Zori Noi, august 1970 (Anul 23, nr. 7035-7059)

1970-08-02 / nr. 7036

> V V X. Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXIV Nr. 7036 duminică 2 august 1970 4 pagini 30 bani FOLOSIREA DEPLINA A TUTUROR REZERVELOR, PREMISA REALIZĂRII PLANULUI ECONOMIC-FINANCIAR AL UNITĂȚILOR AGRICOLE COOPERATISTE ♦ TUDOR DONE secretar al Comitetului județean de partid, președintele Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție La temelia creșterii neconteni­te a producției agricole, a trans­formărilor sociale profunde viața satului, stau eforturile par­in­tidului și statului, îndreptate spre asigurarea unei tot mai puterni­ce și moderne baze tehnico­­materia­le, îmbunătățirea condu­cerii și planificării agriculturii, valorificarea superioară, comple­tă și intensivă a pămîntului. Realizarea sarcinilor mari sta­bilite, pentru agricultură, de Congresul a­l X-lea al P.C.R. cit și de plenarele C.C. al P.C.R. și ale U.N.C.A.P. ridică o multitu­dine de aspecte economice, so­­ciale și politice, organizatorice și educative. Ținînd seama de a­­ceasta, comitetul județean de partid este preocupat să rezolve problemele majore în funcție de condițiile concrete ale fiecărei cooperative agricole, combătînd cu fermitate formele șablonarde de conducere și militând con­secvent pentru înscăunarea unui climat de ordine, disciplină și spirit gospodăresc, pentru apă­rarea și dezvoltarea avutului obștesc. Experiența cooperativelor agri­cole Reuseni, Moara, Zamostea, Sal­cea, Verești și altele, care, an de an, au depășit producțiile planificate, predînd statului, pes­­te prevederile contractuale, în­semnate cantități de produse a­­gricole, dovedește că atunci cînd au fost statornicite aceste trăsături, ele fiind permanent în atenția organizațiilor de partid și a consiliilor de conducere, coope­rativele agricole se întăresc sub raport economic și organizatoric. In acest an, o dată cu întoc­mirea planurilor de producție, ți­­nîndu-se seama de perfecționa­rea organizării, normării și re­tribuirii muncii, cit și pe baza potențial­­ului economic real al unităților cooperatiste, s-a pre­văzut o producție globală cu 315.210 mii lei mai mare față de cea realizată în trecut, creșterea valorii unei norme convenționale la 21,19 lei în medie pe județ. Pentru realizarea planurilor de producție și financiare, pe lîngă măsurile menite să asigure o bună desfășurare a procesu­lui de producție în toate sectoa­rele unităților cooperatiste, s-a­u planificat credite de producție și investiții în valoare de 115.935 mii lei, s-au livrat 31.000 tone de îngrășăminte chimice ș.a. Ana­lizînd atent rezultatele e­­conomico - financiare înregistra­te pe primul semestru, putem e­­videnția preocuparea și eforturile depuse de către majoritatea or­ganelor care răspund de agri­cultură pentru realizarea venitu­rilor bănești și reducerea cheltu­ielilor, în scopul creșterii avuției obștești. De altfel, munca rodni­că a organizațiilor de partid, a comuniștilor, a țărănimii se re­flectă în succesele obținute in campania însămînțărilor de pri­măvară și de întreținere a cul­turilor, încheiată cu învingerea greutăților provocate de natură. In prezent, majoritatea culturilor de griu, porumb și cartof promit o recoltă bună, îndeplinirea producției globale planificate în primul semestru al acestui an doar în proporție de 90,4 la sută, denotă că, deși re­zultatele în 38 de cooperative a­­gricole sînt bune, printre care a­­m­int­im pe cele din Salcea, Chi­lișeni, Dumbrăveni, Fîntînele, Si­­m­nnicea etc., în restul unităților realizările sunt departe de a co­respunde marilor