Zori Noi, august 1970 (Anul 23, nr. 7035-7059)
1970-08-02 / nr. 7036
> V V X. Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXIV Nr. 7036 duminică 2 august 1970 4 pagini 30 bani FOLOSIREA DEPLINA A TUTUROR REZERVELOR, PREMISA REALIZĂRII PLANULUI ECONOMIC-FINANCIAR AL UNITĂȚILOR AGRICOLE COOPERATISTE ♦ TUDOR DONE secretar al Comitetului județean de partid, președintele Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție La temelia creșterii necontenite a producției agricole, a transformărilor sociale profunde viața satului, stau eforturile parintidului și statului, îndreptate spre asigurarea unei tot mai puternice și moderne baze tehnicomateriale, îmbunătățirea conducerii și planificării agriculturii, valorificarea superioară, completă și intensivă a pămîntului. Realizarea sarcinilor mari stabilite, pentru agricultură, de Congresul al X-lea al P.C.R. cit și de plenarele C.C. al P.C.R. și ale U.N.C.A.P. ridică o multitudine de aspecte economice, sociale și politice, organizatorice și educative. Ținînd seama de aceasta, comitetul județean de partid este preocupat să rezolve problemele majore în funcție de condițiile concrete ale fiecărei cooperative agricole, combătînd cu fermitate formele șablonarde de conducere și militând consecvent pentru înscăunarea unui climat de ordine, disciplină și spirit gospodăresc, pentru apărarea și dezvoltarea avutului obștesc. Experiența cooperativelor agricole Reuseni, Moara, Zamostea, Salcea, Verești și altele, care, an de an, au depășit producțiile planificate, predînd statului, peste prevederile contractuale, însemnate cantități de produse agricole, dovedește că atunci cînd au fost statornicite aceste trăsături, ele fiind permanent în atenția organizațiilor de partid și a consiliilor de conducere, cooperativele agricole se întăresc sub raport economic și organizatoric. In acest an, o dată cu întocmirea planurilor de producție, ținîndu-se seama de perfecționarea organizării, normării și retribuirii muncii, cit și pe baza potențialului economic real al unităților cooperatiste, s-a prevăzut o producție globală cu 315.210 mii lei mai mare față de cea realizată în trecut, creșterea valorii unei norme convenționale la 21,19 lei în medie pe județ. Pentru realizarea planurilor de producție și financiare, pe lîngă măsurile menite să asigure o bună desfășurare a procesului de producție în toate sectoarele unităților cooperatiste, s-au planificat credite de producție și investiții în valoare de 115.935 mii lei, s-au livrat 31.000 tone de îngrășăminte chimice ș.a. Analizînd atent rezultatele economico - financiare înregistrate pe primul semestru, putem evidenția preocuparea și eforturile depuse de către majoritatea organelor care răspund de agricultură pentru realizarea veniturilor bănești și reducerea cheltuielilor, în scopul creșterii avuției obștești. De altfel, munca rodnică a organizațiilor de partid, a comuniștilor, a țărănimii se reflectă în succesele obținute in campania însămînțărilor de primăvară și de întreținere a culturilor, încheiată cu învingerea greutăților provocate de natură. In prezent, majoritatea culturilor de griu, porumb și cartof promit o recoltă bună, îndeplinirea producției globale planificate în primul semestru al acestui an doar în proporție de 90,4 la sută, denotă că, deși rezultatele în 38 de cooperative agricole sînt bune, printre care amintim pe cele din Salcea, Chilișeni, Dumbrăveni, Fîntînele, Simnnicea etc., în restul unităților realizările sunt departe de a corespunde marilor resurse existente, care au fost insuficient valorificate. Concluzia care se poate trage este aceea că, în aceste unități, posibilitățile tehnico-materiale create de partidul și statul nostru nu au fost folosite cu simț gospodăresc, nu s-a manifestat perseverență pentru punerea în valoare a rezervelor interne ale producției, iată de ce la Horodniceni, Bunești, Dolhasca, Frătăuții Noi, nerealizările producția globală se situează inintre 200.000 și 800.000 lei. Cauzele care au condus la realizarea valorii producției globale, în sectorul vegetal, doar în proporție de 50,7 la sută, constau în slaba organizare a muncii in unele cooperative, în insuficienta preocupare pentru terminarea însămînțărilor, întârzierea