Zori Noi, septembrie 1970 (Anul 23, nr. 7060-7085)
1970-09-17 / nr. 7074
ZOR! NOI g PAGINA 2 SEMNALELE NOASTRE pentru PROBLEMELE DUMNEAVOASTRĂ In ultimul timp, redacția a fost sesizată asupra unor nereguli în comerțul cu pîine din municipiul Suceava. Intr-adevăr, există situații cînd unitățile de desfacere nu primesc marfă conform orarului de livrare sau cînd se creează disproporții de la o perioadă la alta în privința sortimentelor puse în vînzare. Faptul duce la unele nemulțumiri în rîndurile consumatorilor. Sesizați de una din echipele de control obștesc ale comitetului sindicatului de la C.E.I.S. Suceava, ne-am deplasat, ieri, la magazinul alimentar din cartierul Arini. Cele consemnate de echipa de control și cele spuse de cetățenii veniți să se aprovizioneze s-au adeverit. Clienții erau serviți cu pîine intermediară care-și pierduse întrutotul aspectul comercial (foto 1). Cauza? Deși adusă cu mașina în navete, magazinul nu are condiții optime pentru depozitare. Cele cîteva rafturi și navete din magazie fiind insuficiente, s-a recurs la soluția cea mai proastă : aruncarea plinii, una peste alta, în stivă. Desigur, e mai comod, mai ușor de minuit, dar în ce-l privește pe consumator, acestuia nu-i este indiferent dacă e servit cu pîine de formă și calitate normale, sau cu pîine care seamănă mai degrabă cu sortimentul lipie, plăcintă, ori cam așa ceva. Să nu fi trecut pe aici tovarășii din conducerea O.C.L. Alimentara, primii interesați și obligați să vegheze la respectarea regulilor de comerț? Este îndoielnic, din moment ce oameni din producție, componenți ai echipelor de control obștesc, iși găsesc timp să viziteze magazinele. [deficiențele semnalate sînt cu atît mai surprinzătoare cu cit, la un alt semnal al ziarului nostru, tovarășul Octavian Feșcu, director adjunct la direcția comercială, și I. Bulancea, directorul O.C.L. Alimentara, au promis și s-au angajat (chiar prin coloanele ziarului) că vor lua toate măsurile ca, la acest magazin, activitatea să se desfășoare în bune condițiuni. Locul comodității, al indiferenței și lipsei de răspundere față de deservirea corespunzătoare a populației trebuie luat de preocuparea pentru lichidarea unor asemenea aspecte detestabile. Se vor găsi la O.C.L. Alimentara cițiva bani pentru procurarea unui număr suficient de naveta (doar sînt făcute din material plastic, nefiind vorba de un articol deficitar) sau pentru confecționarea unor rafturi care să umple magazia pînă în tavan. Și asta, cit mai urgent. E. MOREA Foto : D. VINA LA Foto 2 I i m Contrapunct NE-AI SCRIS... ... iscălind P. Pomparău, și te-ai arătat foarte indignat un hoț, abia ieșit din detenție , — spuneai, — a fost pus, in același colectiv, să răspundă de expedierea de mărfuri. Ne-ai scris că surprinderea și indignarea muncitorilor este mare , că faptul reprezintă o încălcare grosolană a legilor , că lupul își va relua năravul. Și te-am crezut, ți-am împărtășit indignarea și am făcut cele de cuviință pentru repunerea în ordine a lucrurilor. Numai că cel în cauză, după ispășirea pedepsei, n-a fost încadrat nici măcar o zi în acea fabrică. In nici un fel de post. Atunci de ce te-ai apucat să ne scrii, Pompa. .. (dacă așa te cheamă)... răule ? Cu timpul tău te privește ce faci. Dar pe-al nostru, și pe-al conducerii fabricii, și pe-al altor organe, lasă-l întreg, că e trebuitor pentru lucruri într-adevăr reale, Pompa răulei „SOLICITUDINE“ Joi, 10 septembrie a.c., seara, simn copil ca toți copiii și-a vizít ■ în nas o boabă de porumb. Părinții s-au străduit să i-o scoată, și-au