resurse existen­te, care au fost insuficient va­lorificate. Concluzia care se poa­te trage este aceea că, în aceste unități, posibilitățile tehnico-ma­­teriale create de partidul și sta­tul nostru nu au fost folosite cu simț gospodăresc, nu s-a mani­festat perseverență pentru pune­rea în valoare a rezervelor inter­ne ale producției, iată de ce la Horodniceni, Bunești, Dolhasca, Frătăuții Noi, nerealizările producția globală se situează in­in­tre 200.000 și 800.000 lei. Cauzele care au condus la realizarea valorii producției glo­bale, în sectorul vegetal, doar în proporție de 50,7 la sută, con­stau în slaba organizare a mun­cii in unele cooperative, în insu­ficienta preocupare pentru ter­minarea însămînțărilor, întârzie­rea plantării legumelor și întreți­nerii culturilor, tărăgănarea re­coltării și depozitării fumirilor. în sectorul creșterii animalelor, prin nerealiza­rea, pe semestrul I, a u­­nei cantități însemnate de lapte de vacă, valoarea producției glo­bale este de numai 60,6 la sută față de plan. Inegalitățile în producția de lapte, și anume : peste 1.000 litri pe vacă furaja­tă la Bălcăuți, Reuseni, Mitocu Dragomirnei, Pătrăuți, Salcea, și mult sub posibilități, la Adînca­­ta, Măneuți, Bunești, Vășcăuți și altele, au făcut ca, pe județ, pro­ducția medie de lapte să fie, în perioada amintită, cu mult re­dusă. Ceea ce nedumerește este faptul că, deși condițiile de fu­rajare ale acestui an sunt bune, totuși, comparativ cu anul tre­cut, în aceeași perioadă, produc­ția înregistrată a fost cu 8 litri mai mică. Neasigurarea furajării, și îngrijirea necorespunzătoare a vacilor cu lapte, insuficienta a­­sistență sanitar - veterinară, lip­sa unui control eficient din par­tea consiliilor de conducere, ca și neprocura­rea numărului de vaci și juninci planificate pe a­­nul 1970 (din cele 3.982 capete prevăzute a fi achiziționate în acest semestru, s-au realizat doar 1.914 ; cooperativele agri­cole din Adîncata, Berechișești, Comănești, Udești și altele nu au cumpărat nici o singură va­că), sunt doar cîteva din cauzele ((Continuare în pagina a il-a) in plin efort de recoltare, pe lanurile C.A.P. Zaharești. Foto : I. MÎNDRESCU IN ÎNTREPRINDERILE industriale din județul Dolj se acor­dă o atenție deosebită asimilării și introducerii in fabricație a unor noi produse. Astfel, in cadrul grupului de uzine pentru aparataj și mașini electrice, ln uzina „7 Noiembrie“, întreprin­derea de prefabricate din beton și in alte unități au fost fina­lizate 70 de faze din planurile de asimilări pe anul in curs. IN ULTIMA decadă a lunii iulie, apele Dunării s-au „tulbu­rat“ de 7 ori, în dreptul Șantierului naval din Brăila, intrucît aici au fost lansate la apă șapte nave realizate de această între­prindere. Mai întâi a fost lansat un remorcher maritim, de 1.640 C.P., apoi 5 șalupe de 150 C.P., și in fine, un șlep de 1.500 tone. Pe calele de asamblare au apărut acum alte șalupe, alte șlepuri și remorchere, care timp de 2 luni au stat la adăpost de apele revărsate ale fluviului. CREATORII DE FLORI din material plastic din Galați au primit de curînd comenzi pentru expert în R.F. a Germaniei, Po­lonia, R. P. Ungară și în unele țări din Africa. Primul lot­ de flori, circa 50.000 margarete, trandafiri, crengi de măr, garoafe, au și fost expediate; în prezent, se studiază și unele teme mai îndrăznețe in materie : feriga in coșuleț de împletituri pentru or­namentarea holurilor și in general a locurilor mai puțin însori­te ale interioarelor și feriga aplicată, diverse flori de podoabă, aplice cu fructe și coșulețe cu fructe, și alte ornamente