plantării legumelor și întreținerii culturilor, tărăgănarea recoltării și depozitării fumirilor. în sectorul creșterii animalelor, prin nerealizarea, pe semestrul I, a unei cantități însemnate de lapte de vacă, valoarea producției globale este de numai 60,6 la sută față de plan. Inegalitățile în producția de lapte, și anume : peste 1.000 litri pe vacă furajată la Bălcăuți, Reuseni, Mitocu Dragomirnei, Pătrăuți, Salcea, și mult sub posibilități, la Adîncata, Măneuți, Bunești, Vășcăuți și altele, au făcut ca, pe județ, producția medie de lapte să fie, în perioada amintită, cu mult redusă. Ceea ce nedumerește este faptul că, deși condițiile de furajare ale acestui an sunt bune, totuși, comparativ cu anul trecut, în aceeași perioadă, producția înregistrată a fost cu 8 litri mai mică. Neasigurarea furajării, și îngrijirea necorespunzătoare a vacilor cu lapte, insuficienta asistență sanitar - veterinară, lipsa unui control eficient din partea consiliilor de conducere, ca și neprocurarea numărului de vaci și juninci planificate pe anul 1970 (din cele 3.982 capete prevăzute a fi achiziționate în acest semestru, s-au realizat doar 1.914 ; cooperativele agricole din Adîncata, Berechișești, Comănești, Udești și altele nu au cumpărat nici o singură vacă), sunt doar cîteva din cauzele ((Continuare în pagina a il-a) in plin efort de recoltare, pe lanurile C.A.P. Zaharești. Foto : I. MÎNDRESCU IN ÎNTREPRINDERILE industriale din județul Dolj se acordă o atenție deosebită asimilării și introducerii in fabricație a unor noi produse. Astfel, in cadrul grupului de uzine pentru aparataj și mașini electrice, ln uzina „7 Noiembrie“, întreprinderea de prefabricate din beton și in alte unități au fost finalizate 70 de faze din planurile de asimilări pe anul in curs. IN ULTIMA decadă a lunii iulie, apele Dunării s-au „tulburat“ de 7 ori, în dreptul Șantierului naval din Brăila, intrucît aici au fost lansate la apă șapte nave realizate de această întreprindere. Mai întâi a fost lansat un remorcher maritim, de 1.640 C.P., apoi 5 șalupe de 150 C.P., și in fine, un șlep de 1.500 tone. Pe calele de asamblare au apărut acum alte șalupe, alte șlepuri și remorchere, care timp de 2 luni au stat la adăpost de apele revărsate ale fluviului. CREATORII DE FLORI din material plastic din Galați au primit de curînd comenzi pentru expert în R.F. a Germaniei, Polonia, R. P. Ungară și în unele țări din Africa. Primul lot de flori, circa 50.000 margarete, trandafiri, crengi de măr, garoafe, au și fost expediate; în prezent, se studiază și unele teme mai îndrăznețe in materie : feriga in coșuleț de împletituri pentru ornamentarea holurilor și in general a locurilor mai puțin însorite ale interioarelor și feriga aplicată, diverse flori de podoabă, aplice cu fructe și coșulețe cu fructe, și alte ornamente de acest gen sugerate de comerțul intern și de unele firme străine sate. .........I străine intere- L. Cînd ispita chiolhanului fură din avutul obștesc La bufetul din spatele stației C.F.R., în fața paharului cu rachiu, l-am găsit pe Loghin Totolescu, manipulant de materiale la șantierul local de construcții. A părăsit punctul de lucru care se află la o mare distanță și s-a retras aici, gîndind că nu poate fi găsit de nimeni. Deși are în spate o afacere nebuloasă de natură penală, a existat, totuși, înțelegere pentru a i se asigura o slujbă ca să poată să-și întrețină familia. Așa înțelege, însă, dumnealui să răspundă grijii societății. Ne toarnă pe loc o minciună: că e în concediu. Verificînd la serviciu, aflăm că, dimpotrivă, . . . ține locul șefului său. Ne-am adresat conducătorului lotului de șantier, Dimitrie Ursan. Acesta se scuză : „De cîte ori nu l-am criticat. . . Nu știu cît o să-l mai înțelegem". Răspundem : „Faptul că pri în atelierul de mașini danturat al întreprinderii pentru piese de schimb din Suceava Foto , I. MIHU Forestierii de la Unitatea de exploatare și industrializare a lemnului r iacobeni, hotărîți să mențină, prin rezultatele la un eforturi deosebite, nivel superior, înscriu, zi de zi, noi succese în activitatea lor. La unul dintre principalii indicatori — producția marfă vîndută și încasată — colectivul unității a înscris, în perioada care a trecut de