Zori Noi, septembrie 1970 (Anul 23, nr. 7060-7085)

1970-09-19 / nr. 7076

r Proletari din toate țările, uniți vă ! Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXV Nr. 7076 sîmbata 19 septembrie 1970 4 pagini 30 bani Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în județul Mureș Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consi­liului de Stat, a făcut in după-amiaza zilei de vineri o vizită de lucru în județul Mureș. Secretarul general al partidului a fost însoțit de tovarășii Iosif Banc, membru supleant al Comitetu­lui Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Con­siliului de Miniștri, și Vasile Patilineț, membru su­pleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. La plecarea din Capitală, pe aeroportul Bănea­­sa, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducă­tori de partid și de stat au fost salutați de tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Ilie Verdeț, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Vasile Vîlcu, Petre Blajo­­vici, Mihai Gere, Ion Iliescu și Ion Ioniță. Sunt numai patru luni de cind tovarășul Nicolae Ceaușescu se afla în mijlocul oamenilor mun­cii de pe meleagurile mureșene. Era în perioada în care apele Mureșului și Tîrnavei, crescute dincolo de limita oricărei închi­puiri, se revărsau sălbatic, dis­­trugînd așezări omenești, căi de comunicații, importante obiecti­ve economice. Prezența în mijlo­cul cetățenilor a conducătorului partidului și statului a avut efec­te tonifiante inestimabile, cuvin­tele de îmbărbătare, îndemnuri­le și indicațiile practice ale to­varășului Nicolae Ceaușescu mo­­bilizînd energiile, dînd încredere și putere. Vizita în județ începe cu însăși frumoasa și vechea cetate a chimiei, combinatul din Tîrnăveni. La intrarea în întreprindere, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat sînt salutați de adjunc­tul ministrului industriei chimice, Ștefan Kiss, de colectivul de con­ducere al combinatului. Sute de chimiști aplaudă îndelung pe oaspeți. Din rîndul lor se des­prinde un grup de tineri care dăruiesc — semn de dragoste și stimă — frumoase buchete de flori. Directorul general al Grupu­lui industrial de chimie Tîrnă­veni, inginerul Bujor Roșca, in­formează pe tovarășul Nicolae Ceaușescu că prin eforturile eroice a mii de oameni, în luna iulie au intrat în circuitul productiv ultimele instalații ale acestei unități, întreprinderea cea mai grav afectată din județ, de inundații. Pierderile au fost mari, însă prin muncă perseverentă, încordată, continuă au fost rea­lizate încă la sfîrșitul lunii iulie sarcinile de plan ale actualului cincinal. Combinatul lucrează în pre­zent cu întreaga capacitate pro­iectată, iar în unele secții, da­torită modernizării introduse o dată cu repunerea în funcțiu­ne a instalațiilor și proceselor tehnologice, se realizează o pro­ducție mai mare decît înainte de calamități. Aceasta creează po­sibilitatea ca pînă la sfîrșitul a­­nului chimiștii de aici să obțină o producție suplimentară de circa 10 milioane lei. Se vizitează cuptoarele de carbid - principalul produs al combinatului. La cuptorul nr. 6 — noul obiec­tiv al combinatului aflat în con­strucție - se face un scurt po­pas. Oaspeții sunt informați că această lucrare se desfășoară conform graficelor la zi, ea ur­­mînd, conform angajamentului constructorilor, să fie pusă în funcțiune cu o lună mai devre­me. Noul cuptor va mări pro­ducția de carbid a combinatului cu 82.000 tone anual. Tovarășul Nicolae Ceaușescu adresează colectivului Combina­tului chimic din Tîrnăveni calde felicitări pentru spiritul de abne­gație de care dă dovadă în re­zolvarea sarcinilor prezente și de