Zori Noi, iulie 1970 (Anul 23, nr. 7008-7034)

1970-07-01 / nr. 7008

Proletari din toate țările, uniți-vă Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXIV Nr. 7008 miercuri 1 iulie 1970 4 pagini 30 bani Sărbătorirea „Zilei­­ învățătorului" Ieri, la Suceava, precum și în centrele Cîmpulung, Fălticeni, Gura Humorului, Putna, Rădăuți, Siret, Solca și Vatra Dornei, au avut loc adunări festive consa­crate sărbătoririi „Zilei învățăto­rului". La adunări au luat parte mem­bri ai biroului Comitetului jude­țean de partid și ai comitetului executiv al Consiliului popular județean, reprezentanți ai orga­nelor municipal, orășenești și co­munale de partid și de stat, ai organizațiilor de masă și ob­ștești, cadre din învățămîntul su­perior sucevean, un mare număr de profesori, învățători și edu­catori din toate categoriile de școli de pe cuprinsul județului Suceava. Mulți dintre cei prezenți au fost distinși cu ordine și medalii ale Republicii Socialiste Româ­nia sau li s-au conferit gradația de merit și titluri. La festivitatea de la Casa de cultură a sindicatelor din Su­ceava a participat tovarășul Emil Bobu, membru al C.C. al P.C.R., prim - secretar al Comi­tetului județean Suceava P.C.R., președintele comitetului al executiv al Consiliului popular județean. Despre semnificația „Zilei în­vățătorului" a vorbit, la Suceava, tovarășul prof. Eugen Pleșca, in­spector general al Inspectoratu­lui școlar județean, iar în cele­lalte centre, alți tovarăși cu munci de răspundere în sistemul învățămîntului de stat din jude­țul nostru. De asemenea, au luat cuvîntul numeroși profesori și în­vățători. In expuneri și în cuvîntul parti­cipanților s-a subliniat activita­tea multilaterală desfășurată de școlile din județ pentru înfăptui­rea sarcinilor trasate de partid învățămîntului de toate gradele, rezultatele și experiența poziti­vă obținute de școlile din jude­țul Suceava în procesul instruc­tiv - educativ de formare a viito­rilor constructori ai socialismului și comunismului. In încheierea festivității de la Suceava a luat cuvîntul tovară­șul Emil Bobu, care, după ce a relevat importanța sărbătoririi zi­lei, a arătat că aceasta consti­­tuie prilej de bilanț și satisfac­ții la încheierea unui an de mun­că rodnică a cadrelor didactice. Referindu-se, în continuare, la grija deosebită pe care o mani­festă partidul și statul nostru pentru continua dezvoltare a în­vățămîntului, vorbitorul a dat prețioase indicații cadrelor di­dactice, tuturor colectivelor șco­lare, arătînd sarcinile deosebite ce le revin in­formarea la elevi a concepției științifice despre lu­me și viață, în educarea lor mo­ral - cetățenească, cultivarea spiritului de dragoste față de muncă, fete­ele patrie și de partid, nicit noua generație să fie temeinic pregătită pentru im­portanta misiune ce îi revine, de a prelua sarcinile complexe ale edificării societății socialiste multilateral dezvoltate în țara noastă. Tovarășul Emil Bobu a adresat calde alicitări, în numele bi­roului Comitetului județean de partid și al comitetului execu­tiv al Consiliului popular jude­țean, tuturor profesorilor, învă­țătorilor și lucrătorilor din uni­tățile de învățămînt ale județu­­lui, arîndu-le noi și importante succese în nobila lor misiune. Adunările prilejuite de sărbă­torirea „Zilei învățătorului" au fost urmate de vizite la importan­te unități economice și agricole, la expoziții școlare. Pretutindeni, in cuprinsul ju­dețului, participanții la festivi­tățile prilejuite de sărbătorire­a „Zilei tradiționala învățătoru­lui" s-au angajat ca, răspunzînd grijii permanente pe care con­ducerea superioară de partid și de stat, personal tovarășul Nicolae Ceaușescu, o