Zori Noi, octombrie 1970 (Anul 23, nr. 7086-7112)

1970-10-27 / nr. 7108

Proletari din toate tarile m­ici-vâ ) Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXV Nr. 7108 j mărit 27 octombrie 1970 | 4 pagini 30 bani Vizita președintelui NICOLAE CEAUȘESCU la Washington Sosirea la Casa Albă WASHINGTON 26 (Agerpres). Trimișii speciali transmit: Vizita președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialis­te România, Nicolae Ceaușescu, în Statele Unite ale Americii a cunoscut ieri un moment deose­bit. Răspunzînd invitației preșe­dintelui Richard Nixon și a so­ției sale, Patricia Nixon, preșe­dintele Nicolae Ceaușescu și soția sa, Elena Ceaușescu, sînt, incepînd de ieri, oaspeții Casei Albe. Șeful statului român este însoțit de Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., depu­tat în Marea Adunare Națională, și Cornelia Mănescu, ministrul afacerilor externe. Casa Albă a pregătit înalților oaspeți români o primire oficia­lă, potrivit ceremonialului rezer­vat șefilor de stat. Pe străzile și bulevardele din jurul reședinței președintelui Statelor Unite ale Americii, în întreaga zonă ce cu­prinde sediile instituțiilor Admi­nistrației federale erau arbora­te drapele de stat ale României și SUA. Interesul suscitat de so­sirea la Casa Albă a șefului statului român și-a găsit o ex­presie elocventă în atmosfera so­lemnă, caracteristică marilor e­­venimente, marilor întîlniri la nivel înalt. In parcul Casei Albe, la locul prevăzut pentru ceremo­nia primirii, dominat de impună­torul obelisc închinat memoriei lui George Washington, au ve­nit să întîmpine și să salute pe președintele Ceaușescu mii de cetățeni ai capitalei Statelor Unite, purtînd stegulețe româ­nești și americane. Un număr ne­obișnuit de mare de ziariști, fotoreporteri, reprezentînd prin­cipalele cotidiene, agenții de presă internaționale, societăți de radio și televiziune, jurnale ci­nematografice de actualități cău­tau să-și asigure locurile cele mai bune pentru a surprinde fie­care secvență semnificativă a solemnității primirii. Garda de o­­noare era aliniată pe gazonul din fața podiumului, fanfara în ținută festivă și zeci de ofițeri cu drapelele celor două state încadrau aleile de acces la lo­cul ceremonialului. In jurul orei 10:15 (ora locală), lângă podium au sosit secreta­rul Departamentului de Stat, William Rogers, și soția, amiralul Thomas Moorer, președinte al Comitetului mixt al șefilor de stat major, cu soția, Walter Was­hington, primarul orașului, cu soția, Martin Hillenbrand, a­­sistent al secretarului de stat pentru problemele eu­ropene, cu soția, Leonard Meeker, ambasadorul SUA la București, cu soția, Gilbert Hahn jr., președintele Consiliului dis­trictului Columbia, cu soția, am­basadorul Guillermo Sevilla - Sa­coșa, decanul corpului diploma­tic din Washington, cu soția. Erau de asemenea prezenți Dumitru Popescu, Corneliu Ma­­nescu, Maria Groza, vicepreșe­dintă a Marii Adunări Națio­nale, Corneliu Bogdan, amba­sadorul României la Washing­ton, membri ai ambasadei ro­mâne. Ora 10,25. Pe cer apare eli­copterul prezidențial, venind de la Williamsburg, la bordul căruia se afla președintele Nicolae Ceaușescu și soția sa, Elena Ceaușescu. In timp ce trompeții dau o­­norul, sosesc la locul ceremoniei președintele Richard Nixon și soția sa, Patricia Nixon. După ce au coborît din eli­copter, înalții oaspeți români, însoțiți de șeful protocolului Sta­­telor Unite, Emil Mosbacher, urcă într-o limuzină pe care sunt ar­borate fanioanele celor două țări. Sunt parcurse aleile parcu­lui, flancate de ofițeri ce poar­tă în bandulieră drapelele de stat ale României și SUA și care dau onorul. Pe ambele părți ale traseului, sute și sute de oameni salută cu căldură pe distinșii oaspeți. Limuzina oficială se oprește în fața intrării de sud a Casei Albe, în apropierea podiumului special amenajat pentru această cere­monie. Președintele Richard Nixon și soția sa, Patricia Nixon, ies în întîmpinarea președintelui Nico­lae Ceaușescu și a soției sale, Elena Ceaușescu. Cei doi pre­ședinți își string mina cu cordia­litate.