Zori Noi, septembrie 1970 (Anul 23, nr. 7060-7085)

1970-09-17 / nr. 7074

ZOR! NOI g PAGINA 2 SEMNALELE NOASTRE pentru PROBLEMELE DUMNEAVOASTRĂ In ultimul timp, redacția a fost sesizată asupra unor nereguli în comerțul cu pîine din municipiul Suceava. Intr-adevăr, există situa­ții cînd unitățile de desfacere nu primesc marfă conform orarului de livrare sau cînd se creează disproporții de la o perioadă la alta în privința sortimentelor pu­se în vînzare. Faptul duce la u­­nele nemulțumiri în rîndurile con­sumatorilor. Sesizați de una din echipele de control obștesc ale comitetu­lui sindicatului de la C.E.I.S. Su­ceava, ne-am deplasat, ieri, la magazinul alimentar din cartie­rul Arini. Cele consemnate de e­chipa de control și cele spuse de cetățenii veniți să se aprovizio­neze s-au adeverit. Clienții erau serviți cu pîine in­termediară care-și pierduse întru­­totul aspectul comercial (foto 1). Cauza? Deși adusă cu mașina în navete, magazinul nu are condi­ții optime pentru depozitare. Ce­le cîteva rafturi și navete din ma­gazie fiind insuficiente, s-a re­curs la soluția cea mai proas­tă : aruncarea plinii, una peste alta, în stivă. Desigur, e mai co­mod, mai ușor de minuit, dar în ce-l privește pe consumator, a­­cestuia nu-i este indiferent da­că e servit cu pîine de formă și calitate normale, sau cu pîine care seamănă mai degrabă cu sortimentul lipie, plăcintă, ori cam așa ceva. Să nu fi trecut pe aici tova­rășii din conducerea O.C.L. Ali­mentara, primii interesați și obli­gați să vegheze la respectarea regulilor de comerț? Este îndo­ielnic, din moment ce oameni din producție, componenți ai echipe­lor de control obștesc, iși găsesc timp să viziteze magazinele. [deficiențele semnalate sînt cu atît mai surprinzătoare cu cit, la un alt semnal al ziarului nostru, tovarășul Octavian Feșcu, di­rector adjunct la direcția comer­cială, și I. Bulancea, directorul O.C.L. Alimentara, au promis și s-au angajat (chiar prin coloane­le ziarului) că vor lua toate mă­surile ca, la acest magazin, acti­vitatea să se desfășoare în bune condițiuni. Locul comodității, al indiferen­ței și lipsei de răspundere față de deservirea corespunzătoare a populației trebuie luat de preo­cuparea pentru lichidarea unor asemenea aspecte detestabile. Se vor găsi la O.C.L. Alimentara cițiva bani pentru procurarea u­­nui număr suficient de naveta (doar sînt făcute din material plastic, nefiind vorba de un ar­ticol deficitar) sau pentru con­fecționarea unor rafturi care să umple magazia pînă în tavan. Și asta, cit mai urgent. E. MOREA Foto : D. VI­NA LA Foto 2 I i m Contra­punct NE-AI SCRIS... ... iscălind P. Pomparău, și te-ai arătat foarte indignat un hoț, abia ieșit din detenție , — spuneai, — a fost pus, in același colectiv, să răspundă de expedierea de mărfuri. Ne-ai scris că surprinderea și indignarea muncitorilor este mare , că faptul reprezintă o încălcare grosolană a legilor , că lupul își va relua năravul. Și te-am crezut, ți-am împăr­tășit indignarea și­ am făcut cele de cuviință pentru repu­nerea în ordine a lucrurilor. Numai că cel în cauză, după ispășirea pedepsei, n-a fost în­cadrat nici măcar o zi în acea fabrică. In nici un fel de post. Atunci de ce te-ai apucat să ne scrii, Pompa. .. (dacă așa te cheamă)... răule ? Cu timpul tău te privește ce faci. Dar pe-al nostru, și pe-al con­ducerii fabricii, și pe-al altor organe, lasă-l întreg, că e tre­buitor pentru lucruri într-ade­­văr reale, Pompa răule­i „SOLICITUDINE“ Joi, 10 septembrie a.c., seara, s­imn copil ca toți copiii și-a vizít ■ în nas o boabă de porumb. Pă­rinții s-au străduit să i-o scoa­tă, și-a­u