viitor ale acestei mari întreprin­deri. Colectivul de conducere al combinatului, muncitorii se an­gajează să nu precupețească nici un efort pentru ca obiectivele ce le revin în cadrul noului plan cincinal să fie îndeplinite exem­plar. La plecarea din Tîrnăveni, lo­cuitorii orașului aduc mulțumirile lor călduroase conducerii parti­dului și statului pentru grija și ajutorul acordat în zilele de grea încercare din luna mai, pentru ștergerea rănilor pricinuite de inundații și revenirea la normal a vieții în toate compartimente­le ei. Se aud urări în cinstea Par­tidului Comunist Român, se scandează cu căldură P.C.R.­­ Ceaușescu, Ceaușescu - P.C.R. De la Tîrnăveni, oaspeții s-au îndreptat spre îngrășătoria de bovine aparținînd întreprinderii agricole de stat din Iernut. Aici, în fața unor planșe se prezintă date cu privire la baza mate­rială a complexului, organizarea producției, realizările obținute. In cursul vizitei se dau infor­mații detaliate asupra capaci­tății de adăpostire a complexu­lui (8.400 locuri), asupra tehno­logiei care permite ca în cursul unui an de producție să se ob­țină 9.600 viței îngrășați pre­coce de la greutatea de 45 kg. pînă la 350 kg, în timp de ma­ximum 300 zile. Specialiștii com­plexului prezintă, de asemenea, ca pe o realizare importantă do­tarea cu utilaje de concepție și fabricație exclusiv românească, adoptarea unor soluții originale care au permis obținerea unor economii considerabile. Tovarășul Ceaușescu aprecia­ză eforturile depuse de specia­liști, eficiența unora dintre solu­țiile adoptate și recomandă ca în extinderea întreprinderilor de felul celor de la lernut să se aibă în vedere realizarea trep­tată a construcțiilor în funcție de posibilitățile materiale și finan­ciare. De asemenea, pornind de la experiența existentă în alte județe ale țării, printre care ju­dețul Argeș, privind colaborarea intre întreprinderile agricole de stat și cele cooperatiste, reco­mandă să se folosească toate mijloacele pentru ca această colaborare să fie cit mai rodni­că, să ducă la creșterea pro­ducției animaliere, la satisface­rea tot mai bună a cerințelor populației, la cointeresarea ță­ranilor cooperatori. De o parte și de alta a șose­lei se întind lanuri de porumb. La intrarea în comuna Ogra, și apoi la hotarul comunei Un­­gheni, se fac scurte popasuri, tovarășul Nicolae Ceaușescu in­tră în lanurile de porumb, dis­cută cu specia­liștii despre per­spectivele recoltei. Pe tot parcursul drumului, mii și mii de locuitori — români și maghiari - au ieșit să salute pe secretarul general al partidului. Ei flutură stegulețe, buchete de fiori. Desprindem din mulțimea imaginilor, care exprimă bucu­ria, stima locuitorilor acestor meleaguri pentru partid, pentru secretarul său general, una deo­sebit de semnificativă: un grup de tineri elevi ai școlii din loca­litate scrisese pe o mare pan­cartă cuvintele „Ceaușescu — viitorul". Ele sintetizează minu­nat încrederea poporului, tinere­tului patriei, în cel care, în frun­tea conducerii partidului, mili­tează cu neobosită dăruire pen­tru ca luminosul țel, mărețul pro­gram adoptat pentru înflorirea continuă a patriei socialiste să se realizeze pe deplin. Aici, la intrarea în oraș, mii de cetățeni fac secretarului ge­neral al partidului o emoționan­tă primire. Tovarășul Vasile Rus, prim - secretar al Comitetului municipal de partid Tîrgu Mu­reș, adresează o urare de bun venit. Zeci de tineri și tinere o­­feră buchete de flori. O fanfară intonează Imnul de Stat. Garda de onoare, formată din militari, membri ai gărzilor patriotice și tineri din detașamentele de pre­gătire militară, prezintă onorul. Tovarășul Nicolae Ceaușescu trece