Zori Noi, noiembrie 1970 (Anul 23, nr. 7113-7137)

1970-11-22 / nr. 7131

V. Proletari cu­ toate țările, iniți­ va­l Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXV Nr. 7131 duminică 22 noiembrie 1970 4 pagini 30 bani Vizita tovarășului NICOLAE CEA in județul Olt Avionul cu care a călătorit de la Sofia spre patrie delegația de partid și guvernamentală a Re­publicii Socialiste România, con­dusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, care a făcut o vizită în țara vecină și prie­tenă, a făcut o escală, da­torită condițiilor atmosferice ne­favorabile din București, pe ae­roportul din Craiova. In întîmpinarea conducătorului partidului și statului nostru, a fa­De la aeroport, tovarășul Ceaușescu, ceilalți membri ai de­legației, se îndreaptă spre ora­șul Balș, unde a fost construită una din cele mai tinere unități industriale ale țării, fabrica de osii și boghiuri. Și aici, ca pretutindeni pe cu­prinsul patriei, semnul înnoirilor este evident. „Ridicarea la pu­tere" a acestui oraș, rod al po­liticii partidului de dezvoltare armonioasă a tuturor zonelor țării, a dus nemijlocit la schim­barea înfățișării Balșului - așe­zarea modestă de odinioară de pe malul Oltețului - unde nu exista decât o simplă turnătorie de plite pentru sobele de gătit. Blocurile de locuințe, clădirea liceului cu 16 săli de clasă, casa de cultură, spi­­talul conferă orașului atributele urbanisticii moderne. In același timp, construcția u­­zinei a condus la schimbarea structurii populației. Numeroși localnici, pregătiți în preala­bil, încă din vremea cind topografii abia schițau conturu­rile viitoarei unități industriale. In întreprinderi din țară ca „Pro­gresul" — Brăila, Uzinele meta­lurgice Reșița, Uzinele de va­goane din Arad, FMUAB și al­tele, au devenit muncitori cu o bună calificare. Directorul uzinei, inginerul Teodor Jercan, informează pe oaspeți că în prima etapă uzina va produce osii și roți monolit pentru vagoane, iar în etapa a doua și boghiuri. In această lu­nă urmează să fie pusă în func­țiune linia de prelucrare cald a osiilor. De altfel, in pe­ra­rioada probelor tehnologice au și fost livrate beneficiarilor peste 2.000 de osii simple. Conducătorii de partid și de stat vizitează halele unde se află linia de forjare a osiilor. Se parcurge, pe fluxul de pro­ducție, drumul pe care îl face lingoul de oțel, cu diametrul de varășilor Il­ie Verdeț, Leonte Răutu, Vasile Patilineț, Cor­­neliu Mănescu, Vasile Vlad, membri ai delegației, au ve­nit tovarășul Constantin Băbă­­lău, prim - secretar al Comitetu­lui județean Dolj al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului popular județean, re­prezentanți ai organelor locale de partid și de stat. Numeroși cetățeni ai Craiovei, aflînd des­aproape jumătate de metru, pînă la produsul finit — roata. Pro­cesul tehnologic este complet mecanizat și automatizat, făcînd să dispară din nomenclatorul de profesii tradiționala activitate a forjorului manual, a omului care manipula barele incandescente de metal cu eforturi uriașe. De la panourile de comandă, „for­jorii" conduc acum toate ope­rațiunile. Multe din utilajele mo­derne cu care este dotată uzina poartă marca de fabrică a unor unități industriale românești. Ast­fel, FMUAB a furnizat strungu­rile Carusel, U.M. Timișoara - podurile rulante, „Electroputere" Craiova — transformatoare. Tovarășul Nicolae Ceaușescu se interesează îndeaproape de preocupările privind extinderea uzinei, de stadiul construcției tur­nătoriei și oțelăriei. Secretarul general al partidului dă indicații ca proiectanții să manifeste o înaltă responsabilitate în folo­sirea judicioasă a terenului, pen­tru a se evita scoaterea din circuitul agricol a unor suprafețe prea mari. In același timp, cere să se întocmească studii pentru ca la Balș să fie concentrată producția turnătoriei și oțelăriei în așa fel incit acestea să fie in măsură să deservească și alte fabrici și uzine din județele în­vecinate. „In acest fel, arată to­varășul Ceaușescu, va crește rentabilitatea și se va ajunge la o specializare potrivit cerințelor și exigențelor sporite impuse de dezvoltarea economiei naționale în perspectiva viitorului cincinal". In timpul vizitei, directo­rul uzinei