dat seama că nu pot, au încercat să aducă acasă un medic, n-au reușit și, îngrijorați, s-au dus la spital. Mai întîi la pediatrie, ca să fie repartizați la urgențe chirurgicale, iar de aici la O.R.L., fiindcă boala se afla în perimetrul acestei specialități. O soră s-a încumetat s-o extragă, dar s-a declarat repede depășită ,i a telefonat șefului său, care, plin de înțelegere, i-a răspuns să-l lase-n pace, că la ora aceea nu poate să se deranjeze pentru asemenea caz, și să reconmande puștiului să vină a doua zii dimineața. S-a întâmplat pe-acolo doctorul Vasile Andriu și, cu mina domniei-sale , animată de omenie și har, a făcut ordine in năsucul imprudentului (in care boaba începuse să se umfle), chit că nu se afla__în specialitate. E I drept, orele erau înaintate, 22— * 23, care va să zică noaptea. Tocmai de aceea vrem și noi să aflăm : între ce ore funcționează, în mod obișnuit, solicitudinea unor oameni în alb față de solicitările „neplanificate“ ale unor pacienți ? Rubrică realizată de ȘTEFAN STROE REZOLVAREA COMODA A UNEI SITUAȚII NEOBIȘNUITE (Urmate din pagina steptane a unui alt copil), care se opune cu încăpățînare internării copiilor intr-un orfelinat. Afișînd o falsă milă față de orfani, îi înfiază, sporindu-și astfel familia de la 9 la 11 respectiv 12 persoane. In acest fel, comoditatea organelor locale este satisfăcută, cazul orfanilor rezolvat, nimeni nu are de obiectat, intr-un cuvînt, toată lumea este mulțumită. Ne punem însă problema responsabilității pe care și-o asumă Vichentie Răscoi, ne punem întrebarea dacă posibilitățile lui materiale îi mai permiteau înfierea și a acestor orfani. Era, oare, această înfiere în interesul Care a fost optica minorilor ? autorității tutelare în această problemă ? In sfârșit, ne mai întrebăm : dacă această înfiere s-a făcut în urma unei anchete sociale complete, cum au încuviințat-o organele competente ? Am vizitat locuința lui Vichentie Răscoi. Două camere și trei paturi în care se înghesuie cei nouă copiii împreună cu părinții lor. „O ducem greu", ne spune mama copiilor. Dar nici nu mai avem nevoie de confirmarea ei, ca să ne putem da seama, încă de la prima vedere, de lipsurile ce stăruie în această gospodărie, unde, așa după cum am mai arătat, numai datorită ambiției și încăpățînării lui Vichentie Răscoi și-au mai făcut apariția încă doi copii care, pe bună dreptate, ar fi meritat o altă soartă. Și, in sfințit, vom vorbi despre cel de-al patrulea copil, Dinu, născut la 16 noiembrie 1956. Pe el nu l-a mai vrut nimeni. E un copil mai puțin dezvoltat pentru vîrsta lui. Copilul acesta, cu ochi mari și melancolici, în prezent, merge cu vacile unui vecin pe care le paște pentru 100 de lei pe lună. In discuția avută cu tovarășul Mihai Ponteliac, directorul școlii din Pătrăuți, ni se arată că Dinu a devenit mai slab la învățătură, frecvența la școală iasă foarte mult de dorit — 181 de absențe în anul școlar 1969/1970, — iar media generală 5,77. E explicabil. Nu mai e nimeni care să-l îndrume, nimeni care să se îngrijească de viitorul lui. Iată o tristă realitate care arată că pentru acești copii incă nu s-a găsit rezolvarea corespunzătoare, ceea ce denotă lipsă de interes și comoditate din partea celor în drept a lua măsurile care se impun. Este de competența și datoria organelor locale a autorității tutelare să revină asupra acestei probleme de mare răspundere, s-o rezolve cu dragoste și înțelepciune. In acest sens, redacția și opinia publică așteaptă un răspuns, care să însemne o adevărată rezolvare a situației acestor minori, în spiritul legalității și principiilor umanismului nostru socialist. MOTO Inventariindu-și formularele destinate consemnării contravențiilor, lucrătorii Inspectoratului județean de miliție au numărat, numai in domeniul circulației pe drumurile publice, și numai in zece zile, aproape o mie cinci sute (!) de abateri . 