dat seama că nu pot, au încercat să aducă acasă un medic, n-au reușit și, îngrijo­rați, s-au dus la spital. Mai întîi la pediatrie, ca să fie re­partizați la urgențe chirurgica­le, iar de aici la O.R.L., fiindcă boala se afla în perimetrul acestei specialități. O soră s-a încumetat s-o extragă, dar s-a declarat repede depășită ,i a te­­lefonat șefului său, care, plin de înțelegere, i-a răspuns să-l lase-n pace, că la ora aceea nu poate să se deranjeze pen­­­­tru asemenea caz, și să reco­­n­­m­ande puștiului să vină a doua zii dimineața. S-a întâmplat pe-acolo doctorul Vasile An­­driu și, cu mina domniei-sale , animată de omenie și har, a făcut ordine in năsucul impru­dentului (in care boaba înce­puse să se umfle),­ chit că nu se afla__în specialitate. E I drept, orele erau înaintate, 22— * 23, care va să zică noaptea.­­ Tocmai de aceea vrem și noi să aflăm : între ce ore funcțio­­nează, în mod obișnuit, solici­tudinea unor oameni în alb față de solicitările „neplani­ficate“ ale unor pacienți ? Rubrică realizată de ȘTEFAN STROE REZOLVAREA COMODA A UNEI SITUAȚII NEOBIȘNUITE (Urmate din pagina s­­teptane a unui alt copil), care se opune cu încăpățînare in­ternării copiilor intr-un orfeli­nat. Afișînd o falsă milă față de orfani, îi înfiază, sporindu-și astfel familia de la 9 la 11 respectiv 12 persoane. In acest fel, comoditatea or­ganelor locale este satisfăcută, cazul orfanilor rezolvat, nimeni nu a­re de obiectat, intr-un cuvînt, toată lumea este mul­țumită. Ne punem însă problema responsabilității pe care și-o asumă Vichentie Răscoi, ne punem întrebarea dacă posi­bilitățile lui materiale îi mai permiteau înfierea și a acestor orfani. Era, oare, această în­fiere în interesul Care a fost optica minorilor ? autorită­ții tutelare în această proble­mă ? In sfârșit, ne mai între­băm : dacă această înfiere s-a făcut în urma unei anchete sociale complete, cum au în­cuviințat-o organele competen­te ? Am vizitat locuința lui Vi­chentie Răscoi. Două camere și trei paturi în care se înghe­suie cei nouă copiii împreună cu părinții lor. „O ducem greu", ne spune mama copiilor. Dar nici nu mai avem nevoie de confirmarea ei, ca să ne pu­tem da seama, încă de la pri­ma vedere, de lipsurile ce stă­ruie în această gospodărie, unde, așa după cum am mai arătat, numai datorită ambiției și încăpățînării lui Vichentie Răscoi și-au mai făcut apariția încă doi copii care, pe bună dreptate, ar fi meritat o altă soartă. Și, in sfințit, vom vorbi despre cel de-al patrulea copil, Dinu, născut la 16 noiembrie 1956. Pe el nu l-a mai vrut nimeni. E un copil mai puțin dezvoltat pentru vîrsta lui. Co­pilul acesta, cu ochi mari și melancolici, în prezent, merge cu vacile unui vecin pe care le paște pentru 100 de lei pe lu­nă. In discuția avută cu tova­rășul Mihai Pontel­iac, directo­rul școlii din Pătrăuți, ni se a­­rată că Dinu a devenit mai slab la învățătură, frecvența la școală iasă foarte mult de dorit — 181 de absențe în anul școlar 1969/1970, — iar media generală 5,77. E explicabil. Nu mai e nimeni care să-l îndru­me, nimeni care să se îngri­jească de viitorul lui. Iată o tristă realitate care arată că pentru acești copii incă nu s-a găsit rezolvarea corespunzătoare, ceea ce de­notă lipsă de interes și como­ditate din partea celor în drept a lua măsurile care se impun. Este de competența și dato­ria organelor locale a autori­tății tutelare să revină asupra acestei probleme de mare răs­pundere, s-o rezolve cu dra­goste și înțelepciune. In acest sens, redacția și opinia publică așteaptă un răspuns, care să însemne o adevărată rezolvare a situației acestor minori, în spiritul legalității și principiilor umanismului nostru socialist. MOTO Inventariindu-și formularele destinate consemnării contraven­țiilor, lucrătorii Inspectoratului județean de miliție au numărat, numai in domeniul circulației pe drumurile publice, și numai in zece zile, aproape o mie cinci sute (!) de abateri . 