poartă școlii și slujitorilor săi, să facă totul pentru instruirea și educa­rea tinerelor generații, chezășia ducerii mai departe a victoriilor constructorilor socialismului în patria noastră. Suceava , in timpul adunării festiva Atelierul „1 Mai“ al întreprinde­rii de industrie lo­cală din Fălticeni cunoaște, datorită, continuei diver­sificări a gamei serviciilor pe care le execută și calității acestora, o tot mai largă solicitare. Printre muncitorii care asigură îndeplini­rea optimă și la termen a comen­zilor­ tinărul strungar Costache Itu deține, cu consecvență, un loc de frunte. Li' REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: Suceava, str. Tipografiei nr. 1. Telefoane : Construcție de stat, scrisori și Redactor șef — 10766 Redactor șef adjunct — 11998 Secretariatul de redacție — 11692 Industrie, viața de partid — 10765 Cultură, informații — 10764 Agrară, administrație — 11995 corespondenți — 116963 IERI, ȘAHINȘAHUL IRANULUI, MOHAMMAD REZA PAHLAVIARYA MEHR, ÎMPREUNĂ CU PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUȘESCU, AU VIZITAT CRAIOVA După cum este cunoscut, timp de două zile, Șahinșahul Iranu­lui și soția sa au fost oaspeți ai litoralului Mării Negre. Marți, împreuNă cu președin­tele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, Șahinșahul Mohammad Reza Pahlavi Arya­­mehr a vizitat Craiova. Au sosit, de asemenea, la Craiova, vice­președintele Consiliului de Stat, Emil Bodnaraș, și oficialitățile ro­mâne atașate pe lângă șeful sta­tului iranian, Constantin Stătescu, secretar al Consiliului de Stat, Pa­vel Silard, ambasadorul Româ­niei la Teheran, general - loco­tenent Constantin Popa, locțiitor al șefului Marelui Stat Ma­jor, precum și Ardeshiz Za­­hedi, ministrul afacerilor ex­terne al Iranului, Soltan Sanan­­daji, ambasadorul Iranului București și alte persoane i­a­la­niene care-l însoțesc pe Șahin­­șah.­­ Drapele ale celor doua țări împodobeau străzile străvechii cetăți a banilor, iar portretele Șahinșahului și soției sale erau expuse în vitrinele magazinelor. Și, bineînțeles, subiectul la or­dinea zilei al volubililor craio­­veni era sosirea în urbea lor a celor doi șefi de stat. Discuțiile se centrau invariabil asupra semni­ficației întîlnirii dintre șeful sta­tului român și șeful statului ira­nian, asupra bunelor relații sta­tornicite între Iran și România. România și Iranul au un limbaj comun în foarte importante pro­bleme ale contemporaneității : respectarea suveranității și inde­pendenței, respectul reciproc, co­laborare reciproc avantajoasă. Animate de dorința de a sluji cauza înțelegerii în viața inter­națională, România și Iranul ac­ționează pentru cooperarea prietenia între popoarele lumii și și oferă, prin ceea ce întreprind în planul relațiilor bilaterale, un model de colaborare între state cu orînduiri sociale diferite. Exprimînd sentimentele de a­­devărată prietenie și stimă ala întregii populații a acestui mare oraș al țării, care este Craiova, zeci de mii de cetățeni i-au in­­tîmpinat în vizita lor pe suvera­nul Iranului și pe președintele Consiliului de Stat cu exploziva manifestări de bucurie, cu fieri, cu urale. Constantin Băbălău, președin­tele Consiliului popular al ju­dețului Dolj, primarul municipiu­lui Craiova, Ion Zăvăleanu, pre­cum și alte notabilități locale prezente la aeroport au adresat Șahinșahului și președintelui Con­siliului de Stat urări de bun ve­nit pe meleagurile oltenești. O gardă militară prezintă onorul. Un grup de copii oferă Maiestă­ții Sale, Șahinșahul Iranului, Mo­hammad Reza Pahlavi Aryanehr. Primul punct al itinerarului este Uzina „Electroputere". Sim­bol al dezvoltării industriale a Olteniei