la începutul anului, o depășire valorică de aproape 4 milioane lei. în scopul asigurării unor condiții mai bune de vizionare și confort, la unele cinematografe din județul nostru s-a introdus încălzire centrală. Recent, au fost terminate lucrările de această natură la cinematograful „Lumina“ din Gura Humorului, urmînd ca ele să înceapă și la cinematograful „Tineretului“ din Suceava. Acțiunea de modernizare a cinematografelor sătești formează, de asemenea, o preocupare permanentă a conducerii întreprinderii cinematografice județene. Am fost informați că, la ora actuală, 26 de cinematografe situate în centre de comună au fost dotate cu aparate de proiecție și s-au făcut amenajările necesare proiecției filmelor pe ecran lat. Din poienile aflate în parchetele silvice au fost recoltate, pînă în prezent, peste 700 tone de fîn. La această cantitate se adaugă alte zeci de tone de nutreț și frunzare destinate hranei suplimentare a vînatului pe timpul iernii. Astăzi, la orele 20,00, pe scena Casei de cultură a sindicatelor din Suceava va avea loc un spectacol de muzică populară prezentat de formația românească „Plaiurile Bistriței“ a Filarmonicii din Bacău, își dau concursul cunoscutele interprete de muzică populară: Angela Moldovan, artistă emerită, și Maria Butaciu. SE IMPUN ACȚIUNI CARE SA Incline balanța în FAVOAREA EFICIENȚEI ECONOMICE O privire retrospectivă asupra etapelor parcurse în cei peste patru ani de existență, evidențierea obstacolelor întîmpinate, dar și a pașilor Hotărîți făcuți pe linia perfecționării profesionale permit acum, la moment de bilanț, consemnarea unor succese de seamă, îmbunătățirea activității de reparații a autocamioanelor, paralel cu diminuarea perioadei de staționare a lor în uzină, asimilarea și producerea unor utilaje destinate modernizării tarnsporturilor, dintre care mai cunoscute sunt macaralele hidraulice de 2,5 tone, iar ca ultimă realizare în acest domeniu autobasculanta de 4,5 tone au cerut, neîndoielnic, din partea colectivului eforturi deosebite, continue preocupări pentru mai buna organizare a producției și a muncii. Din darea de seamă prezentată în fața reprezentanților salariaților de către ing. Ioan Moldovan, președintele comitetului de direcție al Uzinei de reparații auto, a reieșit că, în primul semestru, s-a obținut o depășire valorică a planului de aproape 1,4 milioane lei, iar productivitatea muncii a fost depășită cu 1,6 la sută. Din aceeași dare de seamă, precum și din cuvîntul participanților la discuții, care au făcut o analiză atentă, critică, a activității, a rezultat că bilanțul putea înfățișa succese și mai frumoase, dar că acestea, obținute în ADUNĂRILE GENERALE ALE SALARIAȚILOR anumite domenii, au fost diminuate de prezența unor dereglări în mecanismul organizării. Angajamentul cu privire la realizarea de economii la prețul de cost, raportat la primul semestru, nu a fost îndeplinit. A fost resimțită influența negativă majorării prețului la unele piese , dar s-a resimțit și efectul unor deficiențe care persistă în unele secții ale uzinei. Adunarea generală, insistînd asupra sarcinilor superioare care trebuie înfăptuite în a doua jumătate a anului — cînd e nevoie să se recupereze și unele restanțe cu privire la înfăptuirea angajamentelor asumate, dar mai cu seamă asupra celor care revin colectivului în 1971, majorate substanțial, îndeosebi la reparațiile auto, a subliniat necesitatea de a se întreprinde asemenea acțiuni, încît deficiențele existente să fie eliminate definitiv. O latură căreia i se cuvine să i se acorde o mai mare atenție, cu atît mai mult cu cît în uzină există, în acest sens, unele carențe, o constituie cheltuielile de producție. Sarcina de plan la prețul de cost, cum aminteam mai sus, a fost îndeplinită. Angajamentul prezintă, însă, o restanță de cîteva sute de mii de lei. O analiză asupra articolelor de calculare ale prețului de cost arată că, în primul semestru, la cheltuielile materiale de N. CROZA (Continuare in pagina a li-a) ANCHETA NOASTRA Popasuri la „oazele“ cronolagilor Rădăuți, în dimineața zilei de 29 iulie a.c. Dincolo de trepidația străzii, încă din primele ore matinale, la mașini, în fața planșetelor de concepție, în birourile instituțiilor, activitatea