16 isteți con­duceau sub influența alcoolului, 37. zmei au Intrat în depășiri ca-ntr-un izlaz, 15 ambițioși s-au încăpățînat să nu acorde prioritate, 36 grăbiți au apăsat pe accelera­ții pină au înnebunit vitezometre­­le, 90 de „stăpîni“ pe mașinile statului s-au făcut vinovați de transport ilegal de persoane, alți 711 de Îndărătnici și-au înscris numele pe listele de amenzi. Tot e bine , aproape fiecare din­tre aceste isprăvi putea duce la înscrierea numelui (și nu numai al celui de la volan, asta-i problema !) pe un cu totul alt obiect, care, de obicei, se plantează în unele locuri liniștite, departe de trafic, de ispitele lumești, bază de plecare către o călătorie fără retur... Să luăm aminte ! Pe șantierul hotelului de la Cîmpulung Foto , V. DUMITRU VREA, 1 VREA : „cmcor BEL Vedem, de un timp îndelun­gat, că nu se opresc, la pla­tă, fel de fel de sume, fără ca „fericiții" să fie întrebați, măcar, dacă sunt ori nu de acord, cum cere legea și cum — nu o dată — am citit în presă că se recomandă. O a­­semenea reținere o constituie, la noi, rata de asigurare la A.D.A.S., la care serviciul nostru de contabilitate a luat inițiativa să-i înscrie, cu de la sine putere, pe toți muncitorii șantierului, fără a se mai fi o­­bosic să-i lămurească asupra drepturilor și avantajelor certe pe care le au. Ceva mai mult, completarea formularelor de la­Rețeaua comercială a muni­cipiului Suceava cunoaște în fiecare an o dezvoltare și mo­dernizare pe măsura cerințe­lor unui oraș în plină înflori­re. Unități din cele mai diver­se au luat ființă nu numai în zona centrală, dar și în carti­erele nou construite. Dintre acestea face parte și chioșcul nr. 1 al C.S.F., amplasat pe strada V.I. Lenin, la marginea parcului central. Existența cartierului „Ana Ipătescu", în care­ locuiesc mii de cetățeni, face ca acest goare — neefectuată, desigur, în prezența respectivului... asi­gurat — s-a făcut cu nenumă­rate și serioase greșeli, mai ales în ceea ce privește căsăto­ria și urmașii celui în cauză, adică tocmai lucrurile esenți­ale pentru un asemenea act. S-au oprit bani de câte două ori pe lună, reținerile se efectu­ează la prima b­enzină, celui care n-a plătit i s-a blocat (total ilegal, considerăm noi­ salariul la b­enzina a doua, spunându-i-se că nu i se dau banii pînă nu achită costul formularului — se practică, în general, unele sisteme repetat criticate, cu care nu suntem­ de chioșc să aibă, în fapt, un bun vad comercial. Este folosit acest vad de către tovarășii de la C.L.F. ? Sau, mai bine zis, se preocupă această organiza­ție comercială de buna apro­vizionare a populației­ din zo­na amintită ? Răspunsul îi dau faptele.” Deși chioșcul are un orar bine stabilit, majoritatea zilelor îl vedem închis, cu perdelele tra­se, de parcă ar trebui apăra­te de dogoarea­ soarelui cine știe ce sortimente de legume și fructe. Adevărul e că ara­reori unitatea are marfă.­ In ultimele săptămîni, de exem­plu, doar din cînd în cînd s-a putut cumpăra cîte ceva de aici. In rest, rafturi goale, la­acord. N-avem nimic împotri­va asigurărilor — dimpotrivă, le considerăm utile, binevenite­­­­ dar nici să fim puți, așa, în fața faptului împlinit, fără­­ nici o consultare prealabilă și în condiții care, pe uni­­i dintre noi, ne deranjează, nu ni se pare normal.. Fiecare , își planifică veniturile, știe ce nevoi și ce proiecte iar reținerile de acest fel are,­­ - cea arătată nu este singura­­ — produc nemulțumiri total e­vitab­ile.