Zori Noi, iulie 1970 (Anul 23, nr. 7008-7034)
1970-07-01 / nr. 7008
Proletari din toate țările, uniți-vă Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXIV Nr. 7008 miercuri 1 iulie 1970 4 pagini 30 bani Sărbătorirea „Zilei învățătorului" Ieri, la Suceava, precum și în centrele Cîmpulung, Fălticeni, Gura Humorului, Putna, Rădăuți, Siret, Solca și Vatra Dornei, au avut loc adunări festive consacrate sărbătoririi „Zilei învățătorului". La adunări au luat parte membri ai biroului Comitetului județean de partid și ai comitetului executiv al Consiliului popular județean, reprezentanți ai organelor municipal, orășenești și comunale de partid și de stat, ai organizațiilor de masă și obștești, cadre din învățămîntul superior sucevean, un mare număr de profesori, învățători și educatori din toate categoriile de școli de pe cuprinsul județului Suceava. Mulți dintre cei prezenți au fost distinși cu ordine și medalii ale Republicii Socialiste România sau li s-au conferit gradația de merit și titluri. La festivitatea de la Casa de cultură a sindicatelor din Suceava a participat tovarășul Emil Bobu, membru al C.C. al P.C.R., prim - secretar al Comitetului județean Suceava P.C.R., președintele comitetului al executiv al Consiliului popular județean. Despre semnificația „Zilei învățătorului" a vorbit, la Suceava, tovarășul prof. Eugen Pleșca, inspector general al Inspectoratului școlar județean, iar în celelalte centre, alți tovarăși cu munci de răspundere în sistemul învățămîntului de stat din județul nostru. De asemenea, au luat cuvîntul numeroși profesori și învățători. In expuneri și în cuvîntul participanților s-a subliniat activitatea multilaterală desfășurată de școlile din județ pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de partid învățămîntului de toate gradele, rezultatele și experiența pozitivă obținute de școlile din județul Suceava în procesul instructiv - educativ de formare a viitorilor constructori ai socialismului și comunismului. In încheierea festivității de la Suceava a luat cuvîntul tovarășul Emil Bobu, care, după ce a relevat importanța sărbătoririi zilei, a arătat că aceasta constituie prilej de bilanț și satisfacții la încheierea unui an de muncă rodnică a cadrelor didactice. Referindu-se, în continuare, la grija deosebită pe care o manifestă partidul și statul nostru pentru continua dezvoltare a învățămîntului, vorbitorul a dat prețioase indicații cadrelor didactice, tuturor colectivelor școlare, arătînd sarcinile deosebite ce le revin informarea la elevi a concepției științifice despre lume și viață, în educarea lor moral - cetățenească, cultivarea spiritului de dragoste față de muncă, feteele patrie și de partid, nicit noua generație să fie temeinic pregătită pentru importanta misiune ce îi revine, de a prelua sarcinile complexe ale edificării societății socialiste multilateral dezvoltate în țara noastă. Tovarășul Emil Bobu a adresat calde alicitări, în numele biroului Comitetului județean de partid și al comitetului executiv al Consiliului popular județean, tuturor profesorilor, învățătorilor și lucrătorilor din unitățile de învățămînt ale județului, arîndu-le noi și importante succese în nobila lor misiune. Adunările prilejuite de sărbătorirea „Zilei învățătorului" au fost urmate de vizite la importante unități economice și agricole, la expoziții școlare. Pretutindeni, in cuprinsul județului, participanții la festivitățile prilejuite de sărbătorirea „Zilei tradiționala învățătorului" s-au angajat ca, răspunzînd grijii permanente pe care conducerea superioară de partid și de stat, personal tovarășul Nicolae Ceaușescu, o poartă școlii și slujitorilor săi, să facă totul pentru instruirea și educarea tinerelor generații, chezășia ducerii mai departe a victoriilor constructorilor socialismului în patria noastră. Suceava , in timpul adunării festiva Atelierul „1 Mai“ al întreprinderii de industrie locală din Fălticeni cunoaște, datorită, continuei diversificări a gamei serviciilor pe care le execută și calității acestora, o tot mai largă solicitare. Printre muncitorii care asigură îndeplinirea optimă și la termen a comenzilor tinărul strungar Costache Itu deține, cu consecvență, un loc de frunte. Li' REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: Suceava, str. Tipografiei nr. 1. Telefoane : Construcție de stat, scrisori și Redactor șef — 10766 Redactor șef adjunct — 11998 Secretariatul de redacție — 11692 Industrie, viața de partid — 10765 Cultură, informații — 10764 