȘI Proletar din toate țările uniți-vă Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIV Nr. 6982 duminică 31 mai 1970 4 pagini 30 bani PĂTRUNȘI DU O ÎNALTA RESPONSABILITATE UMANA ȘI SOCIALA EFORTURI SUSȚINUTE PENTRU REALIZAREA EXEMPLARĂ A SARCINILOR DE PLAN ȘI A ANGAJAMENTELOR SUPLIMENTARE Pentru valorificarea materialului lemnos doborât de furtună FORJE PUTERNICE AU INTRAT ÎN ACȚIUNE Nici pădurile din nordul Moldovei, care constituie principala bogăție a județului nostru, nu au fost scutite de stihiile naturii care s-au abătut, în ultima vreme, pe aproape întreg teritoriul țării. Astfel, după ce apele tuturor rîurilor, cum ar fi Bistrița, Moldova, Suceava, Siretul s-au retras în matca lor, în zona Vatra Dornei — Iacobeni s-a iscat o furtună, vîntul pe alocuri ajungînd la 40-50 m. pe secundă. Aveam, deci, de-a face cu o nouă calamitate naturală, care avea să pricinuiască mari pagube economiei județului. Numai din această cauză, în bazinul superior al Bistriței, de pildă, păduri întregi au fost doborîte la pămint. In căderea lor haotică, copacii s-au suprapus în cîte 3-4 straturi, ceea ce creează mari dificultăți în operațiunea de scosapropiat. Numai în parchetele forestiere din zonele Vatra Dornei și Iacobeni cantitățile de material lemnos doborît de vînt și identificat pînă în prezent se ridică la circa 100.000 metri cubi. Adăugind această cifră la cei 4.760.000 metri cubi doborîți de furtunile din anul trecut și din iarna lui 1969/1970, ne dăm seama că există aproape 5 milioane de metri cubi de material lemnos care solicită mari eforturi în vederea valorificării lui. Conducerea combinatului de exploatare și industrializare a lemnului, pe baza unui plan minuțios întocmit de comandamentul județean constituit în acest sens, a trecut de îndată la stabilirea unor măsuri concrete care să ducă la salvarea acestei avuții sortită degradării. Astfel, au fost formate echipe speciale de intervenție, care lucrează în parchete. In ultimele două săptămîni, aici se muncește în schimburi prelungite. Oamenii au răspuns cu entuziasm chemării comitetului județean de partid de a pune în valoare cît mai repede milioanele de metri cubi de material lemnos, diminuînd astfel pagubele pricinuite economiei naționale de calamitățile naturale. S-a trecut, de pildă, la refacerea tuturor instalațiilor și a drumurilor forestiere degradate de ape — pe o lungime de 265 km. Multe din aceste drumuri vor fi complet refăcute, pe baza unor noi proiecte. De asemenea, în sectorul Vatra Dornei - Iacobeni, unde s-au înregistrat ultimele doborîturi, au fost concentrate importante forțe mecanice și umane, cum sunt 22 de tractoare de mare tracțiune, 170 ferăstraie. Toate acestea sunt folosite cu randament sporit pentru fasonarea de urgență a materialului lemnos. Pentru a ne da seama de proporția pierderilor previzibile — dar care, practic, prin măsurile luate, nu vor mai avea loc amintim că numai din materialul lemnos doborît de furtunile de acum zece zile se pot realiza 45.000 metri cubi cherestea, adică atît cît trebuie să producă o fabrică cu 4 gatere pe timp de un an. Ieșind victorioși din lupta cu apele, oamenii muncii din județul nostru au trecut cu dîrzenie la înlăturarea consecințelor negative ale furtunilor, fiind hotărîți ca și pe acest al doilea front al luptei cu furia naturii să-și facă datoria pînă la capăt. Faptele de fiecare zi confirmă acest lucru. Cu calm și luciditate, fiecare muncitor forestier acționează pentru a dizloca pădurile de hățișul