­­ Un grup de muncitori de la Șantierul 143 Suceava al în­­­­treprinderii 14 instalații-mon­­taje, lași căt­re ușă, fără nici o expli­cație. Care să fie cauza unei asemenea situații, cînd cetă­țenii știu că gestionarii au fost schimbați, probabil, din inten­ția de a aduce unul mai bun decit altul ? în condițiile cînd toate ce­lelalte unități similare funcți­onează norma­l, este de aștep­tat ca tovarășii de la C.L.F. să clarifice situația acestei uni­tăți, incit ea să funcționeze pentru scopul în care a fost înființată — ușurarea aprovi­zionării populației din cartierul „Ana Ipătescu“ cu legume și fructe, fără deplasarea în alte zone ale orașului. EUGENIA VODĂ Suceava Un vad închis IN AGRICULTURĂ «IN AGRICULTURĂ (Urmare din pagina 1) Poleacu­­ au fost recoltate, pînă în prezent, zece, urmînd ca în zilele următoare această ac­țiune să se intensifice. Marți sea­ra, cînd primii stropi grei de ploaie începuseră să cadă, coo­peratorii și mașinile de recoltat cartofi nu se opriseră din mun­că. E un lucru bun, mai ales că in această zonă timpul este foar­te schimbător, iar ploile lungi de toamnă pot să înceapă ori­­cînd. La Schela, acolo unde cu cîte­va zile în urmă relatam diverse aspecte negative, lucrurile au în­ceput să ia o întorsătură spre bine. Deși 3 din cei 4 brigadieri de cîmp au plecat, inginerul Gheorghe Hodovanschi a reușit să mobilizeze oamenii și, în nu­mai cîteva zile, s-au recoltat 50 hectare cu cartofi, s-au arat pentru însămînțările de toamnă 80 din cele 300 de hectare și s-au fertilizat 56 de Ceea ce-i putem reproșa hectare, este că a admis executarea arăturilor fără să strîngă paiele de pe cîmp, în unele locuri chiar baloturile fiind tăiate și întoarse o dată cu brazda. Și aceasta în condițiile în care sectorul zootehnic de la Șcheia are rezultate foarte slabe (sub 500 de litri de lapte pe cap de vacă furajată). Ce s-ar fi în­tîmplat dacă paiele erau aduna­te ? Suntem­ siguri că în primă­vară ar fi fost suficiente furaje, iar acum terenul s-ar fi putut lucra mai bine. Și pentru că tot a venit vorba de lucrări de ca­litate, se poate spune că tracto­riștii din cadrul secțiilor I.M.A. Iacobești și Ilișești nu sunt preo­cupați îndeajuns de acest dezi­derat. Ingrășămintele sunt îm­prăștiate neuniform, iar arăturile nu mai sunt discuite și grăpate pentru că „tot o să se dea cu discul înaintea însămințării” !... Dacă treci cu mașina prin drep­tul ogoarelor cooperatorilor din Stroești, Șcheia, Măneuți, vezi foarte bine astfel de „lucrări de calitate". Surprinde, de asemenea, și rit­mul lent de cosire a vrejurilor la cartofi. Fiind un bun furaj, ogoa­rele cu cartofi au fost împărțite cooperatorilor pentru a cosi vre­jii. Cînd pot, cînd au timp sau cînd vor, aceștia execută lucra­rea și adună, apoi, vrej­i. Se în­­tîmplă însă ca, în lanul mare, hotă­rit să fie­ recoltat cu mașina, să rămînă porțiuni în­tregi necosite, pentru că cel că­ruia i­­ se dăduse să execute a­­ceastă lucrare n-a terminat-o sau chiar n-a început-o. Atunci, ma­­siva depășește obstacolul astfel creat și-și continuă activitatea, urmînd ca atunci cînd va fi co­sită de vreji și această porțiune, să se reîntoarcă, iată dar, dru­muri inutile, timp pierdut, ca ‘n tarlalele cooperatorilor din Bog­­dănești, Ilișești ș.a. La cooperativa agricolă din Arbore, din cauza semănatului prea tîrziu (între 16 iunie — 3 iu­lie au fost cultivate cu cartofi 330 hectare din cele 475), recol­ta­u să fie