de acest gen sugerate de comerțul intern și de unele firme străine sate. .........I străine intere- L. Cînd ispita chiolhanului fură din avutul obștesc La bufetul din spatele stației C.F.R., în fața paharului cu ra­chiu, l-am găsit pe Loghin To­­tolescu, manipulant de materiale la șantierul local de construcții. A părăsit punctul de lucru care se află la o mare distanță și s-a retras aici, gîndind că nu poate fi găsit de nimeni. Deși are în spate o afacere nebuloasă de natură penală, a existat, to­tuși, înțelegere pentru a i se a­­sigura o slujbă ca să poată să-și întrețină familia. Așa înțelege, însă, dumnealui să răspundă gri­jii societății. Ne toarnă pe loc­ o minciună: că e în concediu. Verificînd la serviciu, aflăm că, dimpotrivă, . . . ține locul șefului său. Ne-am adresat conducăto­rului lotului de șantier, Dimitrie Ursan. Acesta se scuză : „De cîte ori nu l-am criticat. . . Nu știu cît o să-l mai înțelegem". Răspundem : „Faptul că pri­ în atelierul de mașini danturat al întreprinderii pentru piese de schimb din Suceava Foto , I. MIHU Forestierii de la Unitatea de exploatare și industrializare a lemnului r iacobeni, hotărîți să mențină, prin rezultatele la un eforturi deosebite, nivel superior, înscriu, zi de zi, noi succese în ac­tivitatea lor. La unul dintre prin­cipalii indicatori — producția mar­fă vînd­ută și încasată — colectivul unității a înscris, în perioada care a trecut de la începutul anului, o depășire valorică de aproape 4 mi­lioane lei. în scopul asigurării unor con­diții mai bune de vizionare și con­fort, la unele­­ cinematografe din județul nostru s-a introdus încăl­zire centrală. Recent, au fost ter­minate lucrările de această natură la cinematograful „Lumina“ din Gura Humorului, urmînd ca ele să înceapă și la cinematograful „Tineretului“ din Suceava. Acțiunea de modernizare a cine­matografelor sătești formează, de asemenea, o preocupare perma­nentă a conducerii întreprinderii cinematografice județene. Am fost informați că, la ora actuală, 26 de cinematografe situate în centre de comună au fost dotate cu apara­te de proiecție și s-au făcut ame­najările necesare proiecției filme­lor pe ecran lat. Din poienile aflate în par­chetele silvice au fost recoltate, pînă în prezent, peste 700 tone de fîn. La această cantitate se adau­gă alte zeci de tone de nutreț și frunzare destinate hranei supli­mentare a vînatului pe timpul ier­nii. Astăzi, la orele 20,00, pe scena Casei de cultură a sindicatelor din Suceava va avea loc un spectacol de muzică populară prezentat de formația românească „Plaiurile Bistriței“ a Filarmonicii din Ba­cău, își dau concursul cunoscutele interprete de muzică populară: Angela Moldovan, artistă emerită, și Maria Butaciu. SE IMPUN ACȚIUNI CARE SA Incline balanța în FAVOAREA EFICIENȚEI ECONOMICE O privire retrospectivă asupra etapelor parcurse în cei peste patru ani de existență, e­­vidențierea obstacolelor în­­tîmpinate, dar și a pașilor Ho­­tărîți făcuți pe linia perfecțio­nării profesionale permit acum, la moment de bilanț, consemna­rea unor succese de seamă, îm­bunătățirea activității de repa­rații a autocamioanelor, paralel cu diminuarea perioadei de sta­ționare a lor în uzină, asimila­rea și producerea unor utilaje destinate modernizării tarnspor­­turilor, dintre care mai cunos­cute sunt macaralele hidraulice de 2,5 tone, iar ca ultimă reali­zare în acest domeniu­­ auto­basculanta de 4,5 tone au cerut, neîndoielnic, din partea colecti­vului eforturi deosebite, continue preocupări pentru mai buna or­ganizare a producției și a mun­cii. Din darea de seamă prezen­tată