copacilor doborîți, trimițîndu-i spre fabricile prelucrătoare din județul nostru. DAN ZAMFIRESCU Colectivul fabricii de placaj a Complexului pentru industrializarea lemnului din Suceava, contribuind la acțiunile de refacere a pagubelor provocate de inundații, s-a angajat să realizeze in luna mai o producție suplimentară de 200 m.c. placaj. Acest angajament a fost realizat în ziua de 30 mai. Astăzi, 31 mai, lucrînd intr-un singur schimb, harnicul colectiv va produce un plus de 24 m.c. placaj echivalent. Fotografia noastră prezintă o imagine din secția de îmbinare și reparat furnire Foto : D. VINTILĂ La Exploatarea minieră Vatra Dornei A FOST ÎNDEPLINIT PLANUL PE PRIMA JUMĂTATE A ANULUI Un remarcabil succes a înscris ieri în activitatea sa colectivul de muncă de la Exploatarea minieră Vatra Dornei — îndeplinirea cu mai bine de o lună înainte de termen a planului, la producția globală și la producția marfă, care îl revenea pe primul semestru al anului. Acest succes deosebit, rod al eforturilor neobosite, al preocupării pentru perfecționarea activității productive, i-a determinat pe minerii de la Arșița și Nepomiceni, pe muncitorii atelierului mecanic să-și suplimenteze cu 500.000 lei angajamentul asumat inițial, producția anuală care se va obține suplimentar situîndu-se la 3,2 milioane lei. Aceasta este contribuția colectivului de muncă dornean la efortul general al țării pentru recuperarea pagubelor pricinuite de năvălirea apelor. IN AGRICULTURĂ• IN AGRICULTURA Cu toate energiile pentru încheierea însămințărilor și întreținerea gospodărească a culturilor! • O îndatorire patriotică : depășirea substanțială a planului la plantarea cartofului. • Cîștigarea bătăliei pentru recoltă reclamă terminarea grabnică a însămînțării fiecărei palme de pămint. • întreținerii culturilor — un ritm intens ! In aceste zile de mare efort pentru terminarea grabnică a însămînțărilor și salvarea culturilor de îmburuienare, toți cooperatorii, mecanizatorii și specialiștii din agricultură au înțeles că sprijinul cel mai eficace pentru refacerea economiei naționale greu lovite de calamități este munca neostenită în vederea sporirii maxime a recoltelor. Pentru aceasta, dată fiind întârzierea mare a lucrărilor, trebuie cîștigată competiția cu timpul. Fiecare oră, fiecare clipă din zi nu trebuie irosită. Situația creată nu permite nici o amînare. Prin orice mijloc, fie el mecanizat, fie tras de animale, fie manual (lucrul cu sapa, plivitul cu mîna, distrugerea buruienilor cu oticul), ritmul lucrărilor trebuie mult intensificat. In unele zone ale județului nu se poate relua lucrul din cauza umidității excesive. Aici, specialiștii, ceas de ceas, vor trebui să verifice terenurile, pentru ca, imediat ce va fi posibil, fiecare suprafață, oricît de mică, în funcție de condiții, să fie însămînțată cu culturi care, de acum încolo, să dea certitudinea că vor produce normal. Din datele existente la direcția agricolă reiese că, pînă ieri dimineață, însămînțările de primăvară erau încheiate pe 78,6 la sută din suprafață, rămînînd de semănat peste 5.400 ha. cu porumb, 4.200 ha. cu cartofi, precum și alte culturi. De aceea, la chemarea organelor și organizațiilor de partid, cooperatorii, alături de mecanizatori, doresc executarea și finalizarea lucrărilor de sezon. Astfel, numeroase cooperative agricole sunt pe terminate cu semănatul porumbului. Printre acestea cităm pe cele din Satu Mare, Calafindești, Zamostea, Verești, Costîna, Horodnicu de Sus, Dumbrăveni, Todirești, Pătrăuți