Agrară, administrație — 11995 corespondenți — 116963 IERI, ȘAHINȘAHUL IRANULUI, MOHAMMAD REZA PAHLAVIARYA MEHR, ÎMPREUNĂ CU PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUȘESCU, AU VIZITAT CRAIOVA După cum este cunoscut, timp de două zile, Șahinșahul Iranului și soția sa au fost oaspeți ai litoralului Mării Negre. Marți, împreuNă cu președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, Șahinșahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr a vizitat Craiova. Au sosit, de asemenea, la Craiova, vicepreședintele Consiliului de Stat, Emil Bodnaraș, și oficialitățile române atașate pe lângă șeful statului iranian, Constantin Stătescu, secretar al Consiliului de Stat, Pavel Silard, ambasadorul României la Teheran, general - locotenent Constantin Popa, locțiitor al șefului Marelui Stat Major, precum și Ardeshiz Zahedi, ministrul afacerilor externe al Iranului, Soltan Sanandaji, ambasadorul Iranului București și alte persoane ialaniene care-l însoțesc pe Șahinșah. Drapele ale celor doua țări împodobeau străzile străvechii cetăți a banilor, iar portretele Șahinșahului și soției sale erau expuse în vitrinele magazinelor. Și, bineînțeles, subiectul la ordinea zilei al volubililor craioveni era sosirea în urbea lor a celor doi șefi de stat. Discuțiile se centrau invariabil asupra semnificației întîlnirii dintre șeful statului român și șeful statului iranian, asupra bunelor relații statornicite între Iran și România. România și Iranul au un limbaj comun în foarte importante probleme ale contemporaneității : respectarea suveranității și independenței, respectul reciproc, colaborare reciproc avantajoasă. Animate de dorința de a sluji cauza înțelegerii în viața internațională, România și Iranul acționează pentru cooperarea prietenia între popoarele lumii și și oferă, prin ceea ce întreprind în planul relațiilor bilaterale, un model de colaborare între state cu orînduiri sociale diferite. Exprimînd sentimentele de adevărată prietenie și stimă ala întregii populații a acestui mare oraș al țării, care este Craiova, zeci de mii de cetățeni i-au intîmpinat în vizita lor pe suveranul Iranului și pe președintele Consiliului de Stat cu exploziva manifestări de bucurie, cu fieri, cu urale. Constantin Băbălău, președintele Consiliului popular al județului Dolj, primarul municipiului Craiova, Ion Zăvăleanu, precum și alte notabilități locale prezente la aeroport au adresat Șahinșahului și președintelui Consiliului de Stat urări de bun venit pe meleagurile oltenești. O gardă militară prezintă onorul. Un grup de copii oferă Maiestății Sale, Șahinșahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryanehr. Primul punct al itinerarului este Uzina „Electroputere". Simbol al dezvoltării industriale a Olteniei de astăzi, complexul de fabrici de la intrarea în Craiova se înfățișează ca un dinamic și viguros centru al industriei construcțiilor de mașini. De aici își iau drumul pe magistralele de oțel ale patriei, pe arterele feroviare ale altor țări, cunoscutele locomotive electrice și Diesel electrice „Electroputere". Aici se produc transformatoare de forță de mare putere, agregate a căror autoritate tehnică s-a impus în peste 20 de țări ale lumii. Emblema uzinei „Electroputere" este, de asemenea, însemnul distinctiv al numeroase tipuri de motoare electrice și aparataj de medie și înaltă tensiune. Făuritorii bijuteriilor tehnice de mare complexitate, care sunt produsele electrotehnice realizate aici, au primit cu dragoste, cu multă prietenie, pe șeful statului nostru, Nicolae Ceaușescu, pe înaltul oaspete, Șahinșahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi. Din discuțiile pe care le-am surprins in momentele ce au premers sosirea la uzină, in (Continuare în pagina a IV-a) și președintelui Nicolae Ceaușescu fnilor veniți în întîmpinare la buchete de flori, aeroport, cortegiul oficial se în Ia uralele și aplauzele craiovei dreaptă spre oraș. „Electroputere își relevă virtuțile Mai mult respect pentru baza da materii prime a industriei laptelui! Nu este pentru prima oară cînd scriem despre barierele artificiale coborîte în drumul cu traseu destul de sinuos al laptelui, de la producător și pînă la prelucrător. Nu este pentru prima oară cînd semnalăm întîrzieri în preluarea cantităților de la centrele de colectare, abuzuri ale recepționerilor în stabilirea unităților de grăsime ori ale achizitorilor în încheierea contractelor, nerespectări ale obligațiilor legale față de contractanți. Conjuncte, toate acestea contribuie, în