de astăzi, com­plexul de fabrici de la intra­rea în Craiova se înfățișează ca un dinamic și viguros centru al industriei construcțiilor de mașini. De aici își iau drumul pe magistralele de oțel ale pa­triei, pe arterele feroviare ale altor țări, cunoscutele locomotive electrice și Diesel electrice „Electroputere". Aici se produc transformatoare de forță de mare putere, agregate a căror auto­ritate tehnică s-a impus în peste 20 de țări ale lumii. Emblema uzinei „Electroputere" este, de asemenea, însemnul distinctiv al numeroase tipuri de motoare e­­lectrice și aparataj de medie și înaltă tensiune. Făuritorii bijuteriilor tehnice de mare complexitate, care sunt produsele electrotehnice realiza­te aici, au primit cu dragoste, cu multă prietenie, pe șeful statu­lui nostru, Nicolae Ceaușescu, pe înaltul oaspete, Șahinșahul Iranului, Mohammad Reza Pah­lavi. Din discuțiile pe care le-am surprins in­ momentele ce­ au premers sosirea la uzină, in (Continuare în pagina a IV-a) și președintelui Nicolae Ceaușescu f­nilor veniți în întîmpinare la buchete de flori, aeroport, cortegiul oficial se în­ Ia uralele și aplauzele craiove­­i dreaptă spre oraș. „Electroputere își relevă virtuțile Mai mult respect pentru baza da materii prime a industriei laptelui! Nu este pentru prima oară cînd scriem despre barierele ar­tificiale coborîte în drumul­­ cu traseu destul de sinuos­­ al lap­telui, de la producător și pînă la prelucrător. Nu este pentru pri­ma oară cînd semnalăm întîr­­zieri în preluarea cantităților de la centrele de colectare, abu­zuri ale recepționerilor în stabi­lirea unităților de grăsime ori ale achizitorilor în încheierea contractelor, nerespectări ale o­­bligațiilor legale față de con­tractanți. Conjuncte, toate aces­tea contribuie, în mod cît se poate de serios, la amplificarea unor greutăți obiective prin care trece, în această perioadă, sec­torul respectiv al industriei ali­mentare a județului,­­ după cum dovedește mulțimea sesizărilor sosite în ultimul timp la redac­ție, chiar și numai ele suficiente pentru a obliga la reluarea te­mei. Nu e lucru de loc ușor, în con­dițiile marii dispersări a localită­ților și în raport cu starea unor drumuri (mai cu seamă după re­centele calamități) nici acoperi­rea integrală a tuturor suprafe­țelor afectate aprovizionării cu lapte a unităților de industriali­zare, nici punctualitatea rigu­roasă în vizitarea centrelor. Dar trebuie! Nimeni nu-și poate per­mite, în contextul cerințelor ac­tuale ale economiei, ale indus­triei prelucrătoare de produse animaliere, în primul rînd,­­ in cadrul măsurilor luate de partid și de stat pentru dezvoltarea zootehniei și stimularea produ­cătorilor - ca, prin rezolvări insu­ficiente, prin minimă rezistență, să lase să se irosească ori să se deprecieze un bun atît de pre­țios cum e laptele. Și totuși . . . In ziua de 2 iunie, după ora 18.00, la centrul de colectare din Berchișești, laptele adus de la cooperativa agricolă de produc­ție din localitate se făcuse chișleag ; colectorul telefonase de cinci ori la fabrica din Cîmpulung, fără a putea afla ce­l cu cisterna care trebuia să ridice stocul încă de dimineață. A doua zi, la ora 15,00, în ace­lași loc, aceeași situație. Coope­ratorii se întreabă, pe drept cu­­vînt, de ce, dacă ei se grăbesc să aducă laptele bun, proaspăt, el riscă să ajungă la fabrică a­­cidului, fără a mai da randa­mentul necesar ? In cazul respectiv, întreprinde­rea dă asigurări că, deși s-a preluat cu o întîrziere de circa 6 ore, laptele n-a devenit im­propriu pentru fabricație, fiind prelucrat în caș gras, fără pier­­deri. Dar în 22 iunie, la centrul Bunești, 174 litri s-au acidulat, tot din