16 isteți conduceau sub influența alcoolului, 37. zmei au Intrat în depășiri ca-ntr-un izlaz, 15 ambițioși s-au încăpățînat să nu acorde prioritate, 36 grăbiți au apăsat pe accelerații pină au înnebunit vitezometrele, 90 de „stăpîni“ pe mașinile statului s-au făcut vinovați de transport ilegal de persoane, alți 711 de Îndărătnici și-au înscris numele pe listele de amenzi. Tot e bine , aproape fiecare dintre aceste isprăvi putea duce la înscrierea numelui (și nu numai al celui de la volan, asta-i problema !) pe un cu totul alt obiect, care, de obicei, se plantează în unele locuri liniștite, departe de trafic, de ispitele lumești, bază de plecare către o călătorie fără retur... Să luăm aminte ! Pe șantierul hotelului de la Cîmpulung Foto , V. DUMITRU VREA, 1 VREA : „cmcor BEL Vedem, de un timp îndelungat, că nu se opresc, la plată, fel de fel de sume, fără ca „fericiții" să fie întrebați, măcar, dacă sunt ori nu de acord, cum cere legea și cum — nu o dată — am citit în presă că se recomandă. O asemenea reținere o constituie, la noi, rata de asigurare la A.D.A.S., la care serviciul nostru de contabilitate a luat inițiativa să-i înscrie, cu de la sine putere, pe toți muncitorii șantierului, fără a se mai fi obosic să-i lămurească asupra drepturilor și avantajelor certe pe care le au. Ceva mai mult, completarea formularelor de laRețeaua comercială a municipiului Suceava cunoaște în fiecare an o dezvoltare și modernizare pe măsura cerințelor unui oraș în plină înflorire. Unități din cele mai diverse au luat ființă nu numai în zona centrală, dar și în cartierele nou construite. Dintre acestea face parte și chioșcul nr. 1 al C.S.F., amplasat pe strada V.I. Lenin, la marginea parcului central. Existența cartierului „Ana Ipătescu", în care locuiesc mii de cetățeni, face ca acest goare — neefectuată, desigur, în prezența respectivului... asigurat — s-a făcut cu nenumărate și serioase greșeli, mai ales în ceea ce privește căsătoria și urmașii celui în cauză, adică tocmai lucrurile esențiale pentru un asemenea act. S-au oprit bani de câte două ori pe lună, reținerile se efectuează la prima benzină, celui care n-a plătit i s-a blocat (total ilegal, considerăm noi salariul la benzina a doua, spunându-i-se că nu i se dau banii pînă nu achită costul formularului — se practică, în general, unele sisteme repetat criticate, cu care nu suntem de chioșc să aibă, în fapt, un bun vad comercial. Este folosit acest vad de către tovarășii de la C.L.F. ? Sau, mai bine zis, se preocupă această organizație comercială de buna aprovizionare a populației din zona amintită ? Răspunsul îi dau faptele.” Deși chioșcul are un orar bine stabilit, majoritatea zilelor îl vedem închis, cu perdelele trase, de parcă ar trebui apărate de dogoarea soarelui cine știe ce sortimente de legume și fructe. Adevărul e că arareori unitatea are marfă. In ultimele săptămîni, de exemplu, doar din cînd în cînd s-a putut cumpăra cîte ceva de aici. In rest, rafturi goale, laacord. N-avem nimic împotriva asigurărilor — dimpotrivă, le considerăm utile, binevenite dar nici să fim puți, așa, în fața faptului împlinit, fără nici o consultare prealabilă și în condiții care, pe unii dintre noi, ne deranjează, nu ni se