­ Patricia Nixon oferă un buchet de trandafiri roșii soției șefului statului român, Elena Ceaușescu. La rugămintea foto­reporterilor, cei doi președinți se opresc cîteva clipe, fotografiin­­du-se împreună. Președintele Nixon îl conduce apoi pe președintele Ceaușescu spre podiumul de onoare, într-un cadru solemn, fanfara intonează imnurile de stat ale României și Statelor Unite. Garda de onoare înclină drapelul federal și stea­gurile celor 50 de state ale SUA, în timp ce răsună 21 de salve de artilerie in cinstea președintelui României. in continuare, șeful statului ro­mân, Nicolae Ceaușescu, însoțit de președintele Richard Nixon, trece în revistă garda de onoare alcătuită din detașamente ale principalelor arme. Cei doi pre­ședinți salută în momentul trece­rii lor prin fața drapelelor. Este primită apoi defilarea detașa­mentului de toboșari și trompeți ai corpului infanteriei marine, îmbrăcați în vestoane roșii, pan­taloni albaștri cu vipușcă roșie și caschete albe. Comandantul gărzii ordonă prezentarea arme­lor și împreună cu aghiotanții săi salută pe președintele Ceaușes­cu. Luînd cuvîntuil la microfoanele instalate pe podium, președinte­le Richard Nixon rostește un salut de bun venit. Domnule președinte, Doamnă Ceaușescu, Distinși oaspeți din România, Doamnelor și domnilor. Exact acum un an, domnule președinte, m-aț­ salutat la Bucu­rești ca primul președinte al Sta­telor Unite în vizită în România. Astăzi, la Washington, vă salut, pe dumneavoastră ca primul pre­ședinte al României care vizitea­ză Statele Unite. Ne vom aminti întotdeauna primirea călduroasă făcută de poporul român. Știm că în timpul călătoriei dumneavoas­tră în Statele sentimentele de Unite au­ simțit prietenie ale poporului Statelor Unite față de poporul României. In ciuda deo­sebirilor dintre sistemele noastre, nutrim o mare prietenie pentru poporul român, respectăm inde­pendența țării dumneavoastră și dorim pace și prietenie pentru toate popoarele din lume. Cred că discuțiile dintre noi vor con­tribui la realizarea dezideratelor de pace și prietenie din întreaga lume. Sper ca în cursul discuțiilor pe care le vom avea astăzi să aducem o nouă contribuție la aceste idealuri. Răspunde președintele Nicolae Ceaușescu . Domnule președinte, Doamnă Nixon, Doamnelor și domnilor. Aș dori să vă adresez dv. cu acest prilej un salut cordial și să adresez, de asemenea, un salut prietenesc poporului Statelor U­­nite din partea poporului român, îmi amintesc cu plăcere de vizi­ta pe care ați făcut-o în Româ­nia, de convorbirile pe care le-am avut. Aș dori să vă mulțu­mesc pentru invitația ce ne-ați adresat-o de a mă întilni cu dumneavoastră și a face o vizită în unele centre ale Statelor U­­nite cu prilejul prezenței la Or­ganizația Națiunilor Unite. Este adevărat că intre România și Statele Unite există deosebiri de orînduire socială, că asupra u­­nor probleme există și deosebiri de păreri, dar, în ciuda acestora. (Continuare în pagina a IV-a) Secvență de producție din hala gatere a Fabricii de che­restea din Falcău Foto : D. VINTILA COMITETULUI JUDEȚEAN SUCEAVA AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Tovarășului prim secretar EMIL BOBU Colectivul de muncă al Institutului de