în revistă garda de onoare. Din mulțime se aud puternice urale și ovații: „P.C.R., Ceaușes­cu", „Ceaușescu și poporul“. r. Oaspeții vizitează în continua­întreprinderea „Metalotehni­­ca", unitate profilată pentru construcția de mașini destinate sectoarelor de tricotaje și con­fecții. Pe parcurs oaspeții sunt infor­mați că această unitate a cu­noscut o dezvoltare considerabi­lă în actualul plan cincinal, vo­lumul producției globale sporind de 25 de ori; ea realizează în prezent 47 tipodimensiuni de utilaje pentru tricotaje și confec­ții, multe din acestea concepute de specialiștii întreprinderii. In hala de montaj general, conducătorii de partid și de stat se întrețin cu proiectanții între­prinderii asupra caracteristicilor tehnice ale unor mașini. Este a­­preciată invenția inginerului Fi­­lep Emnod datorită căreia, cu ajutorul unui aparat special, se determină temperatura caracte­ristică a oțelurilor folosite în construcția utilajelor pentru in­dustria textilă. Tot aici, oaspeților li se pre­zintă cîteva din utilajele reali­zate de întreprindere și care ur­mează a fi prezentate la apro­piatul tîrg internațional de la București. De asemenea, sunt prezentate unele produse reali­zate de elevi ai școlii profesio­nale care funcționează pe lingă întreprindere. Tovarășul Ceaușes­cu recomandă ca în procesul de învățămînt să se pună un mai mare accent pe însușirea mese­riei, pe probleme tehnice, să se înlăture paralelismele rezultate din copierea profilului școlii de cultură generală. Tovarășul Nicolae Ceaușescu se interesează despre modalită­țile de cooperare dintre între­prinderi și măsurile luate pentru specializarea lor, subliniind im­portanța acestor măsuri pentru creșterea productivității muncii, perfecționarea producției și spo­rirea calității produselor. Gazdele informează că uzina va cunoaște în anii următori o nouă dezvoltare atît în ce pri­vește volumul producției, cît și diversificarea produselor. Se află în curs de construcție o nouă hală de montaj cu o suprafață de 5.800 m.p. care va permite fabricarea unor noi mașini și uti­laje necesare unităților industriei textile din țara noastră. Secretarul general al partidu­lui apreciază pozitiv eforturile depuse de colectivul uzinei, fe­licită călduros pe muncitorii și specialiștii de aici pentru rea­lizările obținute, adresează celor prezenți urări de sănătate și noi succese. Ultima unitate vizitată ieri , în județul Mureș a fost complexul de selecție și testare, pentru por­cine­a­ întreprinderii agricole de stat din comuna Gornești. A­­ceastă unitate este creată în scopul creșterii unor animale de elită necesare sporirii efectivului de porcine de rasă superioară, atît în unitățile agricole de stat cît și în cele cooperatiste. In fața unor grafice de pro­ducție, di­rectorul comp­lex­ului, ing. Ion Lupu, informează pe oaspeți că această întreprindere, in care știința se împletește in modul cel mai strîns cu interesele producției, are o capacitate de 26.000 de capete și livrează a­­nual unităților de specialitate din țară 3.000 de vieruși și 7.000 de scrofite pentru reproducție din cele mai bune rase. Se re­levă, de asemenea, experiența căpătată de această unitate în îngrășarea animalelor prin cele mai moderne procedee. In continuare, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat vizitează cî­teva hale ale complexului, pri­mind pe parcurs explicații cu privire la procedeele tehnologice folosite, la rezultatele cercetări­lor științifice, precum și la per­spectivele de dezvoltare ale com­plexului. In încheierea vizitei, secretarul general al partidului recomandă să se ia toate măsurile pentru a se realiza integral­a­țiile