Zori Noi, septembrie 1970 (Anul 23, nr. 7060-7085)
1970-09-17 / nr. 7074
•f V V Proletari din toate țările, uniți-văl Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXV Nr. 7074 joi 17 septembrie 1970 4 pagini 30 bani Procentelor de creșteri, deplină corespondență în coeficienții de perfecționare • Locul specialistului e lîngă mașini, în viitoarea producției • De ce se irosesc două treimi din potențialul dotării? •Profesionalizarea și policalificarea, cerințe de bază pentru justa folosire a cadrelor . Menirea muncii de partid în economie nu e aceea de a se substitui celei tehnic-administrative Viitorul cincinal — fundamentat prin directivele Congresului al X-lea al partidului și, acum, individualizat în întreaga sa amploare, pentru fiecare întreprindere ori unitate economică, prin adunările generale ale salariaților acestora — înseamnă un uriaș pas înainte pe drumul creșterii continue a potențialului economiei naționale, asigură ritmuri de impetuoasă dezvoltare tuturor ramurilor sale, consemnează cele mai largi perspective amplificării bazei tehnico-materiale a socialismului. Dimensiunile și sporurile sale cantitative se măsoară în unități de-a dreptul impresionante, ilustrînd atît posibilitățile certe ale activității productive, devotamentul și opțiunile oamenilor care o susțin, cît și necesitatea imperioasă a continuei perfecționări a muncii în toate domeniile, valabilitatea pregnantă a cerinței ca etaloanele de cantitate să fie cît mai bine și complex convertite în îmbunătățiri calitative, de profunzime. Cincinalul viitor, așadar, presupune mutații radicale în sensurile și structura muncii din economie, impune revizuirea unor date esențiale ale organizării, planificării și conducerii, ca și ale activității curente, de fiecare zi. De ce subliniem, în contextul adunărilor generale ce se desfășoară acum, asemenea probleme ? Fiindcă, asistînd la lucrările respective, ca și la elaborarea materialelor, la pregătirea dezbaterilor, am identificat, în unele locuri, o tendință — după părerea noastră — dăunătoare. Anume, aceea de a „umbla" mai cu seamă la cifre, la scheme, la faptul brut al producției, și mai puțin la aspectele sale de adîncime, la cele care vizează perfecționarea. Am descifrat, adică, o oarecare tendință de ocolire, ba chiar de tolerare, de perpetuare a unor stări considerate cumva normale (ori, ceea ce e și mai rău, inevitabile), o minimă rezistență manifestă față de lucruri care, în raport cu volumul sarcinilor următorului cincinal, nu mai pot fi socotite altfel decît — cel puținsinacronice. Creșterile pe care le incumbă viitorul, viitorul imediat, nu pot fi concepute fără o permanentă, directă, operativă asistență tehnică : în 1971—1975 nu se va mai putea produce, în nici un caz, la nivel rutier, după cum în 1965—1970 nu s-a mai putut produce la nivelul anterior : este o lege fundamentală a progresului. Apropierea specialistului de problemele vii și imediate ale producției trebuie să devină, în viitorul cincinal, incomparabil mai reală și mai realistă decît în cei pe care îl desăvîrșim acum. Or, o relativ recentă statistică arăta că, din cei aproape 580 de ingineri de care dispune județul, doar o treime (sub 200) lucrează în secții ; restul se află în birouri, prin diverse servicii. Fără îndoială, în activitățile de concepție, de elaborare, specialistul se află la locul său. Dar chiar într-o asemenea măsură ? Gravitatea faptului sporește atunci cînd și 90 de maiștri (dintre care 88 numai în unitățile combinatului pentru exploatarea și industrializarea lemnului). . . asudă tot prin cele birouri, „la adăpost" de confruntarea directă cu practica, pentru care - de fapt și de drept - au fost calificați, ca rațiune unică a acestei calificări. Problemele de tehnicitate pe care le ridică nivelurile cantitative ale cincinalului pe care îl pregătim nu mai îngăduie o asemenea risipă de forțe, o asemenea diminuare a potențialului de inteligență din unitățile productive. Inginerul, maistrul, veritabili piloni ai producției, trebuie să se afle în miezul, în viitoarea acesteia, sâ-i dirijeze ritmurile și sâ-i regleze pulsul de acolo, nu dintre hîrtii ; să elaboreze studiile de organizare științifică a producției și muncii de lungă mașină, nu din bibliorafie , să-și verifice soluțiile în vitalitatea fluxului tehnologic, nu în rigiditatea rapoartelor întocmite