mică și, din cauza terenului prea bătătorit, cele 6 mașini nu vor putea lucra la în­treaga lor capacitate. Cu toate aceste greutăți, aici nu se obser­vă nici un fel de preocupare deosebită din partea conducerii cooperativei. Mașinile amintite mai sus au reușit să recolteze, într-o zi, 3 hectare( ? !), în timp ce vrejii n-au fost cosiți decit de pe 25 de hectare. Mergînd in a­­cest ritm, s-ar putea să-i apuce ploile tîrzii tot la recoltatul car­tofului sau chiar înghețul, așa cum i-a prins acum doi ani pe cooperatorii din Grămești. La ni­vel de zone I.M.A., cel mai bine la recoltatul cartofului stătea, la data de 15 septembrie, l.M.A. Salcea, pe cuprinsul căreia s-au recoltat 600 din cele 2.883 hec­tare cultivate cu cartofi. Ce se întîmplă, însă, in raza întreprin­derilor mecanice Rădăuți, Ilișești și Spătărești, unde n-au fost re­coltate, pînă la 15 septembrie, decit 110—120 hectare? Sînt cooperative care au suprafețe în­semnate cu această cultură și mai ales au de însămînțat griul după recoltatul cartofului, dar care n-au început încă recoltatul, și nu-l vor putea începe nici în următoarele zile din cauza neluă­­rii unor măsuri organizatorice imediate, cum este cazul la coo­perativele din Baia, Boroaia, Volovăț, Vicovu de Sus, Bălă­cea­na, Cajvana și altele. In a­­ceasta situație, trebuie să se in­tervină operativ pentru că timpul ploios poate veni oricînd și, dacă nu se lucrează acum într-un ritm alert, atunci nu se va lucra nici atît, iar pagubele vor fi de ne­înlăturat. RĂSPUNSURI L­A OPINII Din partea întreprinderii de industrie locală „Producția", din Suceava, primim - cu lă­udabilă operativitate - un răs­puns la materialul cu titlul „Să nu-ți vină cu sifon publicat in ziarul nostru nr. 7058 , aflăm că „pentru remedierea situați­ei semnalate, a fost penalizat șeful secției, tov. Grămadă Constantin, cu 20 la sută din salariul realizat. Totodată, au fost luate măsuri organizatorice menite să ducă la o mai bună deservire a consumatorilor, la aceasta secție". La care secție, nu știm , articolul era semnat de un corespondent din Boto­­șana, dar situația nu-i mai rază nici în alte localități; dacâ-i vorba despre secția din Suceava, e bine să se știe că nici ieri dupa-amiază, nici azi dimineață, ea nu putea vinde capsule, pentru că n-avea, la fel cum nu are de aproape o lună. Care-s măsurile, iar nu știm ; dar dacă menirea lor e să ducă la o mai bună ser­vire, să sperăm că sunt exact cele indicate ; poate că vor fi chiar extinse, ca să nu se re­fere numai „la această sec­ție", fiindcă întreprinderea mai are și altele în care se simte nevoia unei astfel de atitudini față de clienți : bunăoară spă­larea gospodărească a sticle­lor destinate răcoritoarelor, ca să nu mai chem trucadă cu. . . sfinți. Recoltatul porumbului siloz la ferma Ițcani a Stațiunii experi­mentale Suceava Foto : D. HUȘANU n „Mitraliera“ de puieți La Universitatea din Columbia britanică s-a realizat un aparat care amintește de o mitralieră, dar care este folosit pentru scopuri mult mai pașnice, anume pentru plantarea arbori­și­lor. Cu ajutorul lui se practică gropițe în care se „împușcă" puieții ambalați în săculeți de plastic. In procesul de creștere, rădăcinile puietului rup săcule­țul, urmînd o fantă verticală­ lateral, existentă în fiecare să­culeț. In fiecare „încărcător" încap 20 de puieți. Cu ajutorul acestei „mitraliere", un operator poate planta în decurs de oră pînă la 1.500 de boschete­­ și arbori. Cancerul și vitamina A Deși faptul că vitamina A are o acțiune pozitivă în terapia antican­ceroasă era cunoscut de mult, folosirea sa în acest scop a fost