îi informează pe oaspeți despre preocupările privind creșterea calificării mun­citorilor. Tovarășul Ceaușescu a­­rată că aici procesul tehnologic este modern și ca atare se im­pun cunoștințe temeinice din partea fiecărui muncitor, pentru a fi capabil să mînuiască ma­șinile și utilajele cu performan­țe tehnice superioare. tea sosirii în orașul lor a tovară­șului Nicolae Ceaușescu, au ți­nut să fie prezenți pe aeroport pentru a-l saluta cu deosebită căldură și dragoste, pentru a-și exprima, și cu acest prilej, profundul atașament față de po­litica internă și externă a parti­dului și statului, pusă în slujba intereselor fundamentale ale poporului român, a cauzei socia­lismului și păcii. La ieșirea din uzină, un mare număr de muncitori, ingineri și tehnicieni fac tovarășului Ceaușescu o călduroasă mani­festare de dragoste și stimă. Se­cretarul general al partidului, a­­dresându-se celor prezenți, spu­ne :­­ Sînteți la început de drum. Trebuie să depuneți toate efor­turile pentru ca uzina­­ să în­ceapă neîntîrziat producția la parametrii proiectați. Vă doresc succes. — Vă asigurăm că vom înde­plini cu cinste această sarcină, tovarășe Ceaușescu, este răs­punsul dat. in drum spre Slatina, con­ducătorii de partid și de stat se opresc la marginea unei tarlale, pe care se văd grămezi de sfeclă. Cooperatorii de la Leotești lucrează de zor la strângerea și transportul acesteia. Tovarășul Ceaușescu se apro­pie de țăranii cooperatori, care îl întimpină cu bucurie. — Să trăiți, tovarășe Ceaușescu. Bine ați venit la noi ! Conducătorul partidului și sta­tului stă de vorbă cu cei aflați la muncă, pe timp, se intere­sează de calitatea recoltei, de munca, preocupările oamenilor. Il întreabă apoi pe brigadierul Nicolae Cojocaru care este pro­ducția la hectar,­­ în jur de 27.000 kg. stil — Este bine, dar e în intere­sumneavoastră ca viitoa­rea recoltă să fie și mai bună. Pentru aceasta este necesar in­să ca lucrul să fie organizat în așa fel iicit să nu se producă nici o întârziere în tot timpul campaniei agricole, să fie res­pectată densitatea așa cum pre­vede agrotehnica, să se extindă mecanizarea.­­ Așa vom face, și asigură țăranii cooperatori care s-au strîns roată în jur, fiecare dorind să fie cit mai aproa­pe, să-i stân­gă mina, la linia de cocs petrol calcinat, care în aceste zile a primit materie primă în flux continuu in urma rezultatelor bune obți­nute în probele tehnologice. A­­cea­stă modernă instalație de calcinare, cu o capacitate anua­lă de 50.000 tone a și realizat primele cantități de produse de antracit. Pînă la sfîrșitul acestei luni, un alt obiectiv important - cuptorul de coacere continuă — la care se fa­c ultimele finisări va intra în probe tehnologice. Se cuvine relevat faptul că întregul echipament tehnologic al acestei unități, concepută de Institutul de proiectări metalur­gice din București, se remarcă printr-un înalt grad de mecani­zare și automatizare. Prin intrarea în funcțiune în cursul acestui an a noii fabrici de produse cărbunoase, se asi­gură realizarea în țară a tutu­ror sortimentelor de produse căr­bunoase necesare economiei na­ționale. In discuțiile dintre oaspeți și gazde, se subliniază importanța executării ritmice și integrale a volumului de investiții prevăzut pentru acest an, necesitatea luă­rii tuturor măsurilor de către co­mitetul orășenesc de partid, de conducerea uzinei pentru ca uni­tățile intrate în producție să atingă în timpul cel mai scurt parametrii proiectați. Există toa­te condițiile, ca această moder­nă unitate să intre cât mai grab­nic în circuitul economiei națio­nale. Ultimul obiectiv industrial vizi­tat de oaspeți în zona industria­lă a Slatinei, care își mărește puterea economică de la un an la altul, este uzina de prelucrare a aluminiului în bare, țevi, table, benzi și folii. Aici se vizitează principalele sectoare prevăzute a intra în producție în cursul acestui an și care în prezent se află în pro­be tehnologice. In secția de țevi pentru irigație, conducătorii de partid și de stat asistă la elabo­rarea primelor produse, care se desfășoară cu succes. Oaspeții sunt informați că această unita­te este prevăzută a se dezvolta în trei etape, urmind ca produc­ția ei finală să fie