și altele. De asemenea, peste 30 de unități au terminat de plantat cartofii. Printre primele la această lucrare, s-au situat cele din Hănțești, Fîntîna Mare, Ipotești, Rădășeni, Drăgușeni, Burdujeni, Adîncata și altele. Pentru a valorifica la maximum resursele hidrotermice de care dispun zonele agricole pînă la încheierea sezonului de vegetație, se cuvine ca alegerea culturilor ce se vor însămînța de acum încolo să se facă nu numai în Ing. GH. ZAHARESCU (Continuare in pagina a n-a) Cooperativa agricolă din Fîntîna Mare. Brigada de la Dumbrăvița cultivă 10 hectare cu cartofi peste planul inițial. Imaginea noastră prezintă plantatul mecanizat al acestei culturi r IN ACEST NUMĂR: 1 • PUTERNICUL ECOU AL HOTÂRIRII PRIVIND SPRIJINIREA SINISTRAȚILOR 1 Recunoștință fierbinte pentru S 1 substanțialul și încurajatorul ajutor acordat SPORT Campionatul mondial de fotbal in pag. 4 „1 t pag- 2 t -------------------------------------------------------------------------** Sesiunea extraordinară a Consiliului popular județean Ieri, după - amiază, a avut loc, la Suceava, sesiunea extraordinară a Consiliului popular județean. Tovarășul Nicolae Morariu, prim - vicepreședinte al comitetului executiv al Consiliului popular județean, a informat sesiunea asupra situației din județul nostru în urma inundațiilor care au avut loc în luna mai a.c., insisted asupra măsurilor stabilite la indicația biroului Comitetului județean de partid și a sarcinilor ce revin colectivelor de oameni ai muncii din industrie și agricultură, consiliilor populare, tuturor deputaților cetățenilor, în vederea înlăturăririi urmărilor calamității naturale și intensificării activității în toate domeniile. La propunerea procurorului general al Republicii Socialiste România și în baza prevederilor legii de organizare și funcționare a consiliilor populare, sesiunea l-a numit pe tovarășul Aurel Brâdescu în funcția de procuror-șef al Procuraturii județului Suceava. 1 IUNIE, ZIUA INTERNAȚIONALĂ A COPILULUI CUVINTE LA UN LEGAMÎNT Cînd, după cel de-al doilea război mondial, se instituia Ziua internațională pentru ocrotirea copilului, omenirea încă nu realiza, în toate dimensiunile ei, valoarea acestui unicat, intrat în tezaurul său de tradiții. Ziua copilului încă nu reprezenta o sărbătoare. Era doar un memento și o chemare. Uriașul dezastru care fusese războiul distrusese milioane de familii, lâsînd orfani, lipsiți de sprijin material și moral, zeci de milioane de copii ; numeroși alții fuseseră uciși sau mureau de foame și epidemii. Ocrotirea copilului — sinonimul viitorului omenirii — reprezenta o stringentă necesitate, reclame acțiuni concrete și imediate , de la micul gest filantropic, la instituționalizarea grijii pentru ferirea de primejdii și dezvoltarea armonioasă a pruncilor de pretutindeni. Atunci, când amintirea nenorocirilor războiului era încă vie, întreagă, în ființa lor, a atrage tuturor oameniatenția asupra suferințelor copiilor însemna și un fierbinte, emoționant apel pentru pace și bună înțelegere între popoare. Fără să-și piardă aceste prime semnificații. Ziua copilului s-a îmbogățit, treptat, cu altele — dacă nu mai profunde, fără îndoială mai subtile — fixîndu-se în conștiința noastră cu putere de dat ancestral. Cei mai mulți dintre cei care sîntem azi maturi am trăit ziua de 1 Iunie ca pe o onomastică generală și, de aceea, cu atît mai semnificativă și importantă — cu sentimentul că prin ea realizam un legămînt sacru cu omenirea, reînnoiam an de an