pare normal.. Fiecare , își planifică veniturile, știe ce nevoi și ce proiecte iar reținerile de acest fel are, - cea arătată nu este singura — produc nemulțumiri total evitabile. Un grup de muncitori de la Șantierul 143 Suceava al întreprinderii 14 instalații-montaje, lași către ușă, fără nici o explicație. Care să fie cauza unei asemenea situații, cînd cetățenii știu că gestionarii au fost schimbați, probabil, din intenția de a aduce unul mai bun decit altul ? în condițiile cînd toate celelalte unități similare funcționează normal, este de așteptat ca tovarășii de la C.L.F. să clarifice situația acestei unități, incit ea să funcționeze pentru scopul în care a fost înființată — ușurarea aprovizionării populației din cartierul „Ana Ipătescu“ cu legume și fructe, fără deplasarea în alte zone ale orașului. EUGENIA VODĂ Suceava Un vad închis IN AGRICULTURĂ «IN AGRICULTURĂ (Urmare din pagina 1) Poleacu au fost recoltate, pînă în prezent, zece, urmînd ca în zilele următoare această acțiune să se intensifice. Marți seara, cînd primii stropi grei de ploaie începuseră să cadă, cooperatorii și mașinile de recoltat cartofi nu se opriseră din muncă. E un lucru bun, mai ales că in această zonă timpul este foarte schimbător, iar ploile lungi de toamnă pot să înceapă oricînd. La Schela, acolo unde cu cîteva zile în urmă relatam diverse aspecte negative, lucrurile au început să ia o întorsătură spre bine. Deși 3 din cei 4 brigadieri de cîmp au plecat, inginerul Gheorghe Hodovanschi a reușit să mobilizeze oamenii și, în numai cîteva zile, s-au recoltat 50 hectare cu cartofi, s-au arat pentru însămînțările de toamnă 80 din cele 300 de hectare și s-au fertilizat 56 de Ceea ce-i putem reproșa hectare, este că a admis executarea arăturilor fără să strîngă paiele de pe cîmp, în unele locuri chiar baloturile fiind tăiate și întoarse o dată cu brazda. Și aceasta în condițiile în care sectorul zootehnic de la Șcheia are rezultate foarte slabe (sub 500 de litri de lapte pe cap de vacă furajată). Ce s-ar fi întîmplat dacă paiele erau adunate ? Suntem siguri că în primăvară ar fi fost suficiente furaje, iar acum terenul s-ar fi putut lucra mai bine. Și pentru că tot a venit vorba de lucrări de calitate, se poate spune că tractoriștii din cadrul secțiilor I.M.A. Iacobești și Ilișești nu sunt preocupați îndeajuns de acest deziderat. Ingrășămintele sunt împrăștiate neuniform, iar arăturile nu mai sunt discuite și grăpate pentru că „tot o să se dea cu discul înaintea însămințării” !... Dacă treci cu mașina prin dreptul ogoarelor cooperatorilor din Stroești, Șcheia, Măneuți, vezi foarte bine astfel de „lucrări de calitate". Surprinde, de asemenea, și ritmul lent de cosire a vrejurilor la cartofi. Fiind un bun furaj, ogoarele cu cartofi au fost împărțite cooperatorilor pentru a cosi vrejii. Cînd pot, cînd au timp sau cînd vor, aceștia execută lucrarea și adună, apoi, vreji. Se întîmplă însă ca, în lanul mare, hotărit să fie recoltat cu mașina, să rămînă porțiuni întregi necosite, pentru că cel căruia i se dăduse să execute această lucrare n-a terminat-o sau chiar n-a început-o. Atunci, masiva depășește obstacolul astfel creat și-și continuă activitatea, urmînd ca atunci cînd va fi cosită de vreji și această porțiune, să se reîntoarcă, iată dar, drumuri inutile, timp pierdut, ca ‘n tarlalele cooperatorilor din Bogdănești, Ilișești ș.a. La cooperativa agricolă din Arbore, din cauza semănatului prea tîrziu (între 16 iunie — 3 iulie au fost cultivate cu cartofi 330 hectare din cele 475), recoltau să fie mică