proiectare județean Suceava vă raportează că sub conducerea și cu sprijinul per­manent primit din partea biroului Comitetului județean de partid și a comitetului executiv al Consiliului popular județean, și-a îndeplinit sarcinile ce-i revin din pionul­ cincinal 1966 — 1970, angajindu-se să realizeze, pină la sfîrșitul acestui an, o producție suplimentară in valoare de 3 milioane lei. Colectivul nostru este hotărît să depună în continuare efor­turi sporite pentru elaborarea unor documentații de calitate din ce în ce mai bună, care să corespundă sarcinilor trasate de către conducerea de partid cu privire la­­ industrializarea construcțiilor, la creșterea eficienței economice a investițiilor și la reducerea consumului de materiale deficitare. Director, Secretarul organizației Ing. TH. LEBĂDĂ de bază P.C.R., Ing. GR. MANOLACHE Președintele comitetului sindicatului, Ing. M. MELINTE După cîteva zile nefavorabile, vremea s-a stabilizat din nou. Este de datoria tuturor lucrăto­rilor din agricultură de a nu pre­cupeți nici un efort pentru im­pulsionarea maximă a lucrărilor ce au mai rămas de executat. Este adevărat, în ultimul timp s-a manifestat o preocupare spo­rită pentru terminarea însămîn­­țărilor și recoltarea cartofilor, totuși, datorită faptului că în a­­ceastă ultimă decadă a lunii oc­tombrie au mai rămas de recol­tat 2.567 Ha. cu porumb și că desfăcatul s-a efectuat într-o proporție destul de mică, elibe­rarea terenului de recoltă făcîn­­du-se cu o viteză de lucru prea redusă (nedînd posibilitatea me­canizatorilor să execute arături acinei de toamnă, pînă acum s-a îndeplinit doar 43,4 la sută din plan) se impun măsuri ener­gice, astfel încît toate forțele, în mod organizat, să acționeze pen­tru încheierea lucrărilor agricole. In numeroase unități coopera­tiste, procentul de îndeplinire, la cele mai actuale și urgente lu­crări, este ridicat. De pildă, vi­teza de lucru care s-a realizat la C.A.P. Forăști a făcut posibil ca, în aceste zile, porum­bul să fie recoltat în to­talitate. Situația existentă în a­­ceastă unitate oferă certitudinea că în zilele bune de lucru ce au mai rămas se va ajunge la rea­lizarea integrală a volumului de lucrări de toamnă. Stadiul lu­crărilor se prezintă asemănător și la cooperativele agricole de producție Valea Glodului, Simi­­nicea, Stroești, Dolhești și altele, aceea că tovarășii din conduce­rile respectivelor unități nu ac­ționează cu răspundere pentru mobilizarea tuturor forțelor la muncă sau le risipesc la tot felul de activități care pot fi amînate Faptele sînt cu atît mai grave, cu cât, în aceste cazuri,­ nici mă­car recoltării culturilor care nu rezistă la temperaturi scăzute nu i s-a acordat atenția­­ necesară. La Iacobești, de pildă, mai sunt Timpul a început să se răcească. Zilele bune de lucru trebuie folosite din plin­ . Se impune urgentarea eliberării terenurilor și grăbirea efectuării arăturilor . Sunt certe posibilități de achitarea și chiar suplimentarea contractelor la cultura cartofului Ritmuri de muncă necorespun­zătoare se înregistrează, din pă­cate, încă în multe cooperative agricole. Această situație a avut ca efect rămînerea în urmă la majoritatea lucrărilor. Singura explicație care se poate da este și pentru,mai tîrziu, cî­nd condiții­le climaterice nu vor permite a se lucra în cîmp. Situații de acest fel se întîlnesc mai ales în coo­perativele agricole de producție Grămești, Siret, Băișești, Grăni­­cești, Boroaia, Horodniceni etc. de săpat cartofii de pe mai bine de 34 ha., la Baia de pe 26 ha., situații similare fiind și la Bo­roaia, Golănești, Baineț, Șer­­băuți, întrebăm pe tovarășii din conducere, pe