de 35.000 tone anual, întreprinderea este dotată la nivelul tehnicii celei mai înaintate. Un exemplu în a­­ceastă direcție îl constituie pu­ternicele prese de 2.500 — 3.600 de tone, care chiar în timpul vi­zitei secretarului general al par­tidului erau supuse probelor teh­nologice. Directorul întreprinde­rii, ing. Ion Filip, informează pe tovarășul Nicolae Ceaușescu despre stadiul lucrărilor de mon­taj și în celelalte sectoare afla­te, de asemenea, în pragul in­trării în funcțiune — turnătoria de aluminiu, secția sculărie, sta­ția de 110/6 kV, și secția ex­tru­­date, care este cel mai mare obiectiv, înainte de a părăsi această întreprindere, conducătorilor de partid și de stat li se arată în vecinătate șantierul unei alte unități industriale, a cărei con­strucție a început de curînd. Este vorba de fabrica de cabluri e­­lectrice de forță. Prin prelucrarea superioară a aluminiului primar și a aliajelor furnizate de uzina de aluminiu din localitate, în a­­ceastă întreprindere se vor fabri­ca intr-o gamă variată cabluri electrice pentru instalații indus­triale, conductori de înaltă și joasă tensiune. Intre oaspeți și gazde are loc o discuție privind buna organi­zare a activității noilor întreprin­deri industriale cu profil asemă­nător și care cooperează între ele. Secretarul general al parti­dului recomandă să se aibă în vedere eliminarea oricăror pa­ralelisme, găsirea celor mai bu­ne metode de conducere și de îndrumare a acestor unități, in­­dicînd ca noua unitate să de­pindă de uzina de prelucrare a aluminiului, sub conducerea di­rectorului acesteia. După­­ vizitare­a principalelor u­­nități industriale ale județului Olt, tovarășul Nicolae Ceaușes­cu și ceilalți conducători de par­tid și de stat s-au îndreptat spre noua construcție a spitalului ju­dețean, aflată în prezent în curs de finisare. Spitalul este ampla­sat în mijlocul cartierelor munci­torești „Crișan I" și „Cri­șan II", înălțate și ele în ultimii a­ni, în­soțiți de șeful șantierului, ing. Lucian Răducanu, oaspeții vizi­tează primele trei nivele ale a­­cestei impunătoare construcții, unde lucrările de finisare sunt mai avansate. Tovarășul Nicolae Ceaușescu este informat că spi­talul se execută intr-un timp re­cord — circa un an — față de doi ani, termen prevăzut în ge­neral pentru asemenea construc­ții, iar aceasta datorită folosirii pe scară largă a prefabricatelor și a unor metode moderne de construcție, printre care cofraje glisante. Oprindu-se în interio­rul unor viitoare saloane de tra­tament, tovarășul Nicolae Ceau­șescu este plăcut impresionat de calitatea lucrărilor de finisare și felicită călduros pe constructori. Adresîndu-se secretarului gene­ral­ al partidului, șeful șantierului spune : „Faptul că dumneavoas­tră, tovarășe Ceaușescu, sînteți mulțumit de rezultatele muncii noastre este pentru noi un puter­nic imbold". (Continuare in pagina a III-a) in Balșul industrial Slatina pe drumul unei dezvoltări impetuoase La Slatina, orașul reședință al județului Olt, mii de locuitori, în­­timpină cu entuziasm pe oas­peți. Se scandează „P.C.R. — Ceaușescu", lozincă de o deo­sebită semnificație, care atestă încă și încă o dată faptul că poporul nostru, făuritor al socie­tății socialiste multilateral dez­voltate, vede în partidul comu­nist exponentul fidel al aspira­țiilor sale, iar în persoana se­cretarului general, pe cel mai iu­bit fiu, care, în fruntea parti­dului și statului, conduce patria noastră pe drumul progresului, și civilizației. Următoarea etapă a vizitei este moderna cetate a metalului alb. Oaspeții sînt întîmpinați de di­rectorul uzinei, inginerul Ion Bu­da, de cadre de conducere, de numeroși muncitori. Asistăm și aici la aceeași e­­moționantă primire, de Uzina se află în plin proces dezvoltare. Sunt în con­strucție două noi hale de e­­lectroliză, care vor spori cu 50.000 tone aluminiu pe an producția actuală. Spre deosebire de celelalte 4 hale de electroliză care au fie­care 176 cuve de cîte 63 kilo­­amperi, noile construcții vor dis­pune, în final, de cite 124 cuve, avînd 83 kiloamperi, ceea ce face ca pe un spațiu restrîns să se concentreze o capa­citate sporită de producție. în operațiile de deservire a carelor vor fi folosite utilaje și