utilă se desfășoară din plin. Cum acționează conștiința civică în acest larg angrenaj de energie umană ? Este respectată legislația în legătură cu disciplina producției ? De la consiliul local al sindicatelor am fost informați că, în ultimele luni, numărul absențelor nemotivate de la lucru „a scăzut impresionant". Împreună cu reprezentanți ai acestui organ și ai miliției am organizat o anchetă prin bufetele și restaurantele orașului. Constatare : dacă, in cele mai multe cazuri, lenevia, trindăveala nu se manifestă abuziv, aceste forme de parazitism social găsesc diverse supape prin care se pierde mult timp productiv, echivalent cu importante valori materiale meștereasa pentru a sta la băutură, tot furt din avutul obștesc se cheamă. Luați-i din salariu tot ce sustrage el sub această formă. Aplicați, cu alte cuvinte, legea. Dacă nu mai e vrednic de slujbă, dați-o altuia, care o merită. Față de neomenia lui, omenia dv. nu poate ține la infinit". . . La o altă masă, bea un bărbat zdravăn . Vasile Cristian, lucrător PrJZ: —l. .1. ^ IN ACEST NUMĂR „COORDONATE LITERARE«* 1 Tn pag. 3 • Sport • Sport • Contrapunct • MEMENTO • MEMENTO în pag. 2 Inaugurarea, la Suceava, a complexului turistic „Arcașul“ ieri după - amiază, la Suceava, a avut loc un eveniment cu însemnate implicații pentru tot maii buna punere în vailoaire a frumuseților acestor meleaguri , darea în folosință a complexului turistic „Arcașul", obiectiv el însuși în scris, prin concepție, execuție și plasament, printre asemenea lucruri demne de admirație. La festivitatea inaugurală au participat tovarășii Nicolae Morariu, prim-vicepreședinte al comitetului executiv al consiliului popular județean, Constantin Moroșanu, prim-secretar al Comitetului municipal Suceava al P.C.R., primarul municipiului, Dumitru Ciobanu, vicepreședinte al comitetului executiv al consiliului popular județean, alți membri ai comitetelor executive ale consiliilor populare județean și municipal, conducători ai unor instituții și întreprinderi, constructori ai noului obiectiv. Din partea Oficiului Național de Turism au luat parte tovarășii Alexandru Sobaru, președinte, Porfir Negrea, vicepreședinte, reprezentanți ai unor organisme centrale de resort. Noul complex turistic — o veritabilă poartă de intrare către ținuturi bogate în valori istorice și de artă, caracterizate prin înnoirile contemporane care le amplifică potențialul, prin armonia peisajului — se compune dintr-un hotel cu 200 locuri, în 86 de camere și 4 apartamente, un restaurant cu terasă acoperită și descoperită, bar de zi, bar de noapte, salon-bibliotecă (a cărui funcționalitate face să poată fi folosit oricînd și pentru recepții), café-bar și joc pentru parcuire auto. Imbinînd în mod fericit cadrul tradițional al popasurilor din drumeție cu exigențele turistului modern, datarea complexului satisface cele mai pretențioase gusturi. Alături de mobilierul din lemn natul, de mochetele culori odihnitoare — de fapt, înintreaga ambianță coloristică a ansamblului reprezintă o certă reușită estetică întâlnim toate utilitățile solicitate intr-un asemenea loc, de la baie și telefon în fiecare cameră și pînă la larga gamă de oficii pe care personalul hotelier le oferă oaspeților săi. Zona liniștită în care este amplasat, liniile calme ale arhitectonicii, puternica impresie de autentic creată de strucatura și modalitățile de execuție exteriorului, interioarelor și mobilierului fac, și ele, din noul complex, un veritabil punct de atracție pentru vizitatorii Sucevei. Participanții la inaugurare au remarcat stilizările inspirate, ineditul multora dintre soluțiile adoptate, minuțiozitatea execuției, judicioasa utilizare a spațiilor și, în același timp, atmosfera intimă, aerată, de largă respirație, pe care o degajă construcția în totalitate și fiecare dintre componentele ori încăperile ei. Luînd cuvîntul, cu acest prilej, tovarășii Nicolae Moraciu, primvicepreședinte al comitetului executiv al consiliului popular județean, Alexandru Sobaru, președintele Oficiului Național de Turism, ing. Emil Dorneanu, directorul întreprinderii județene de construcții - montaj, și Matei Hulubei, directorul agenției județene O.N.T., au subliniat că noul obiectiv reprezintă încă o