un contract social de importanță capitală, ale cărui clauze sporeau necontenit în exigență. O dată cu serbarea la care am cîntat și am recitat poezii, cu darul primit din mîna părinților sau educatorilor, cu hăinuța nouă, ziua „noastră" - pe atunci ! — căpăta tot mai intense străluciri de sărbătoare. Am fost, apoi, martori și beneficiari ai unor neîntrerupte dovezi de grijă și priveghere părintească din partea partidului clasei muncitoare și a statului angajat pe drumul spre socialism. Fiecare nouă iunie înregistra un nou dar făcut copilăriei : maternități, creșe și grădinițe pentru cei foarte mici, tabere de vară, case de copii, școli de toate gradele pentru ceilalți. S-au deschis toate porțile spre împlinirea aspirațiilor profesionale, s-au creat poteci către toate orizonturile. Ni s-a cerut, în schimb, să devenim noi înșine mai bogați spiritual și intelectual, mai capabili decât înaintașii noștri, fără să ne pierdem comorile firești ale copilăriei : capacitatea de a visa și curiozitatea, optimismul, încrederea și sinceritatea. Ni s-a cerut să învățăm a fi educatori mai buni, mai plini de talent, ai copiilor noștri. Astăzi, aflați la vîrsta scadențelor, trăim sărbătoarea copilăriei ca pe un alt memento , al datoriei și răspunderii față de posteritate. Copiii de azi pornesc în viață de la un start superior celui de la care am plecat noi. Au în urmă decenii de sănătate și cultură în plină înflorire. Dezvoltarea personalității fiecăruia pînă la limita de sus a patentelor a devenit legea imuabilă a procesului de instrucție și educație, in preocupările omului de azi, ale întregii societăți socialiste, viața copiilor, destinul lor, ocupă un loc care depășește tot ce s-a putut imagina în trecut. Contractul nostru cu viitorul ne impune acum constrîngeri interioare spre dirijarea, prin puterea exemplului, a virtuților copilăriei către împlinirea lor totală. Trebuie să conducem ferm noile generații către un nou salt calitativ : apariția omului societății comuniste. Premisele profilului acestuia le întrezărim încă de pe acum, în interesele și înclina OLTEA TANASE (Continuare în pagina a MI-a) Desen de VERONICA GRIDINOC IN PAGINA 3 COORDONATE LITERARE DIN CREAȚIA LITERARĂ ȘI ARTISTICĂ A COPIILOR - Cu prilejul zilei de 1 iunie, Ziua internațională a copilului, Consiliul Național al Femeilor a tipărit intr-un tiraj de 5.000.000 exemplare o cocardă ce urmează a fi difuzată între 1 și 25 iunie a.c. Această acriimie, care se va realiza de către comitetele și comisiile femeilor, în colaborare cu alte organizații obștești, va contribui la mărirea fondului central de ajutorare a sinistraților, îndeosebi a copiilor. Sumele realizate vor fi depuse în contul C.E.C. 2000. (Agerprea). ARHIVA NAȚIONALA DE FILME organizează la Cinematograful „Modern" din Suceava, începînd cu data de 3 iunie a.c., două cicluri de filme de cinematecă pentru fonduri destinate zonelor sinistrate, pe temele : „Retrospectiva comediei“ și „Literatura și cinematograful". Vor rula producții care s-au bucurat de un succes răsunător și care s-au înscris printre cele mai de seamă realizări în istoria cinematografiei mondiale. Sunt astfel programate filmele : „Goana după aur" cu Charlie Chaplin, „Bing Bang“ cu Stroe și Vasilache, „Visul lui Tănase" cu marele nostru animator de revistă, „La răscruce de vînturi" cu Laurence Olivier, „Contele de Monte Cristo" cu Jean Marais, patru filme din celebrul serial „Stan și Bran" cu Laurel și Hardy etc. Fiecare film rulează numai o zi. « -I