agregate din cele mai moderne, care vor spori gradul de mecanizare automatizare a procesului tehno­și­logic de obținere a aluminiului. In timpul vizitării halelor de electroliză, a turnătoriei și a fa­bricii de anozi, tovarășul­ Ceau­șescu, ceilalți conducători de partid și de stat se interesea­ză de modul în care este orga­nizat procesul de fabricație, a­­preciind eforturile harnicului co­lectiv. La fabrica de electrozi, ca și la electroliză, remarcînd faptul că luminozitatea halelor nu­­ este la nivelul corespunzător, tovară­șul Ceaușescu dă indicații să se ia măsuri urgente pentru rezol­varea problemei, folosindu-se în acest scop masele plastice. Vizitînd șantierul noilor­­ hale de electroliză, tovarășul Ceau­șescu Întreabă cînd va pro­duce prima hală, subliniind ne­cesitatea scurtării termenului de execuție, în așa fel incit investi­ția să fie realizată înainte de termen. In discuțiile avute cu Mi­hai Coștea, șeful sectorului repara­ții capitale de la cure - electro­liză, cu inginerul Lucian Cereș, de la fabrica de anozi, secretai­re­ general se interesează de măsurile privind creșterea califi­cării.­­ Este necesar să fie organi­zate cursuri săptămîna­le, la ca­re să fie antrenat întregul colec­tiv. Numai pe această cale se va îmbunătăți calitatea, va creș­te productivitatea muncii, vor fi înlăturate stagnările datorate defecțiunilor la mașini. Tot­­ pe platforma industrială a Slatinei, în vecinătatea uzi­nei de aluminiu, conducătorii de partid și de stat vizitează o altă­­ importantă întreprindere — fa­brica de produse cărbunoase, in­trată recent în probe tehn­ologi­­ce. Noua unitate este unică în felul ei, întrucît în țară nu mai există o întreprindere similară nici ca proporții, nici­ ca dotare tehnică și nici ca varietate de produse. Amplasarea ei în apro­pierea uzinei de aluminiu a fost determinată de faptul că unul din marii consumatori ai noilor produse că­­bunoase va fi toc­mai uzina de aluminiu. In ca­drul viitoarei unități se vor rea­liza electrozi siderurgici g­rafi­­tați pentru cuptoarele electrice, electrozi clorosodici grafitați, ce se­ vor folosi la electroliza cloru­ri­ de sodiu, blocuri și plăci ca­todice pentru industria aluminiu­lui. Ca materie primă se valori­fică reziduurile de cocs de pe­trol din rafinării și de cocs me­talurgic, antracitul și smoala. La sosirea în întreprindere, conducătorii de partid și de stat sunt salutați călduros de un ma­re număr de muncitori, tehnicieni și ingineri, însoțiți de directorul adjunct al întreprinderii, Aurică Morga, oaspeții vizitează prin­cipalele sectoare. Un prim popas Delegația de partid și guvernamentală, condusă de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, și-a încheiat vizita în Republica Populară Bulgaria Trimisul special, Agerpres, I. Ionescu, transmite . Mii de locuitori ai Sofiei au venit, sîmbătă dimineața, la ae­roportul din capitala Bulgariei pentru a saluta la plecare dele­gația de partid și guvernamenta­lă a Republicii Socialiste Ro­mânia condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Ro­mân, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, care a făcut o vizită o­­ficială în Republica Populară Bulgaria. Clădirea aerogării era împodo­bită cu mari drapele românești și bulgare. Portretul tovarășului Nicolae Ceaușescu era încadrat de portretele tovarășilor Todor Jivkov și Gheorghi Traikov. Pentru a-și lua rămas bun de la oaspeții români, la aeroport au venit tovarășii Jivko Jivkov, membru al Biroului Politic al Co­mitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, prim-vicepreșe­­dinte al Consiliului de Miniștri, Todor Pavlov, membru al Birou­lui Politic al Comitetului Central­­ al Partidului Comunist Bulgar, Ivan Popov, membru al Birou­lui Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, președintele Comitetului de Stat pentru Știință și Progres Tehnic, Stanko Todorov, membru al Bi­roului Politic, secretar al Comite­tului Central al Partidului Co­munist Bulgar, Anghel Țanev, membru supleant al Biroului Po­litic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Ve­­nelin Kotev, secretar al Comite­tului Central al Partidului Comu­(Continuare în pagina a lll-a) Sosirea în Capitală Sîmbătă după­­ amiază