alocate dezvoltării nnves­aces­tui sector atît de important, pen­tru a se generaliza experiența bună existentă în această uni­tate și a se face totul în vederea amplificării ei, adresează totoda­tă felicitări specialiștilor comple­xului pentru rezultatele obținute, unindu-se ca, prin intensificarea eforturilor întregului colectiv, să se adauge altele noi, pe măsura posibilităților și capacităților de care dispun. Seara tîrziu, coloana mașinilor s-a înapoiat în Tg. Mureș, oas­peții fiind întîmpinați cu aceeași căldură și dragoste de localnicii care au ținut să-și exprime încă o dată gîndurile și sentimentele lor calde, mulțumirea pentru ceea ce partidul a făcut și face în scopul dezvoltării armonioase a tuturor regiunilor țării, aprobarea de­plină față de politica internă și externă a partidului, respectul și stima față de conducerea sa, in frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu. Vizita de lucru a tovarășului Nicolae Ceaușescu în județele ță­rii continuă. N. POPESCU-BOGDANEȘTI NICOLAE DRAGOȘ MIRCEA S. IONESCU Citiji în interiorul ziarului noua noastră pagină specială HPIUI, N­i.11MI, k liiînimii 0 ^mm 0 mmm 0 mmm 0 mmm 0 mmm 0 mmm 0 mmm 0 tmmt 0 mmm / mmmm -mmm Spre o valorificare superioară, în condiții de eficiență sporită, a bogățiilor subterane Paralel cu dezvoltarea can­titativă a activității de produc­ție, asigurată prin punerea în exploatare a noi zone, un o­­biectiv central care stă în fața minerilor dorneni, în următo­rii 5 ani, îl constituie valorifi­carea atentă, la un nivel su­perior, a zăcămintelor de mi­nereuri, ridicarea, pe toate că­ile, a eficienței activității e­­conomice. Sarcinile, deși supe­rioare, mai ales sub raport calitativ, au fost discutate cu maturitate, au fost primite cu optimism, înfăptuirea lor are deja creată o principală con­diție : bilanțul rodnic al aces­tui an, rezultat al eforturilor în­tregului colectiv. Se prelimină ca, pînă la sfîr­șitul anului, să se obțină, pes­te prevederi, o producție valorică de 5 mili­oane lei, un spor de aproape 1.500 lei al productivității mun­cii pe salariat, livrarea a a­­proape 5 mii de tone de mi­nereu de mangan peste plan.. Dovedind spirit de prevede­re, atribut indispensabil mine­rilor, participanții la discuții, confruntînd cifrele de plan cu actualele capacități ale mine­lor, au insistat asupra cerce­tării unor noi zone, intensifi­cării lucrărilor de deschidere și pregătire, căci numai în acest fel va fi posibilă îndeplinirea sarcinilor de plan la oxizi su­periori și realizarea integra­lă, pe sorturi, a planului la carbonatul prăjit. Referindu-se la aceasta, inginerul Haralam­­bie Corduneanu, șeful serviciu­lui tehnic — producție, afirma că, pentru a exista continui­tate în exploatare, să nu se aștepte pînă cind se epuizea­ză zăcămintele, ci să se între­prindă din vreme ample lu­crări de cercetare. Vizînd re­ducerea efortului fizic al mun­citorilor, precum și sporirea e­­ficienței muncii, Iovu Rîpan, șef de brigadă la mina Arșița, re­lata : „Este nevoie să se ac­ționeze mai mult pentru creș­terea gradului de mecanizare a lucrărilor. Muncim ca și a­cum zece ani. Coloanele tele­scopice nu dau rezultatele scontate, datorită lipsei unor garnituri, elemente simple, dar care condiționează realizarea ritmică a producției“. Abordînd același aspect, maistrul Vasi­­le Bordeianu a insistat asu­pra adaptării unui sistem de rambleiere eficient, actualul consumînd un mare efort fizic. O condiție a realizării rit­mice a planului, a asigurării desfacerii o constituie, ca în oricare alt­­ domeniu de acti­vitate, calitatea­ minereurilor, a lucrărilor care se execută. S-a relatat în adunare că la Dealu