în fața reprezentanților sa­­­lariaților de către ing. Ioan Mol­dovan, președintele comitetului de direcție al Uzinei de repara­ții auto, a reieșit că, în primul semestru, s-a obținut o depășire valorică a planului de aproape 1,4 milioane lei, iar productivita­tea muncii a fost depășită cu 1,6 la sută. Din aceeași dare de seamă, precum și din cuvîntul participan­ților la discuții, care au făcut o analiză atentă, critică, a activi­tății, a rezultat că bilanțul putea înfățișa succese și mai frumoa­se, dar că acestea, obținute în ADUNĂRILE GENERALE ALE SALARIAȚILOR anumite domenii, au fost dimi­nuate de prezența unor dere­glări în mecanismul organizării. Angajamentul cu privire la rea­lizarea de economii la prețul de cost, raportat la primul semes­tru, nu a fost îndeplinit. A fost resimțită influența negativă majorării prețului la unele piese , dar s-a resimțit și efectul unor deficiențe care persistă în unele secții ale uzinei. Adunarea ge­nerală, insistînd asupra sarcini­lor superioare care trebuie în­făptuite în a doua jumătate a anului — cînd e nevoie să se re­cupereze și unele restanțe cu privire la înfăptuirea angajamen­telor asumate­­, dar mai cu sea­mă asupra celor care revin co­lectivului în 1971, majorate sub­stanțial, îndeosebi la reparațiile auto, a subliniat necesitatea de a se întreprinde asemenea ac­țiuni, încît deficiențele existente să fie eliminate definitiv. O la­tură căreia i se cuvine să i se acorde o mai mare atenție, cu atît mai mult cu cît în uzină e­­xistă, în acest sens, unele caren­țe, o constituie cheltuielile de producție. Sarcina de plan la prețul de cost, cum aminteam mai sus, a fost îndeplinită. An­gajamentul prezintă, însă, o res­tanță de cîteva sute de mii de lei. O analiză asupra articolelor de calculare ale prețului de cost arată că, în primul semes­tru, la cheltuielile materiale de N. CROZA (Continuare in pagina a li-a) ANCHETA NOASTRA Popasuri la „oazele“ cronolagilor Rădăuți, în dimineața zilei de 29 iulie a.c. Dincolo de trepidația străzii, încă din primele ore matinale, la mașini, în fața plan­șetelor de concepție, în birourile instituțiilor, activitatea utilă se desfășoară din plin. Cum acționează conștiința civică în acest larg an­grenaj de energie umană ? Este respectată legislația în legătură cu disciplina produc­ției ? De la consiliul local al sindicatelor am fost informați că, în ultimele luni, numărul ab­sențelor nemotivate de la lucru „a scăzut im­presionant". Împreună cu reprezentanți ai a­­cestui organ și ai miliției am organizat o an­chetă prin bufetele și restaurantele orașului. Constatare : dacă, in cele mai multe cazuri, lenevia, trindăveala nu se manifestă abuziv, aceste forme de parazitism social găsesc di­verse supape prin care se pierde mult timp productiv, echivalent cu importante valori ma­teriale mește­reasa pentru a sta la bău­tură, tot furt din avutul obștesc se cheamă. Luați-i din salariu tot ce sustrage el sub această formă. Aplicați, cu alte cuvinte, legea. Dacă nu mai e vrednic de slujbă, dați-o altuia, care o merită. Față de neomenia lui, o­menia dv. nu poate ține la in­finit". . . La o altă masă, bea un bărbat zdravăn . Vasile Cristian, lucrător PrJZ: —l­. .1. ^ IN ACEST NUMĂR „COORDONATE LITERARE«* 1 Tn pag. 3 • Sport • Sport • Contrapunct • MEMENTO • MEMENTO în pag. 2 Inaugurarea, la Suceava, a complexului turistic „Arcașul“ ieri după - amiază, la Sucea­va, a avut loc un eveniment cu însemnate implicații pentru tot maii buna punere în vailoaire a frumuseților acestor meleaguri , darea în folosință a complexului turistic „Arcașul", obiectiv