și, din cauza terenului prea bătătorit, cele 6 mașini nu vor putea lucra la întreaga lor capacitate. Cu toate aceste greutăți, aici nu se observă nici un fel de preocupare deosebită din partea conducerii cooperativei. Mașinile amintite mai sus au reușit să recolteze, într-o zi, 3 hectare( ? !), în timp ce vrejii n-au fost cosiți decit de pe 25 de hectare. Mergînd in acest ritm, s-ar putea să-i apuce ploile tîrzii tot la recoltatul cartofului sau chiar înghețul, așa cum i-a prins acum doi ani pe cooperatorii din Grămești. La nivel de zone I.M.A., cel mai bine la recoltatul cartofului stătea, la data de 15 septembrie, l.M.A. Salcea, pe cuprinsul căreia s-au recoltat 600 din cele 2.883 hectare cultivate cu cartofi. Ce se întîmplă, însă, in raza întreprinderilor mecanice Rădăuți, Ilișești și Spătărești, unde n-au fost recoltate, pînă la 15 septembrie, decit 110—120 hectare? Sînt cooperative care au suprafețe însemnate cu această cultură și mai ales au de însămînțat griul după recoltatul cartofului, dar care n-au început încă recoltatul, și nu-l vor putea începe nici în următoarele zile din cauza neluării unor măsuri organizatorice imediate, cum este cazul la cooperativele din Baia, Boroaia, Volovăț, Vicovu de Sus, Bălăceana, Cajvana și altele. In aceasta situație, trebuie să se intervină operativ pentru că timpul ploios poate veni oricînd și, dacă nu se lucrează acum într-un ritm alert, atunci nu se va lucra nici atît, iar pagubele vor fi de neînlăturat. RĂSPUNSURI LA OPINII Din partea întreprinderii de industrie locală „Producția", din Suceava, primim - cu lăudabilă operativitate - un răspuns la materialul cu titlul „Să nu-ți vină cu sifon publicat in ziarul nostru nr. 7058 , aflăm că „pentru remedierea situației semnalate, a fost penalizat șeful secției, tov. Grămadă Constantin, cu 20 la sută din salariul realizat. Totodată, au fost luate măsuri organizatorice menite să ducă la o mai bună deservire a consumatorilor, la aceasta secție". La care secție, nu știm , articolul era semnat de un corespondent din Botoșana, dar situația nu-i mai rază nici în alte localități; dacâ-i vorba despre secția din Suceava, e bine să se știe că nici ieri dupa-amiază, nici azi dimineață, ea nu putea vinde capsule, pentru că n-avea, la fel cum nu are de aproape o lună. Care-s măsurile, iar nu știm ; dar dacă menirea lor e să ducă la o mai bună servire, să sperăm că sunt exact cele indicate ; poate că vor fi chiar extinse, ca să nu se refere numai „la această secție", fiindcă întreprinderea mai are și altele în care se simte nevoia unei astfel de atitudini față de clienți : bunăoară spălarea gospodărească a sticlelor destinate răcoritoarelor, ca să nu mai chem trucadă cu. . . sfinți. Recoltatul porumbului siloz la ferma Ițcani a Stațiunii experimentale Suceava Foto : D. HUȘANU n „Mitraliera“ de puieți La Universitatea din Columbia britanică s-a realizat un aparat care amintește de o mitralieră, dar care este folosit pentru scopuri mult mai pașnice, anume pentru plantarea arborișilor. Cu ajutorul lui se practică gropițe în care se „împușcă" puieții ambalați în săculeți de plastic. In procesul de creștere, rădăcinile puietului rup săculețul, urmînd o fantă verticală lateral, existentă în fiecare săculeț. In fiecare „încărcător" încap 20 de puieți. Cu ajutorul acestei „mitraliere", un operator poate planta în decurs de oră pînă la 1.500 de boschete și arbori. Cancerul și vitamina A Deși faptul că vitamina A are o acțiune pozitivă în terapia anticanceroasă era cunoscut de mult, folosirea sa în acest