Rusului­­ prin aplicarea unor măsuri, nivelul de cali­tate al carbonatului poate fi ridicat, după cum există con­diții pentru îmbunătățirea ca­racteristicilor prafului de cură­țat, în special în ce privește omogenizarea amestecului și finețea. Același obiectiv, cali­tatea, implică o exigență spo­rită la atelierul mecanic, aflat în dezvoltare, care execută o gamă diversă de produse și piese de schimb pentru exploa­tările miniere. Inginerul Cră­ciun Băloi, șeful secției Iaco­­beni, și maistrul principal, Eu­gen Țiflea, referindu-se la lu­crările de dezvoltare a atelie­rului mecanic, au insistat asu­pra centraliză­rii, la nivelul combinatului, a necesarului de produse și pie­se de schimb de care au nevo­ie exploatările, spre a pregăti din timp, în condiții eficiente, producția, au relevat necesitatea creării u­­nui birou de proiectare - lan­sare, precum și producerea u­­nor piese de schimb procura­te și în prezent, cu cheltuieli mari, din import. In același timp, concomitent cu dezvolta­rea producției, a cerințelor mari care stau în viitor în fața atelierului, este nevoie de în­zestrarea acestuia cu utilaje corespunzătoare. Evident, un loc important în dezbateri l-a ocupat un alt N.GROZA (Continuare în pagina a ll-a) RESPONSABILITATEA SI COMPETENTA, ÎN PERSPECTIVA VIITORULUI CINCINAL Nivelul scăzut al recoltelor de grîu din ultimii doi-trei ani se explică prin aceea că, nu de puține ori, organele răspunzătoa­re au trecut cu vederea unei­ abateri totale, sau parțiale de la tehnologia acestei culturi. Pentru a nu se mai repeta astfel de cazuri, zilele acestea, în majo­ritatea unităților agricole, orga­nizațiile de partid, conducerile cooperativelor agricole, specia­liștii din Salcea, Bosanci, Dum­brăveni, Băilcăuți, Horodniceni etc., dînd dovadă de mult simț de răspundere, au pregătit mi­nuțios terenul și pot sta cu frun­tea sus în fața exigențelor ce­rute de apropiata desfășurare a uneia din cele mai importante campanii, cea de toamnă. Din păcate, în unele cooperative a­­gricole, la un control bine or­ganizat, de către organele ju­dețene de partid și de stat, s-au constatat numeroase abateri de la indicațiile date anterior, în unele locuiri găsindu-se chiar flagrante încălcări ale disciplinei. In cele ce urmează ne-am pro­pus să punctăm cîteva din nea­junsurile ce s-au manifestat. Problema la zi, de care de­pinde în mare măsură viitoarea recoltă de grîu, este pregătirea terenului pentru însomînțat, una din lucrările de bază ale agro­tehnicii. Și aceasta o știe ori­cine. lată, insă, că pe lîngă sute și sute de hectare arate și discu­ite gospodărește, pe lingă întin­sele tarlale care au un pat ger­­minativ dintre cele mai bune, s-au găsit lucrări făcute de min­­tuială, cu adîncimi necorespun­­zătoare și numeroase greșuri. Așa, de pildă, la C.A.P. Mano­­lea, pe lingă multe alte lacune in pregătirea campaniei, se în­sămînța griul, în tarlaua „Bur­­suceni", in condiții proaste. Te­renul era tas­at, boabele de grîu rămîneau pe deasupra, iar in­ginerul cooperativei n­u urmărea modul în care se desfășura lu­crarea. Nu înțelegem de joc cauza. Sunt acum, în unități, de executat alte lucrări mai impor­tante decît semănatul, la care să fie reținuți inginerii ? De ce nu se respectă indicația dată ca specialiștii să urmărească, zi de zi, personal, calitatea însămînță­­rilor ? De asemenea, la Fălticeni, s-a găsit arătură de slabă cali­tate, la Liteni-Moara se executa arătura la o adîncime de numai 20 de cm, în loc de 25, iar dis­cuitul se făcea de-a lungul ară­turii, la Drăgoești a fost nevoie să se refacă lucrarea pe o su­prafață de 10 ha. Concludent, privind lipsa de răspundere cu care se execută