mod cît se poate de serios, la amplificarea unor greutăți obiective prin care trece, în această perioadă, sectorul respectiv al industriei alimentare a județului, după cum dovedește mulțimea sesizărilor sosite în ultimul timp la redacție, chiar și numai ele suficiente pentru a obliga la reluarea temei. Nu e lucru de loc ușor, în condițiile marii dispersări a localităților și în raport cu starea unor drumuri (mai cu seamă după recentele calamități) nici acoperirea integrală a tuturor suprafețelor afectate aprovizionării cu lapte a unităților de industrializare, nici punctualitatea riguroasă în vizitarea centrelor. Dar trebuie! Nimeni nu-și poate permite, în contextul cerințelor actuale ale economiei, ale industriei prelucrătoare de produse animaliere, în primul rînd, in cadrul măsurilor luate de partid și de stat pentru dezvoltarea zootehniei și stimularea producătorilor - ca, prin rezolvări insuficiente, prin minimă rezistență, să lase să se irosească ori să se deprecieze un bun atît de prețios cum e laptele. Și totuși . . . In ziua de 2 iunie, după ora 18.00, la centrul de colectare din Berchișești, laptele adus de la cooperativa agricolă de producție din localitate se făcuse chișleag ; colectorul telefonase de cinci ori la fabrica din Cîmpulung, fără a putea afla cel cu cisterna care trebuia să ridice stocul încă de dimineață. A doua zi, la ora 15,00, în același loc, aceeași situație. Cooperatorii se întreabă, pe drept cuvînt, de ce, dacă ei se grăbesc să aducă laptele bun, proaspăt, el riscă să ajungă la fabrică acidului, fără a mai da randamentul necesar ? In cazul respectiv, întreprinderea dă asigurări că, deși s-a preluat cu o întîrziere de circa 6 ore, laptele n-a devenit impropriu pentru fabricație, fiind prelucrat în caș gras, fără pierderi. Dar în 22 iunie, la centrul Bunești, 174 litri s-au acidulat, tot din cauza întîrzierii cisternei și, după separarea smîntînei, au trecut în hrana vițeilor, în ziua de 25 iunie, tot acolo, deși trecuse de ora 8,00 și mașina era programată să vină la 7,00, (ne-am întîlnit cu ea pe la 9, prin Fălticeni), laptele a provenit și din mulsorile de prînz și seara, din ziua precedentă încă nu era ridicat. In aceeași zi, la Horodniceni, se predaseră 1.015 litri, dar trecuseră la degresat alți 333 ; în același loc, în 18 iunie, 1.132 litri fuseseră ridicați abia la ora 8:00 seara, în afara oricărei planificări și cu totul dincolo de limita de „rezistență la căldură" a produsului. Nu mai aducem în discuție faptul că omul de la centru - plătit la cantitate, nu cu ora - pierde în mod cu totul inutil, nu din vina lui și nu numai el, timp cît se poate de prețios acum. In plină campanie agricolă, dar — față de capacitatea relativ redusă (500 litri) a bazinului de răcire provizorie - orice oră în plus, la temperatura verii, poate avea efecte totuși ireversibile. Se acuză, în primul rînd, starea tehnică proastă a autocisternelor. La începutul lunii iunie, de pildă, în afara celor cinci mașini aflate (acum III) în reparație capitală la Uzina de reparații auto din Suceava, altele patru, în ziua de 2, și cinci, în ziua de 3 erau defecte. La 19 iunie, peste 1.200 litri lapte au fost ridicați, de la C.A.P. Rotopânești, tîrziu în noapte, fiindcă mașina rămăsese în pană i asigurările telefonice, că „vine peste un ceas", s-au concretizat abia peste vreo șapte, în ciuda faptului că țăranii cooperatori n-au vreme, acum, să stea și să măsoare cu privirea lungul drumului. In mod cu totul surprinzător, asemenea „intîmplări" sunt invocate drept scuză, ca și cum n-ar exista, tocmai cu rațiunea de a le preveni, un remarcabil eșalon de mecanici, plătiți special pentru asta, ca și cum evitarea stricăciunilor n-ar constitui sarcina de bază a organismului numit coloană de transport, din cadrul întreprinderii pentru industria laptelui din Cîmpulung. S-au programat, e drept, cite două rute zilnic, pe unele trasee, au fost revizuite circuitele de colectare, s-a apelat la patru autocamioane din parcul public, care au fost echipate cu bidoane și bazine. Dar, cită vreme întinderile persistă, cită vreme laptele rămîne la centre (în ziua de 23 iunie, la Hîrtop - 450 litri, la Manolea încă 460 litri), cită vreme „căderile" mașinilor ȘTEFAN STROE (Continuare în pagina a lll-a) SPECIALIȘTII din cadrul Uzinelor Industria Sîrmei din Cîmpia Turzii, desfășoară cercetări asidue pentru asimilarea unor produse și tehnologii noi. De curînd a fost tehnologia depusă la punct fabricație a trei noi mărci de oțeluri, care