de alții. Aceasta cu atît mai mult cu cît problemele de rezolvat, întotdeauna altele, întotdeauna mai complexe decît precedentele, sporesc — în aria cerințelor viito- STEFAN STROE (Continuare in pagina a lll-a) RESPONSABILITATEA SI COMPETENTA, ÎN PERSPECTIVA VIITORULUI CINCINAL LA UZINA „Electroputere" din Craiova a fost realizat transformatorul electric purtînd numărul de fabricație 75.000. Jubileul corespunde cu îndeplinirea cu aproape patru luni mai devreme a sarcinilor ce i-au revenit uzinei în actualul cincinal la acest important sortiment de producție. S-A ÎMPLINIT o lună de cînd primul hidroagregat al centralei electrice de la Porțile fost conectat la de Fier a sistemul energetic național. In tot acest timp turbina, generatorul, transformatorul de forță, instalațiile anexe, precum și aparatele noilor stații de transformare de 220 kV de la Gura Văii și Turnu Severin au lucrat ireproșabil — trimițînd spre consumatori mai mult de 30.000.000 kWh. energie electrica. • Un nou și important obiectiv, a cărui construcție a inceput joi, va completa peisajul industrial al județului Vîlcea. Este vorba de Uzina de utilaj chimic și forjă, amplasată în apropierea platformei petro-chimice vilcene. i. . I . ■ . . Freza raboteză, una dintre modernele mașini din dotarea Uzinei de utilaj și piese de schimb din Suceava Intîlnirea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU cu cadre din învățămîntul economic superior și alți economiști Miercuri după - amiază, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit la sediul C.C. al P.C.R., într-o consfătuire de lucru, cu cadre didactice și de conducere în învățămîntul superior economic și alți economiști din institute de cercetări, ministere și mari întreprinderi. Au participat tovarășii Manea Mănescu, Leonte Răutu, precum și Mircea Malița, ministrul învățămîntului. Cu acest prilej au fost analizate — în lumina Directivelor celui Partidului de-al X-lea Congres al Comunist Român — propuneri privind prefecționarea învățămîntului economic. Participanții au înfățișat realizările obținute în ultimii ani în dezvoltarea economic din țara învățămîntului noastră, în pregătirea cadrelor de specialiști, precum și sarcinile tot mai importante ce revin economistului în actualul stadiu de dezvoltare a economiei naționale. Vorbitorii au relevat în același timp deficiențele care se manifestă în desfășurarea învățământului economic, au făcut propuneri pentru perfecționarea lui în continuare. S-a subliniat necesitatea ca pregătirea studenților să fie mai mult legată de practică, să fie pus un accent sporit pe disciplinele moderne privind știința și tehnica conducerii, organizarea producției și a muncii, calculul economic, analiza și prognoza economică, prospectarea piețelor etc. S-au făcut totodată propuneri pentru împrospătarea și îmbogățirea cunoștințelor de specialitate prin reciclarea economiștilor, pentru perfecționarea activității cadrelor didactice care lucrează în învățămîntul economic. Luînd lucrărilor cuvîntul la încheierea consfătuirii, tovarășul Nicolae Ceaușescu a subliniat rolul crescînd al cadrelor didactice în formarea viitorilor economiști și a dat indicații și recomandări privind ridicarea pe o treaptă superioară a întregului proces de pregătire a specialiștilor din economie. Secretarul general al partidului a subliniat necesitatea pregătirii unor cadre cu o înaltă calificare profesională, capabile sâ dea soluții optime problemelor complexe pe care le ridică producția, întreaga viață economică a țării, să lupte pentru înlăturarea a tot ceea ce urmează mersul înainte, să fie promotoare consecvente ale noului, ale creșterii eficienței economice în toate sectoarele, să se preocupe de punerea în valoare a tuturor rezervelor, să organizeze în bune condiții activitatea întreprinderilor, a unităților de producție în care lucrează. Vorbitorul a relevat, de asemenea, îndatoririle ce revin cadrelor didactice din învățămîntul economic și altor economiști în analizarea științifică a problemelor dezvoltării economiei noastre naționale, în promovarea continuă a cercetării științifice, economice, în concordanță cu cerințele mereu crescînde ale progresului societății românești. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și-a exprimat convingerea că măsurile ce vor fi adoptate în continuare, pe baza dezbaterilor, vor contribui la perfecționarea învățămîntului economic, la creșterea rolului și aportului economiștilor în rezolvarea problemelor pe care le ridică construcția societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. IN AGRICULTURA timpul favorabil nu poate aștepta... „organizarea“ campaniei de toamnă Toamna este capricioasă. Ieri, rafale de vînt și ploaie, azi cer senin și căldură, iată doar două aspecte care anunță, de fapt, timpul nestatornic ce va urma și in care se vor desfășura majoritatea lucrărilor din campania de toamnă. Cartoful, cultură după care se va efectua o buna parte din insăminturile de toamnă, ocupă în județ o suprafață de peste 15.000 de hectare. Și, totuși, zilele trec una după alta, fără să se manifeste un interes crescînd din partea conducerilor unor cooperative agricole. Este adevărat ca, la sfîrșitul primăverii, au fost cultivate cu cartofi aproape 10.000 de hectare, care n-au ajuns încă la maturitate, dar și acolo unde cartoful este gata de recoltat există prea mari „pauze" în activitatea cooperatorilor. In ultimele zile, la recoltatul cartofului (150 ritmul de hectare pe zi) este cu totul necorespunzător dacă avem în vedere maturitatea plantelor, brațele de muncă existente și mașinile care au primit — ce-i drept, puține - noi benzi danturate. Dacă pînă la primirea acestor accesorii de strictă necesitate mașinile au mers cum au mers și cu cele vechi, acum vor trebui să lucreze la întreaga lor capacitate. Ieri și alaltăieri, cînd ne-am deplasat în zona Ilișești, în care sînt de recoltat 3.658 hectare cu cartofi, mașinile lucrau cu spor doar... numai în 4 cooperative. La Ilișești, șeful secției mecanizate, Constantin Mînăstireanu, urmărea îndeaproape funcționarea celor 6 mașini de recoltat cartofi. Cu micile remedii efectuate pe loc, cu ruperile destul de dese ale benzilor danturate vechi, dar cu sprijinul șefului de atelier de la I.M.A., Mihai Rotaru, a reușit, pînă ieri, să asigure recoltarea a 55 de hectare cu cartofi. Producția fiind bună, conducerea cooperativei a și livrat, pină la aceeași dată, 300 de tone, urmînd ca restul cantității să fie sortată, iar cea pentru sămînță sâ fie însilozată direct în cîmp. In urma mașinilor de recoltat au și intrat tractoarele, care au început pregătirea terenului pentru însămînțat. Același interes l-am întîlnit și din partea conducerii cooperativei din Stroești, care, deși fost întîrziată în începerea reacoltării cartofului din pricina treieratului, a găsit, totuși, forța de muncă necesară și a început recoltarea. Din cele 211 hectare cu cartofi după care se vor executa însămînțări — după cum ne-a relatat inginerul Constantin ȘT. ARDELEANU (Continuare în pagina a ll-a) Recoltatul cartofilor la C.A.P. Bogdănești Foto : D. VINTILĂ Se mai întîmplă unora să treacă pe lîngă drame al căror absurd nu-l pricep, sau, ce-i mai rău, să le ocolească, fără să se lase cîtuși de puțin atînși de tragedia celor pe care-i văd ajunși pradă nenorocirii, să ridice nepăsători din umeri, pretextînd că nu-i menirea și nici datoria lor să întindă o mînă de ajutor celor care suferă. Cine, însă, se face răspunzător atunci cînd în locul unor oameni maturi, pregătiți să înfrunte singuri eventualele greutăți de care s-ar lovi în viață, întîlniim copii, peste noapte rămași orfani, copii, care așteaptă să li se hotărască soarta cu dragoste și înțelepciune ? Cine oare se face vinovat atunci cînd aceștia se văd înșelați în așteptările lor ? Să examinăm, însă, faptele. 10 mai 1969. O ploaie torențială se abate deasupra comunei Pătrăuți, înspăimîntînd prin tunete și descărcări electrice. Oamenii sînt surprinși la munca cîmpului și se ascună care ,pe unde pot. Un trăsnet se abate asupra soților Emilian și Eugenia Răscoi, curmîndu-le firul vieții. Părinții lasă în urmă nouă orfani, dintre care patru copii minori. Și pentru că nu am fost martorii acestei cumplite tragedii, nu putem face altceva decit să ne imaginăm sau, întrebînd în dreapta și în stînga, derulînd astfel filmul evenimentelor, să ne facem o părere în legătură cu nenorocirea care s-a lăsat asupra acestei numeroase familii. Patru copii minori între 6 și 13 ani, virtuali oameni de nădejde ai viitorului, rămîn pe drumuri într-o singură clipă în care stihiile dezlănțuite ale naturii curmă nemilos viața părinților lor. Spun patru copii minori, copii aflați la vîrsta