unele lucrări, este faptul că, la Poieni-Solca, Campania de însămînțări reclama operativitate, spirit de răspundere! # Grave încălcări ale regulilor agrotehnice # Transportul semințelor de la bază — prima urgență . Semănatul a în­ceput, dar semănătorile încă nu sunt pregătite . Specialiștii răspund de calitatea însâmînțărilor; unii răspund „absent“ se efectuează arături de 32 cm. (în cazul unor terenuri cu stratul a­­rabil foarte subțire), iar alte 30 ha. sunt imburuienate, fără ca arătura să mai fie lucrată. Ne întrebăm unde este girul ingi­nerului agronom ? Asemenea „mostre" s-au mai găsit și i­ Zvoriștea, Horodnicu de Jos, Pă­­trăuți ș.a. Ne facem o datoria de a menționa că astfel de si­tuații se datoresc, în primul rînd, neemiterii de către inginerii șefi a ordinelor de lucru cu speci­ficarea precisă a normelor de calitate ce trebuie respectate de mecanizatori. Concomitent cu pregătirea te­renurilor se execută și fertiliza­rea. Sunt cunoscute greutățile pe care le mai avem cu procura­rea îngrășămintelor chimice. Cu toate acestea, în unele unități, ne-a fost dat să constatăm că lipsește simțul gospodăresc. Con­damnabilă este situația de la Baineț, unde dintr-o neglijență a consiliului de conducere, care nu a găsit timp toată vara să acopere șopronul sub care sunt adăpostite îngrășămintele chimi- Ing. GH. ZAHARESCU (Continuare in pagina a ll-a) Centrala electrotermică de la C.C.H. Suceava­ Foto: D. VINTILA „Melodii pe placul tutu­ror" este titlul programului muzical susținut, recent, de că­tre formația de muzică ușoa­ră „Meteor“ a Casei orășe­nești de cultură din Siret. Cei peste 350 de specta­tori au aplaudat cu căldură buna evoluție a soliștilor vo­cali, printre care s-au numă­rat Elena Tcaciuc, Cornelia Croitoru, Marin Ciucencu, Titi Andruhovici. Momentele vesele au fost susținute de Dimitrie Marcu și Mircea Tuță. O altă formație a Casei orășenești de cultură din Si­ret — cea de teatru — a pre­zentat cîteva spectacole în de­plasare, cu piesa „Comedie cu olteni" de Gheorghe Vlad. Actorii amatori sireteni au evoluat în fața spectatorilor din comunele Ostra, Frasin și Păltinoasa, bucurîndu-se de aprecierea acestora. Menționăm că și pentru vi­itor această formație a in­clus în programul său susține­rea unor spectacole cu ace­eași piesă în comunele și sa­tele județului. Sunt prevăzute în acest scop 12 deplasări. (De la OCTAVIAN ZUL) Cu începerea noului an școlar, elevii din comu­na Straja au primit un pre­țios dar , noul local de școa­lă cu 2 etaje, avînd 12 săli de clasă, două laboratoare etc. Noul edificiu a fost rea­lizat cu fonduri alocate de stat, cu sume din împrumut rambursabil și din contribu­ția voluntară a locuitorilor comunei. (De la TEODOR POPESCU) In ciclul „Agenda politi­că", joi, în sala mică a Ca­sei de cultură a sindicate­lor din municipiul Suceava, a avut loc o manifestare, în cadrul căreia tovarășul Ale­xandru Vornicu, prim-secre­­tar­ al comitetului municipal al U.T.C., a ținut expunerea intitulată „Integrarea tinere­tului în viața­ socială a țării“. Cei prezenți­ (sala a fost plină) au urmărit cu viu in­teres conferința, după care au participat la un program de „dans pentru tineret". Inițiative de mare­­ valoare practică au luat,­­ în ultimii ani, o parte din­­ locuitorii unor comune de­­ munte ca Sadova, Vama ^ etc. Despre ce este vor­­­­ba ? Asociați pe grupe­­ de case vecine, aceștia­­ au lucrat la captarea u­­­­nor izvoare naturale și a­­­ ducerea apei pe conduc­­­­te (prin cădere­ în curte­­ și chiar în case. Pe aceas­­­­tă cale, există perspecti­­­­va alimentării cu apă a­­ mai multor instituții loca­­­­le și gospodării perso­­­­anale. ^ >

Next