el în­suși în scris, prin concepție, exe­cuție și plasament, printre ase­menea lucruri demne de admi­rație. La festivitatea inaugurală au participat tovarășii Nicolae Mo­­rariu, prim-vicepreședinte al co­mitetului executiv al consiliului popular județean, Constantin Moroșanu, prim-secretar al Co­mitetului municipal Suceava al P.C.R., primarul municipiului, Du­mitru Ciobanu, vicepreședinte al comitetului executiv al consiliu­lui popular județean, alți mem­bri ai comitetelor executive ale consiliilor populare județean și municipal, conducători ai unor instituții și întreprinderi, construc­tori ai noului obiectiv. Din par­tea Oficiului Național de Turism au luat parte tovarășii Alexan­dru Sobaru, președinte, Porfir Negrea, vicepreședinte, repre­zentanți ai unor organisme cen­trale de resort. Noul complex turistic — o ve­ritabilă poartă de intrare către ținuturi bogate în valori istorice și de artă, caracterizate prin înnoirile contemporane care le amplifică potențialul, prin ar­monia peisajului — se compune dintr-un hotel cu 200 locuri, în 86 de camere și 4 apartamen­te, un restaurant cu terasă aco­perită și descoperită, bar de zi, bar­ de noapte, salon-bibliote­­că (a cărui funcționalitate face să poată fi folosit oricînd și pentru recepții), café-bar și joc pentru parcuire a­uto. Im­­binînd în mod fericit cadrul tra­dițional al­ popasurilor din dru­meție cu exigențele turistului modern, datarea complexului sa­tisface cele mai pretențioase gusturi. Alături de mobilierul din lemn natul, de mochetele culori odihnitoare — de fapt, în­in­treaga ambianță coloristică a ansamblului reprezintă o certă reușită estetică întâlnim toate utilitățile solicitate intr-un ase­menea loc, de la baie și telefon în fiecare cameră și pînă la lar­ga gamă de oficii pe care per­sonalul hotelier le oferă oaspe­ților săi. Zona liniștită în care este amplasat, liniile calme ale arhitectonicii, puternica impre­sie de autentic creată de struc­a­tura și modalitățile de execuție exteriorului, interioarelor și mobilierului fac, și ele, din noul complex, un veritabil punct de atracție pentru vizitatorii Suce­vei. Participanții la inaugurare au remarcat stilizările inspirate, ine­ditul multora dintre soluțiile a­­doptate, minuțiozitatea execuției, judicioasa utilizare a spațiilor și, în același timp, atmosfera inti­mă, aerată, de largă respirație, pe care o degajă construcția în totalitate și fiecare dintre com­ponentele ori încăperile ei. Luînd cuvîntul, cu acest prilej, tovarășii Nicolae Moraciu, prim­­vicepreședinte al comitetului e­­xecutiv al consiliului popular ju­dețean, Alexandru Sobaru, pre­ședintele Oficiului Național de Turism, ing. Emil Dorneanu, di­rectorul întreprinderii județene de construcții - montaj, și Matei Hulubei, directorul agenției ju­dețene O.N.T., au subliniat că noul obiectiv reprezintă încă o dovadă, grăitoare a grijii per­manente pe care o manifestă partidul și statul pentru dezvol­tarea tuturor zonelor țării, un ele­ment de remarcabilă valoare e­­conomică și estetică în peisajul județului nostru. Cuvinte de lau­dă, binemeritate, au fost adre­sate proiectantului complexului- Institutul de studii pentru con­strucții, arhitectură și sistemati­zare —, executanților — întreprin­derea județeană de construcții­­montaj, întreprinderile de indus­trie locală din Rădăuți și Cîmpu­­lung, șantierul Electromontaj Ba­cău, specialiștii Ministerului Poș­telor și Telecomunicațiilor, între­prinderile „Marmora­­ și „Ascen­sorul", din București — și, nu mai puțin, personalului de specialitate al agenției locale O.N.T., — care au depus eforturi pentru a dărui Su­cevei încă o trainică și grăitoare mărturie a ospitalității oamenilor de pe aceste melea­guri, a simțului lor artistic. Fără îndoială că emblema „Arcașul" va deveni, foarte curînd, una dintre mărcile de onoare ale a­­cestei tradiționale ospitalități. Imagine parțială a noului complex turistic din Suceava la depozitul U.E.I.S. A venit la „un șpriț pentru că nu are de lucru : nu există marfă pentru prelucrare!"