stînjen­ită de efectele no­cive care însoțesc administrarea medicamentului în doze mari. Un grup de medici germanii din Bani­, R.F.G., a experimentat o nouă emulsie de vitamină A care posedă particularitatea că poate fi introdusă în sînge fără a trece prin ficat și nu produce efecte secundare nedorite. .Apli­cată la un număr de 250 de bolnavi, noua emulsie și-a do­vedit eficacitatea în tratarea cancerului pielii, a majorității tumorilor organelor genitale fe­m­­inline, precum și a unor forme de camcer al vinului, al organe­lor respiratorii și digestive. Ma­joritatea cancerelor de piele și tumorilor maligne au dispărut complet, dar perioada de doi ani care s-a scurs de la înce­perea tratamentului este încă insuficientă pentru a atesta vindecarea definitivă. Inelele lui Saturn nu sunt compuse din amoniac Trei astronomi de la Labora­torul lunar și planetar din ca­drul Universității din Arizona, S.U.A., dr. Gerard P. Kuiper, Dale P. Cruikshank și Fink, au ajuns în prezent Uwe la concluzia că inelele lui Saturn sunt compuse din apă îngheța­tă și nu din amoniac solid, așa cum afirmaseră anul trecut. Cei trei studiaseră spectrul infraroșu al inelelor și descope­riseră o valoare a absorbției în jurul lung­im­ii de undă de 1,5 microni, corespunzătoare cu a­­ceea a amoniacului solid aflat la temperatura de 75 de grade K. Dar, studiile ulterioare au in­firmat ipoteza lor. Dezvo­lțind cercetarea inițială, astronomii de la Universitatea din Arizona au constatat că spectrul infraroșu reflectat de apa înghețată variază în func­ție de temperatură, astfel Incit, deși el nu corespunde la tem­peratura obișnuită cu acela al Inelelor lui Saturn, la tempera­tura de cca. 83 grade K cores­pondența este perfectă. Videoreceptor luminiscent La Institutul de fizică al A­­cademiei de Științe a U.R.S.S. a fost realizat un video­receptor capabil să reproducă imaginea tridimensională a cîmpului un­delor electromagnetice. Instrumentul permite obser­varea nemijlocită și înregistra­rea repartiției radiațiilor elec­tromagnetice într-o gamă largă — din apropierea zonei infraro­­șii și pînă la undele de radio­decimetrice. Noua metodă se bazează pe folosirea unor absorbanți efici­enți de radiații pe care se apli­că luminofori. Specialiștii consideră că vi­deo­receptorul va fi folosit pe larg în diverse ramuri ale știin­ței și tehnicii, deschizind per­spective apreciabile pentru mo­delarea cîmpurilor de radiație formate de instalațiile mari. Me­toda deschide noi posibilități în holografie și defectoscopie, IDI mu­ltimei și tehnicii Metodă de tratament al cariilor dentare Dr. Stephan Way, de la Cole­giul de stomatologie din sta­tul Yowa, a prezentat, la Con­gresul Asociației internaționale de cercetări stomatologice din New York, o comunicare, potri­vit căreia folosirea unei soluții, conținind calciu și fosfor în concentrație similară cu con­centrația acestor elemente în salivă, poate elimina necesita­tea plombării dinților.­ Dinții proaspăt extrași au fost tratați timp de 40 de ore cu o soluție slabă de acid pentru demineralizarea și înmuierea stratului exterior de email. După ce a stat timp de 5 zile în a­­ceasta soluție, emailul s-a re­­mineralizat și și-a recăpătat tă­ria necesară. Conținutul de calciu și fosfor în emailul neminera­lizat a reve­nit aproape la normal, iar su­prafața restabilită s-a apropiat, prin compoziția chimică, de e­­mail­ul normal. De s-a restabilit parțial asemenea,­tatea emailului. Toate m­icroduri­­acestea arată că procesul de variere a dinților poate fi reversibil și că în stadiile precoce dinții pot fi „reparați" pe cale chimică. *> i y

Next