vor servi pentru obținerea unor piese de bază necesare autoturismelor Dacia. O altă marcă de oțel, recent elaborată, va servi pentru confecționarea bujiilor auto. ZILELE TRECUTE, constructorii Șantierului naval din Brăila au lansat prima TELEX navă, după o perioadă critică survenită in urma inundațiilor. Este vorba de un șlep de 1.500 tone. Lansarea a necesitat amenajări speciale, atit pe cală cit și pe panta de alunecare a navei, consolidări de teren, măsuri de siguranță suplimentare, precum și un control riguros al albiei Dunării. Toate aceste operații au creat posibilitatea reintrării in ritm normal de lucru a șantierului. FABRICA DE PRODUSE LACTATE de la Slobozia a intrat in probe tehnologice. Amplasată pe platforma industrială a orașului, alături de fabrica de ulei, filatură și de alte obiective, noua unitate dispune de hale spațioase de producție, este dotată cu utilaje moderne, în mare parte fabricate in țară, care vor prelucra zilnic 130.000 litri lapte, materie primă furnizată de unitățile agricole din județ. r SCHIMBUL DEMN, O NOUA COTĂ VALORICĂ Despre întreprinderea de piese de schimb se vorbește de puțină vreme, relativ. Dar știm acum precis că Suceava a fost investită cu încă o aură pe tînăra-i și străvechea-i stemă, că locul rudimentarelor corălii, făcînd fierul să lumineze prin apăsarea piciorului pe foaie, a fost luat de programe de elaborare a oțelului, de cuptoare electrice și ateliere care modelează luate, o realitate specifică pulsului de industrializare a țării. Mîinile care făuresc piese complicate, piese ce necesită folosirea cu pricepere a reliefurilor evaluate în microni, s-au format de puțină vreme, deprinderea a căpătat certificatul de calificare, iar acesta își pune amprenta pe fiecare piesă expediată beneficiarului... împreună cu directorul întreprinderii, Ioan Lucaci, am schițat evoluția unor profesiuni, iar dincolo de acea schiță, am reușit să evaluez — atîta pe cît acest lucru este posibil — autenticul miraj nou ivit, entuziasmul și energia atîtor tineri, contopite într-un ritm ascendent cu programul de producție al întreprinderii, încă de la piatra ei de temelie, pînă acum, cînd se poate vorbi aici de noi aliaje de oțel, de noi rosturi și noi îndeletniciri. „A munci cu oamenii, și mai ales cu cei foarte tineri, este o artă, iar pentru aceasta nimic nu trebuie precupețit“. Aceste cuvinte le-am auzit în fabrica suceveană rostite de cei ale căror rezultate în această muncă sunt reliefate din plin... îmi place să mă opresc, de pildă, la un aspect destul de proaspăt, care poartă un etalon de emoție, dar și valoric. Este vorba de o cifră deocamdată. De cifra 283, care semnifică însă mari speranțe și, poate și ION ȚUGUI (Continuare în pag. a Ill a) REPORTAJ fierul, dîndu-i forme complicate sau simiple, unele din ele avînd chiar denumiri muzicale. Fierul luminează acum cu adevărat, este vorba de au devenit lumini care cunoscute pe aproape întreg, cuprinsul patriei, căci întreprinderea de piese de schimb, prin specificul său, are un ecou notabil in indistria constructoare de mașini din țara noastră. Este, înainte de toate, pentru oricine, prilej de bucurie simplul fapt de a vizita Întreprinderea și, dacă ea nu prezintă la această dată amfiteatre de beton și construcții Spectaculoase, oferă, în schimb, un bun de neprețuit, iar acesta este format din oameni tinerei fabrici. Cînd mi s-a relatat că marea majoritate a muncitorilor de aici au făcut întîii pași în noua lor profesiune la locul de muncă, am avut, pentru moment, un surîs de nedumerire față de interlocutorul meu, tînărul inginer șef Partenie Căproiu. Enunțul 1 însă nu viza o fabulație ad-hoc, ci reprezen 1 înălțimi sucevene Angrenat în efortul general depus pentru Îndeplinirea înainte de termen planului de stat, colectivul de muncitori, tehnicieni și ingineri din cadrul șantierului de drumuri și poduri Suceava, condus de inginerul Dumitru Lican și aparținând direcției județene de specialitate, a dat în folosință definitivă drumul turistic Suceava — Mănăstirea Dragomirna, terminînd, cu 6 zile înainte de data stabilită prin plan, podul de beton de peste rlul Dragomirna, km. 0,380. Lucrările au fost executate, în bune condițiuni și la parametri optimi de calitate, de către echipele de podari și asfaltatori conduse de comunistul Toader Păduraru și șeful de echipă Mihai Hrețcanu ; supravegherea lucrării și îndrumările tehnice necesare au fost asigurate, în permanență, de către inginerul șef Dragoș Pentiuc, din D.J.D.P. Suceava.