s-a înapoiat în Capitală delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­ședintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, care a făcut o vizită oficială de prietenie în Republica Populară Bulgaria. Din delegație au făcut parte tovarășii Ilie Verdeț, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent al C.C. al P.C.R., prim - vicepreședinte al Consi­liului de Miniștri, Leonte Răutu, membru al Comitetului Execu­tiv al C.C. al P.C.R., vicepreședin­te al Consiliului de Miniștri, Va­sile Patilineț, membru su­pleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Cor­nelia Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor ex­terne, Vasile Vlad, membru su­pleant al C.C. al P.C.R., șef de secție la C.C. al P.C.R., și Nico­lae Blejan, ambasadorul Repu­blicii Socialiste România la So­fia. La sosire, pe aeroportul Bă­neasa, delegația a fost saluta­tă de tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu - Mizil, Gheor­­ghe Pană, Maxim Berghianu, Ja­nos Fazekas, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Ion Stănescu, de membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători ai in­stituțiilor centrale și organiza­țiilor obștești, generali, ziariști. Au fost de față Borislav Kon­stantinov, însărcinatul cu afaceri ad - interim al Ambasadei R. P. Bulgaria la București și membri ai ambasadei. Numeroși cetățeni ai Capitalei au venit la aeroport pentru a adresa tovarășului Nicolae Ceaușescu urarea de bun venit. Ei aplaudau, ovaționau, scan­dau îndelung „Ceaușescu P.C.R.", exprimindu-și sentimen­­­tele de dragoste și stimă față de conducătorul partidului statului nostru, deplina satisfac­ți­uie față de rezultatele deosebit de fructuoase ale vizitei oficiale în R. P. Bulgaria a delegației de partid și guvernamentale a țării noastre. Secretarul general al partidului a răspuns ovațiilor mulțimii, a strîns mîinile a nu­meroși cetățeni. (Agerpres). COMUNICAT CU PRIVIRE LA VIZITA DELEGAȚIEI DE PARTID ȘI GUVERNAMENTALE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA ÎN REPUBLICA POPULARĂ BULGARIA La invitația Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Bul­gar, Prezidiului Adunării Popu­lare și Consiliului de Miniștri ale Republicii Populare Bulga­ria, o delegație de partid și gu­vernamentală a Republicii So­cialiste România, condusă de to­varășul Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al Partidului Co­munist Român, președintele Con­siliului de Stat al Republicii So­cialiste România, a făcut o vi­zită oficială în Republica Popu­lară Bulgaria, între 18 și 21 no­iembrie 1970. In timpul vizitei a fost semnat noul Tratat de prietenie, cola­borare și asistență mutuală in­tre Republica Socialistă Româ­nia și Republica Populară Bul­garia. Delegația a vizitat orașele Bo­­tevgrad și Vrața. Combinatel chimic Vrața, s-a întâlnit cu nu­meroși oameni ai muncii și cu reprezentanți, ai organelor loca­le de partid și de stat, luînd cu­noștință de realizările poporului bulgar în construirea socialismu­lui, de preocupările Partidului Comunist Bulgar privind dezvol­tarea în continuare a economie științei și culturii, ridicaea nive­lului de viață al poporului, pen­tru asigurarea progresului mul­tilateral al societății socialiste, înalților oaspeți li s-a rezer­vat pretutindeni o primire cordia­lă, expresie a prieteniei frățeși tradiționale dintre popoarele ro­mân și bulgar. Intre delegațiile de partid și guvernamentale ale celor două țări au avut loc convorbiri, la care au participat : Din partea română : Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­ședintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Ilie Verdeț, membru al Comite­tului Executiv, al Prezidiului Per­manent al C.C. al P.C.R., prim­­vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consi­liului de Miniștri, Vasile Patilineț, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Corneliu Mănescu, mem­bru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, membru supleant al C.C. al P.C.R., șeful secției Relații Exter­ne a C.C. al P.C.R., Nicolae Ble­jan, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii So­cialiste România la Sofia. Din partea bulgară , lodo­ Jivkov, prim - secretar al