... Ne a­dresăm, pe această cale, directorului între­prinderii : este posibil ca unui om care emană atîta forță fizică să nu i se găsească de lucru într-o întreprindere cu profil fo­restier , să fie „învoit" pentru a bea, pentru ca, după aceea, să nu mai fie bun de nimic ? Unii înfruntă arșița, iar brigadierii... rachiul Ne oprim la un bufet mărgi­naș­­ „Lunca bradului". La o masă, beau rachiu alb Constan­tin Coca, Victor Coca, ambii șefi ale brigăzilor I și II din C.A.P. Volovăț, împreună cu cooperato­rul George Vicol. Este ora 10:20 și, în timp ce alți cooperatori în­ VILTOR MICU (Continuare în pagina a II-a) Sub acest titlu, săptămânalul „Jeune Afrique“ a înserat în pa­ginile sale un editorial consacrat vizitei în unele țări ale continen­tului african a ministrului aface­rilor externe al României, Corne­­liu Mănescu. Periplul african al ministrului român al afacerilor externe, sublinia „Jeune Afrique“, relevâ interesul pe care Îl acordă România intensificării relațiilor sale economice, culturale, politice cu țările Africii. Aceste relații se dezvoltă pe ba­za promovării și respectării con­secvente a principiilor suveranita­ ROMÂNIA - UN PARTENER SINCER I­­ și independenței naționale, e­­galității în drepturi, neamestecului in treburile interne, avantajului reciproc, al dreptului imprescrip­tibil al fiecărui popor de a-și ho­tărî singur destinele, potrivit pro­priilor aspirații și interese. „Dife­rența de opțiuni ideologice, subli­nia la Tananarive ministrul român, nu trebuie să constituie un obsta­col în calea instaurării relațiilor de prietenie intre țări“. Avînd ca bază această premisă, au fost sem­nate acorduri de cooperare cu Re­publica Populară Congo și cu Re­publica Democratică Congo, cu Nigeria și Tanzania, cu Burundi și Madagascar. Poporul român urmărește cu profundă simpatie și sprijină lup­ta tinerelor state independente din Africa pentru dezvoltarea lor e­­conomică și socială de sine stătă­toare. Dialogul stabilit in ultimii ani la nivel de șefi de state, mi­niștri de externe sau alți membri ai guvernelor a reliefat numeroa­se posibilități concrete de coope­rare între România și statele con­tinentului african, în diverse ra­muri de activitate. Lărgirea ca­drului contractual al dezvoltării schimburilor în domenii cît mai variate constituie o formă concre­tă a interesului manifestat pentru dezvoltarea unei cooperări reci­proc avantajoase. Numai in doi ani, 1966 — 1968, schimburile co­merciale româno - africane au crescut de peste două ori. Rela­țiile Republicii Socialiste România cu țările de pe continentul afri­can sunt reglementate prin peste 50 de acorduri și înțelegeri bilate­rale pe termen lung, care oferă partenerilor cadrul adecvat desfa­cerii produselor lor destinate ex­porturilor. Sporindu-și volumul și diversificîndu-și structura an de an,­­ schimburile comerciale ale României cu statele africane au crescut în ultimul deceniu de pes­te patru ori. Tractoare, instalații industriale, utilaje agricole româ­nești sunt bine primite pe piețele africane, în timp ce produse agri­cole tropicale — cafea, cacao, pi­ C N. (Continuare în pagina a II-a)

Next