dovadă, grăitoare a grijii permanente pe care o manifestă partidul și statul pentru dezvoltarea tuturor zonelor țării, un element de remarcabilă valoare economică și estetică în peisajul județului nostru. Cuvinte de laudă, binemeritate, au fost adresate proiectantului complexului- Institutul de studii pentru construcții, arhitectură și sistematizare —, executanților — întreprinderea județeană de construcțiimontaj, întreprinderile de industrie locală din Rădăuți și Cîmpulung, șantierul Electromontaj Bacău, specialiștii Ministerului Poștelor și Telecomunicațiilor, întreprinderile „Marmora și „Ascensorul", din București — și, nu mai puțin, personalului de specialitate al agenției locale O.N.T., — care au depus eforturi pentru a dărui Sucevei încă o trainică și grăitoare mărturie a ospitalității oamenilor de pe aceste meleaguri, a simțului lor artistic. Fără îndoială că emblema „Arcașul" va deveni, foarte curînd, una dintre mărcile de onoare ale acestei tradiționale ospitalități. Imagine parțială a noului complex turistic din Suceava la depozitul U.E.I.S. A venit la „un șpriț pentru că nu are de lucru : nu există marfă pentru prelucrare!"... Ne adresăm, pe această cale, directorului întreprinderii : este posibil ca unui om care emană atîta forță fizică să nu i se găsească de lucru într-o întreprindere cu profil forestier , să fie „învoit" pentru a bea, pentru ca, după aceea, să nu mai fie bun de nimic ? Unii înfruntă arșița, iar brigadierii... rachiul Ne oprim la un bufet mărginaș „Lunca bradului". La o masă, beau rachiu alb Constantin Coca, Victor Coca, ambii șefi ale brigăzilor I și II din C.A.P. Volovăț, împreună cu cooperatorul George Vicol. Este ora 10:20 și, în timp ce alți cooperatori în VILTOR MICU (Continuare în pagina a II-a) Sub acest titlu, săptămânalul „Jeune Afrique“ a înserat în paginile sale un editorial consacrat vizitei în unele țări ale continentului african a ministrului afacerilor externe al României, Corneliu Mănescu. Periplul african al ministrului român al afacerilor externe, sublinia „Jeune Afrique“, relevâ interesul pe care Îl acordă România intensificării relațiilor sale economice, culturale, politice cu țările Africii. Aceste relații se dezvoltă pe baza promovării și respectării consecvente a principiilor suveranita ROMÂNIA - UN PARTENER SINCER I și independenței naționale, egalității în drepturi, neamestecului in treburile interne, avantajului reciproc, al dreptului imprescriptibil al fiecărui popor de a-și hotărî singur destinele, potrivit propriilor aspirații și interese. „Diferența de opțiuni ideologice, sublinia la Tananarive ministrul român, nu trebuie să constituie un obstacol în calea instaurării relațiilor de prietenie intre țări“. Avînd ca bază această premisă, au fost semnate acorduri de cooperare cu Republica Populară Congo și cu Republica Democratică Congo, cu Nigeria și Tanzania, cu Burundi și Madagascar. Poporul român urmărește cu profundă simpatie și sprijină lupta tinerelor state independente din Africa pentru dezvoltarea lor economică și socială de sine stătătoare. Dialogul stabilit in ultimii ani la nivel de șefi de state, miniștri de externe sau alți membri ai guvernelor a reliefat numeroase posibilități concrete de cooperare între România și statele continentului african, în diverse ramuri de activitate. Lărgirea cadrului contractual al dezvoltării schimburilor în domenii cît mai variate constituie o formă concretă a interesului manifestat pentru dezvoltarea unei cooperări reciproc avantajoase. Numai in doi ani, 1966 — 1968, schimburile comerciale româno - africane au crescut de peste două ori. Relațiile Republicii Socialiste România cu țările de pe continentul african sunt reglementate prin peste 50 de acorduri și înțelegeri bilaterale pe termen lung, care oferă partenerilor cadrul adecvat desfacerii produselor lor destinate exporturilor. Sporindu-și volumul și diversificîndu-și structura an de an, schimburile comerciale ale României cu statele africane au crescut în ultimul deceniu de peste patru ori. Tractoare, instalații industriale, utilaje agricole românești sunt bine primite pe piețele africane, în timp ce produse agricole tropicale — cafea, cacao, pi C N. (Continuare în pagina a II-a)