la care simt încă nevoia dragostei și, ocrotirii părintești, și mai mult decît atît,, necesitatea îndrumării în viață pe calea care să-i așeze în rîndul oamenilor folositori societății noastre. In mod normal, se impunea intervenția autorității tutelare, pregătirea urgentă a formelor pentru internarea copiilor într-un orfelinat, unde, așa după cum se știe, li s-ar fi putut oferi o viață lipsită de griji, o supraveghere atentă și — chiar dacă nu în aceeași măsură ca în casa părintească, — dragoste și o înțelegere din partea îngrijitorilor lor. Dar să vedem cum au procedat organele locale pentru rezolvarea acestui caz . Singura fetiță ajunsă într-o situație bună este Didina, născuta în februarie 1961, actualmente înfiată în comuna Salcea de către , familia Mihai Iacob, familie fără copii și cu o bună stare materială, putind oferi înfiatei toate cele necesare întreținerii și educației. Urmează copiii Tița, în vîrsta de 10 ani, și Coca în vîrstă de 7 ani. Pentru rezolvarea situației lor, organele locale se izbesc de ignoranța lui Vichentie Răscoi, rudă cu părinții decedați (el însuși tată a 7 copii minori, acum în aș- MIRCEA COJOCARU (Continuare in pagina a ll-a) ANCHETA SOCIALĂ REZOLVAREA COMODĂ A UNEI SITUAȚII NEOBIȘNUITE ! Í • La Fabricație tricotaje din Dumvac „Zuiiürul“ util Suceava, preocuparea pentru folosirea cit mai sur cucioasă a spațiilor de producție constittuie o acțiune de prima importanța. Conectata procesului productiv la 30 noiemone xiibil, unitatea avea sarcina de a produce anual 1t>.700.uuü bucăți de tricotaje din bumbac. Dupa mai puțin de un an de zile,in urma unor măsuri eficiente, harnicul colectiv de aici a obținut un nou și important succes. Folosind aceleași spații productive și aplicinu un studiu de reamplasare a utilajelor pe întregul flux tternologic, au fost terminate lucrările care conduc la sporirea capacității întreprinderii cu încă 1.SOO.OOO bucăți tricotaje. Este demn de remarcat faptul că această lucrare a fost realizată cu aproape 15 zile în avans fațâ de termenul stabilit. Pînă La finele anului, tot aici mai sînt prevăzute lucrări menite să sporească în continuare capacitatea fabricii, cu încă circa 4 milioane bucăți tricotate. • Crescătorii de albine continuă activitatea în stupine și prisăci. Practic înduse albinăritul pastoral, în zone melifere bogate, crescătorii de albine au cules un rod bogat. Filiala județeană a crescătorilor de albine a furnizat întreprinderii „Apicola”41.500 kg. de miere pentru fabricarea diferitelor sortimente. De asemenea, a asigurat încheierea contractelor de livrare a mierei cu organele de achiziții și contractări. Sîntem informați câ pînă la 15 septembrie au fost achiziționate de la producătorii colectivi și individuali, peste 13 tone de miere. IMAGINI VIENEZE SCHÖNBRUNNUL Fără îndoială că dintre numeroasele palate cu care este înzestrată Viena, Schönbrunnul poate fi considerat cel mai mare și mai impozant, depozitar al celor mai multe evenimente istorice petrecute în viața țării încă de acum mai bine de trei secole, de cînd i s-au pus pietrele de temelie. Situat în plin oraș și încadrat de cartiere cu clădiri mai vechi sau mai noi, palatul s-a integrat perfect în arhitectonica vieneză, sau poate câ tot ceea ce este in jurul său a căutat sa facă acest cadru. Sigur este faptul ca, deși Schönbrunnul a fost conceput ca un castel de vînătoare, la marginea unei păduri, el s-a trezit treptat - treptat că înaintează în oraș, că din locuință de sezon devine palat imperial, în birourile căruia s-au semnat acte oficiale, unele din ele privind soarta grea și amară a popoarelor aflate sub dominația imperiului habsburgic. Zidurile acestui castel au cunoscut multe drame care s-au consumat de-a lungul secolelor, uneori aceste drame neocolind nici capetele încoronate, întrucît aici s-au semnat și abdicări imperiale. Astăzi Schönbrunnul a ieșit din vechiul tumult, devenind un muzeu liniștit ca toate muzeele, cu camere numerotate pentru orientarea turiștilor și cu ghizi care conduc grupurile de vizitatori în îndelungata călătorie prin marea clădire de 6.300 metri pătrați și prin parcul ce măsoară peste 185 hectare. Este destul de greu sa poți cuprinde într-o privire sintetică tot ce adăpostește palatul - operele sale de artă de o mare valoare. In ele s-au adunat obiec- CONST. SIRBU (Continuare in pagina a lll-a) L