brigadierii din a­ ceste unități : ce se mai așteap­tă, înghețul ? Toamna, este știut, numai prin­­tr-o folosire judicioasă a tuturor mijloacelor de transport se poa­­­te face față volumului mare de recoltă ce trebuie să fie livrată sau depozitată. Folosirea lor și în zilele de odihnă, la întreaga capacitate, a devenit un fapt obișnuit. Așa se face că, dumi­nică, au intrat în bazele de pre­luare a cartofilor peste 2.300 to­ne, din care, de la cooperative­le agricole de producție, 1770 tone. Printre cei care au acțio­nat mai prompt și cu mai mul­te mijloace de transport sunt coo­peratorii din Vicovu de Sus, Bo­roaia, Reuseni, Grămești, Vășcă­­uți, Drăgoești, Fîntîna Mare și alții. Unitățile din jurul munici­piului Suceava au avut un spri­jin deosebit — de altfel ca și-n duminicile anterioare — din par­tea întreprinderilor industriale, prin mijloacele de transport pu­se la dispoziție. La C.A.P. Bur­­dujeni, de pildă, cele 5 cami­oane ale I.G.O. și ale I.T.A. și remorcile de la întreprinderea teritorială de aprovizionare și în­treprinderea mecanică au trans- Ing. GH. ZAHARESCU (Continuare în pagina a ll-a) IN ACEST NUMĂR • SPORT • SPORT • SEMNALELE NOASTRE • MEMENTO • MEMENTO In pafl. 2 CEA DINȚII UNIVERSITATE ROMÂNEASCA, LA 110 ANI tn pag. 3 MASA OFERITA DE COMITETUL EXECUTIV AL C. C. AL P. C. R. CU PRILEJUL ÎMPLINIRII A 50 DE ANI DE CĂTRE TOVARĂȘUL PETRE LUPU Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a oferit, luni la­ amiază, o masă tovărășească cu prilejul celei de-a 50-a aniversări a zi­lei de naștere a tovarășului Pe­tre Lupu, membru al Comitetului­­ Exacutor al C.C. al P.C.R., minis­trul muncii. Au luat parte tovarășii Emil Bodnoraș, Paiul Nicu­lescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Ră­­dulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghiamu, Florian Dănă­lache, Constantin Dragon, Janos Fazekas, Manea Mănescu, Dumi­tru Popa, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Iosif Banc,­ Petre Blajovici, Miron Constan­­tines­cu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniță, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Păițan, Chivu Stoica. In numele Comitetului Execu­tiv al Comitetului Central al Partidului, al tovarășului Nicolae Ceaușescu, tovarășul Emil Bod­naraș a felicitat pe sărbătorit și i-a urat sănătate și putere de muncă. In răspunsul său, tovarășul Petre Lupu a mulțumit pentru înalta prețuire ce i se acordă și s-a angajat să slujească și in viitor politica internă și externă a partidului, să-și consacre în­treaga capacitate și putere de muncă operei de edificare a so­cialismului în patria noastră. Masa s-a desfășurat într-o at­mosferă caldă, tovărășească. INDUSTRIA MUNICIPIULUI SUCEAVA A ÎNDEPLINIT PLANUL CINCINAL LA PRODUCȚIA GLOBALA TELEGRAMA COMITLIULUI CENTRAL AL PARTIDU­LUI COMUNIST ROMAN, TOVARASUIUI NICOLAI CLAUSESCU - BUCUREȘTI In numele comuniștilor, al tuturor munci­torilor, inginerilor și tehnicienilor din industria municipiului Suceava, comitetul municipal de partid, cu un sentiment de profundă satisfac­ție și mîndrie patriotică, raportează conduce­rii partidului, dumneavoastră, mult iubite to­varășe Nicolae Ceaușescu, că la data de 25 octombrie au fost îndeplinite sarcinile planu­lui cincinal la producția globală industrială, asigurîndu-se obținerea pînă la finele anului a unei producții suplimentare în valoare de peste 520 milioane lei. Colectivele de muncă din întreprinderile sucevene, sub conducerea organelor și orga­nizațiilor de partid, însuflețite și mobilizate de istoricele hotâriri ale Congresului al X-lea, de prețioasele indicații date de dumneavoas­tră cu prilejul vizitei de