scop a fost stînjenită de efectele nocive care însoțesc administrarea medicamentului în doze mari. Un grup de medici germanii din Bani, R.F.G., a experimentat o nouă emulsie de vitamină A care posedă particularitatea că poate fi introdusă în sînge fără a trece prin ficat și nu produce efecte secundare nedorite. .Aplicată la un număr de 250 de bolnavi, noua emulsie și-a dovedit eficacitatea în tratarea cancerului pielii, a majorității tumorilor organelor genitale feminline, precum și a unor forme de camcer al vinului, al organelor respiratorii și digestive. Majoritatea cancerelor de piele și tumorilor maligne au dispărut complet, dar perioada de doi ani care s-a scurs de la începerea tratamentului este încă insuficientă pentru a atesta vindecarea definitivă. Inelele lui Saturn nu sunt compuse din amoniac Trei astronomi de la Laboratorul lunar și planetar din cadrul Universității din Arizona, S.U.A., dr. Gerard P. Kuiper, Dale P. Cruikshank și Fink, au ajuns în prezent Uwe la concluzia că inelele lui Saturn sunt compuse din apă înghețată și nu din amoniac solid, așa cum afirmaseră anul trecut. Cei trei studiaseră spectrul infraroșu al inelelor și descoperiseră o valoare a absorbției în jurul lungimii de undă de 1,5 microni, corespunzătoare cu aceea a amoniacului solid aflat la temperatura de 75 de grade K. Dar, studiile ulterioare au infirmat ipoteza lor. Dezvolțind cercetarea inițială, astronomii de la Universitatea din Arizona au constatat că spectrul infraroșu reflectat de apa înghețată variază în funcție de temperatură, astfel Incit, deși el nu corespunde la temperatura obișnuită cu acela al Inelelor lui Saturn, la temperatura de cca. 83 grade K corespondența este perfectă. Videoreceptor luminiscent La Institutul de fizică al Academiei de Științe a U.R.S.S. a fost realizat un videoreceptor capabil să reproducă imaginea tridimensională a cîmpului undelor electromagnetice. Instrumentul permite observarea nemijlocită și înregistrarea repartiției radiațiilor electromagnetice într-o gamă largă — din apropierea zonei infraroșii și pînă la undele de radiodecimetrice. Noua metodă se bazează pe folosirea unor absorbanți eficienți de radiații pe care se aplică luminofori. Specialiștii consideră că videoreceptorul va fi folosit pe larg în diverse ramuri ale științei și tehnicii, deschizind perspective apreciabile pentru modelarea cîmpurilor de radiație formate de instalațiile mari. Metoda deschide noi posibilități în holografie și defectoscopie, IDI multimei și tehnicii Metodă de tratament al cariilor dentare Dr. Stephan Way, de la Colegiul de stomatologie din statul Yowa, a prezentat, la Congresul Asociației internaționale de cercetări stomatologice din New York, o comunicare, potrivit căreia folosirea unei soluții, conținind calciu și fosfor în concentrație similară cu concentrația acestor elemente în salivă, poate elimina necesitatea plombării dinților. Dinții proaspăt extrași au fost tratați timp de 40 de ore cu o soluție slabă de acid pentru demineralizarea și înmuierea stratului exterior de email. După ce a stat timp de 5 zile în aceasta soluție, emailul s-a remineralizat și și-a recăpătat tăria necesară. Conținutul de calciu și fosfor în emailul nemineralizat a revenit aproape la normal, iar suprafața restabilită s-a apropiat, prin compoziția chimică, de emailul normal. De s-a restabilit parțial asemenea,tatea emailului. Toate microduriacestea arată că procesul de variere a dinților poate fi reversibil și că în stadiile precoce dinții pot fi „reparați" pe cale chimică. *> i y