cauza întîrzierii cisternei și, după separarea smîntînei, au trecut în hrana vițeilor, în ziua de 25 iunie, tot acolo, deși tre­­cuse de ora 8,00 și mașina era programată să vină la 7,00, (ne-am întîlnit cu ea pe la 9, prin Fălticeni), laptele a prove­nit și din mulsorile de prînz și seara, din ziua precedentă încă nu era ridicat. In aceeași zi, la Horodniceni, se predaseră 1.015 litri, dar trecuseră la de­­gresat alți 333 ; în același loc, în 18 iunie, 1.132 litri fuseseră ridicați abia la ora 8:00 seara, în afara oricărei planificări și cu totul dincolo de limita de „re­zistență la căldură" a produsu­lui. Nu mai aducem în discuție faptul că omul de la centru - plătit la cantitate, nu cu ora - pierde în mod cu totul inutil, nu din vina lui și nu numai el, timp cît se poate de prețios acum. In plină campanie agricolă, dar — față de capacitatea relativ redu­să (500 litri) a bazinului de ră­­­cire provizorie - orice oră în plus, la temperatura verii, poate avea efecte totuși ireversibile. Se acuză, în primul rînd, starea tehnică proastă a autocisterne­lor. La începutul lunii­ iunie, de pildă, în afara celor cinci ma­șini aflate (acum I­I­I) în repa­rație capitală la Uzina de repa­rații auto din Suceava, altele­­ patru, în ziua de 2, și cinci, în ziua de 3­­ erau defecte. La 19 iunie, peste 1.200 litri lapte au fost ridicați, de la C.A.P. Ro­­topânești, tîrziu în noapte, fiindcă mașina rămăsese în pa­nă i asigurările telefonice, că „vine peste un ceas", s-au con­cretizat abia peste vreo șapte, în ciuda faptului că țăranii coo­peratori n-au vreme, acum, să stea și să măsoare cu privirea lungul drumului. In mod cu to­tul surprinzător, asemenea „in­­tîmplări" sunt invocate drept scu­ză, ca și cum n-ar exista, toc­mai cu rațiunea de a le preve­ni, un remarcabil eșalon de me­canici, plătiți special pentru as­ta, ca și cum evitarea stricăciu­nilor n-ar constitui sarcina de bază a organismului numit co­loană de transport, din cadrul întreprinderii pentru industria laptelui din Cîmpulung. S-au programat, e drept, cite două rute zilnic, pe unele trasee, au fost revizuite circuitele de co­lectare, s-a apelat la patru au­tocamioane din parcul public, care au fost echipate cu bidoa­ne și bazine. Dar, cită vreme în­tinderile persistă, cită vreme lap­tele rămîne la centre (în ziua de 23 iunie, la Hîrtop - 450 li­tri, la Manolea încă 460 litri), cită vreme „căderile" mașinilor ȘTEFAN STROE (Continuare în pagina a lll-a) SPECIALIȘTII din cadrul Uzinelor Industria Sîrmei din Cîmpia Turzii, desfă­șoară cercetări asidue pen­tru asimilarea unor produ­se și tehnologii noi. De cu­­rînd a fost tehnologia de­pusă la punct fabricație a trei noi mărci de oțeluri, care vor servi pentru obți­nerea unor piese de bază necesare autoturismelor Da­cia. O altă marcă de oțel, recent elaborată, va servi pentru confecționarea bujii­lor auto. ZILELE TRECUTE, con­structorii Șantierului naval din Brăila au lansat prima TELEX navă, după o perioadă cri­tică survenită in urma inundațiilor. Este vorba de un șlep de 1.500 tone. Lansarea a necesitat a­­menajări speciale, atit pe cală cit și pe panta de a­­lunecare a navei, consoli­dări de teren, măsuri de si­guranță suplimentare, pre­cum și un control riguros al albiei Dunării. Toate a­ceste operații au creat po­sibilitatea reintrării in ritm normal de lucru a șantieru­lui. FABRICA DE PRODUSE LACTATE de la Slobozia a intrat in probe tehnologi­ce. Amplasată pe platfor­ma industrială a orașului, alături de fabrica de ulei, filatură și de alte obiecti­ve, noua unitate dispune de hale spațioase de pro­ducție, este dotată cu uti­laje moderne, în mare par­te fabricate in țară, care vor