lucru în municipiul nostru, iși amplifică eforturile în continuare, pentru realizarea exemplară a sarcinilor pla­nului pe anul 1970 și a angajamentelor luate in întrecerea socialistă. Pină la sfîrșitul anului peste prevederile actualului se vor produce, cincinal, 1.600 tone celuloză, 1.300 tone hîrtie, 7.000 m.p. uși - ferestre, 600 m.c. placaje, 670 mașini u­­nelte, piese de schimb in valoare de 850 mii lei, 54 mii perechi încălțăminte, 350 tone con­serve din legume și altele. Ne exprimăm, cu acest prilej, profunda recunoștință pentru grija deosebită manifes­tată de conducerea de partid și de stat pen­tru dezvoltarea municipiului nostru, în care s-au construit, in actualul cincinal, importan­te obiective economice și social - culturale, transformînd din temelii această străveche lo­calitate, unde pulsează o viață creatoare și în plin progres, lui. Asigurăm conducerea partidului și statu­ie dumneavoastră personal, stimate tovarășe Ceaușescu, că și în viitor colectivele de muncă din întreprinderile municipiului, sub conducerea organelor și organizațiilor de partid, nu vor precupeți nici un efort pentru înfăptuirea politicii interne și externe, a vas­tului program elaborat de Congresul al X-lea al P.C.R., concretizat în sarcinile următorului plan cincinal, sporind contribuția oamenilor muncii din municipiul Suceava la edificarea societății socialiste multilateral dezvoltate, la înflorirea națiunii noastre socialiste. COMITETUL MUNICIPAL SUCEAVA AL P. C. R. Comuniștii, promotori activi ai ordinei și disciplinei­ întronarea, in oricare dome­­ni­u de activitate, a ordinii și disciplinei, îndeplinirea prom­ptă, în condiții de eficiență ri­dicată, a obligațiilor cotidiene reprezintă, pentru fiecare sa­­lariat, indiferent de poziția pe care o ocupă pe scara ierar­hiei profesionale, cerințe de primă însemnătate, care in­fluențează, in măsură hotărî­­toaire, bilanțul muncii depuse.­­ Comuniștilor, aflîndu-se în fruntea maselor, le revine o­­bligația de a fi, în permanen­ță, promotori activi ai ordinei și disciplinei. Viața oferă e­­xemple multiple cînd, datorită intervențiilor operative și efi­ciente ale organizațiilor de partid, în multe unități, acti­vitatea economică , a cunoscut o substanțială îmbunătățire, comuniștii dovediindu-se a fi forțe dinamizatoare pentru mobilizarea tuturor salariaților la înfăptuirea hotărîrilor parti­dului. Ce activitate se desfășoară în acest sens la Exploatarea minieră Fundu Moldovei ? Răspunsul, sinteză a unei a­­mănunțite analize întreprinse, timp de mai multe zile, la u­­nitatea amintită, îl vom da în nodurile care urmează. Dintru început se impune o constatare : minerii, depunînd eforturi, se străduiesc să-și în­deplinească sarcinile care le revin. La producția globală, în perioada care a trecut din a­­cest an, se consemnează de­pășiri substanțiale. Rezultatele nu se situează însă, la toți in­dicatorii, la nivelul cifrelor planificate. Comitetul de par­tid, adoptînd el însuși un stil de muncă ne­corespunzător, n-a manifestat suficientă exi­gență pentru a determina îm­bunătățirea stilului de muncă al comitetului de direcție. Da­torită acestui lucru, în acțiu­nea de coordonare a activi­tății productive și-au făcut loc arbitrariul, tendința de înăbu­șire a criticii, încălcarea prin­cipiului conducerii colective. In recenta adunare generală de dare de seamă și alegeri, comuniștii au luat atitudine hotărîtă împotriva unor ase­menea procedee dăunătoare. (Continuare în pagina a lll-a) Elena Schmidt este șefă de echipă în secția bunuri de larg consum de la I.M.I.L. Rădăuți. Ea lu­crează în această între­prindere de 18 ani Foto . D. VINTILA

Next