prelucra zilnic 130.000 litri lapte, materie primă furnizată de unitățile agri­cole din județ. r SCHIMBUL DE­MN­, O NOUA COTĂ VALORICĂ Despre întreprinde­rea de piese de schimb se vorbește de puțină vreme, relativ. Dar știm acum precis că Sucea­va a fost investită cu încă o aură pe tînăra-i și străvechea-i stemă, că locul rudimentare­lor corălii, făcînd fie­rul să lumineze prin apăsarea piciorului pe foaie, a fost luat de programe de elabora­re a oțelului, de cup­toare electrice și ate­liere care modelează lu­ate, o realitate spe­cifică pulsului de in­dustrializare a țării. Mîinile care făuresc piese complicate, piese ce necesită folosirea cu pricepere a reliefurilor evaluate în microni, s-au format de puțină vreme, deprinderea a căpătat certificatul de calificare, iar acesta își pune amprenta pe fie­care piesă expediată beneficiarului... împreună cu directo­rul întreprinderii, Ioan Lucaci, am schițat evo­luția unor profesiuni, iar dincolo de acea schiță, am reușit să e­­valuez — atîta pe cît acest lucru este posibil — autenticul miraj nou ivit, entuziasmul și e­­nergia atîtor tineri, contopite într-un ritm ascendent cu progra­mul de producție al în­treprinderii, încă de la piatra ei de temelie, pînă acum, cînd se poate vorbi aici de noi aliaje de oțel, de noi rosturi și noi îndeletni­ciri. „A munci cu oa­menii, și mai ales cu cei foarte tineri, este o artă, iar pentru aceas­ta nimic nu trebuie precupețit“. Aceste cu­vinte le-am auzit în fa­brica suceveană rostite de cei ale căror rezul­tate în această muncă sunt reliefate din plin... îmi place să mă o­­presc, de pildă, la un as­pect destul de proaspăt, care poartă un etalon de emoție, dar și valoric. Este vorba de o cifră deocamdată. De cifra 283, care semnifică însă mari speranțe și, poate și ION ȚUGUI (Continuare în pag. a Ill­ a) REPO­RT­AJ fierul, dîndu-i forme complicate sau sim­­iple, unele din ele avînd chiar denumiri muzi­cale. Fierul luminează acum cu adevărat, este vorba de au devenit lumini care cunoscute pe aproape întreg, cu­prinsul patriei, căci în­treprinderea de piese de schimb, prin speci­ficul său, are un ecou notabil in indistria constructoare de­­ ma­șini din țara noastră. Este, înainte de toate, pentru oricine, prilej de bucurie sim­plul fapt de a vizita Între­prinderea și, dacă ea nu prezintă la această dată amfiteatre de be­ton și construcții Spec­taculoase, oferă, în schimb, un bun de ne­prețuit, iar acesta este format din oameni ti­nerei fabrici. Cînd mi s-a relatat că marea majoritate a muncito­­rilor de aici au făcut întîii pași în noua lor­­ profesiune la locul­ de­­ muncă, am avut, pen­­­tru moment, un surîs­­ de nedumerire față de­­ interlocutorul meu, tî­­­nărul inginer șef Par­­­tenie Căproiu. Enunțul 1 însă nu viza o fabula­­­ție ad-hoc, ci reprezen­ 1 înălțimi sucevene Angrenat în efortul gene­ral depus pentru Îndeplini­rea înainte de termen planului de stat, colectivul­­ de muncitori, tehnicieni și ingineri din cadrul șantie­rului de drumuri și poduri Suceava, condus de ingine­rul Dumitru Li­can și a­­parținând direcției județe­ne de specialitate, a dat în folosință definitivă drumul turistic Suceava — Mănăs­tirea Dragomirna, term­i­­nînd, cu 6 zile înainte de data stabilită prin plan, po­dul de beton de peste rlul Dragomirna, km. 0,380. Lucrările au fost executa­te, în bune condițiuni și la parametri optimi de calita­te, de către echipele de po­dari și asfaltatori conduse de comunistul Toader Pădu­­raru și șeful de echipă Mi­­hai Hrețcanu ; supraveghe­rea lucrării și îndrumările tehnice necesare au fost a­­sigurate, în permanență, de către inginerul șef Dragoș Pentiuc, din D.J.D.P. Su­ceava.

Next