Comi­tetului Central al Partidului Co­munist Bulgar, președintele Con­siliului de Miniștri al Republicii Populare Bulgaria, Gheorghi Traikov, președintele Prezidiului Adunării Populare, Boris Velcev, membru al Biroului Politic, se­cretar al C.C. al P. C. Bulgar, Lîcezar Avramov, membru su­pleant al Biroului Politic al C.C. al P. C. Bulgar, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Ivan Bașev, membru al C.C. al P.C. Bulgar, ministrul afacerilor exter­ne, Konstantin Teîlalov, membru supleant al C.C. al P.C. Bulgar. (Continuare în pagina a lll-a) i 13 H­H `S SI Priin nivelul ridicat pe care l-a avut, conferința organizației de partid de la platforma industria­lă a C.E.I.S. Suceava ne-a do­vedit, încă o dată, că în fabri­cile acestei mari unități econo­mice activează, cu bune rezul­tate, o puternică forță politică. Adevărul acesta, care ,ne umple inimile tuturor de o firească bucurie, a fost pus în lumină nu atît de faptul că în conferință s-a arătat că organizația de partid numără peste 550 de co­muniști și că fiecare al patrulea salariat este membru de partid, cit mai ales de exigența, res­ponsabilitatea și competența cu care au fost abordate principa­lele laturi ale muncii de partid și contribuția sa la rezolvarea problemelor producției, realiza­rea sarcinilor de plan și a an­gajamentelor luate în întrecerea socialistă și dezvoltarea atitudi­nii înaintate față de muncă. Dacă mai amintim aici și apre­cierea, făcută tot în conferință, că sub semnul responsabilității comuniste s-au desfășurat și a­­dunările de alegeri ale organi­zațiilor de bază ne apare și mai limpede concluzia că într-ade­­văr organizația de partid de la platforma C.E.I.S. este puternică în primul rînd prin calitatea ma­jorității membrilor ei. După cum se știe, colectivul de muncă de la platforma CEIL Suceava deține steagul roșu și diploma de unitate fruntașă pe ramura prelucrării lemnului. Cu rezultate bune s-au încheiat și cele 10 luni care s-au scurs din acest an, planul de stat fiind în­deplinit la toate sortimentele. In înalta distincție care, la C.E.I.S., se află oricînd la loc de cinste, ca și în bilanțul economic pînă acum, sînt încorporate de și eforturile comuniștilor pentru consolidarea prestigiului cîștigat și valorificarea deplină a resur­selor materiale și umane exis­tente în fiecare fabrică. Comi­tetul de partid, biroul său, or­ganizațiile de bază au inițiat diverse acțiuni organizatorice și politice pentru a veni în spriji­nul creșterii producției și pro­ductivității muncii, al îmbunătă­țirii calității produselor și al ridi­cării conștiinței și răspunderii tuturor muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor. Cele mai multe dintre ele și-au dovedit eficien­ța. Totuși, în conferință s-a fă­cut deseori auzită remarca că „mai sunt încă multe deficiențe". Formularea aceasta este, ce-i drept, cam șablonardă. Ea însă exprimă un mare adevăr și e su­ficient de convingătoare pentru a demonstra că membrii de par­tid cu o conștiință înaintată nu se împacă nici un moment cu automulțumirea. Dar darea de seamă și discuțiile nu s-au limi­tat numai la recunoașterea unor lipsuri, ci au insistat și asupra cauzelor lor și a modalităților de îmbunătățire a muncii. E și aces­ta un semn al maturității și tă­riei organizației de partid. In cadrul lucrărilor conferinței s-au luat în dezbatere, in mod deosebit, evident prin prisma muncii de partid, cîteva aspecte privind organizarea științifică a producției și a muncii, folosirea mașinilor, a spațiilor de produc­ție și a fondului de timp, gos­podărirea materiilor prime și a materialelor, propaganda tehni­că, calificarea și ridicarea cali­ficării profesionale a muncitori­lor — coordonate și imperative de mare însemnătate pentru ri­dicarea nivelului întregii acti­vități economice. Cum era și fi­resc, ele au fost tratate în strân­­să legătură cu activitatea orga­nizatorică și­ politică, cu stilul și metodele de muncă ale comite­tului de partid și ale biroului său, ale organizațiilor de bază și ale birourilor acestora. Pe linia organizării științifice a producției și a muncii, menționa darea de seamă, s-au elaborat 29 de studii, a căror eficiență constă intr-un spor de peste 1.600.000 lei la valoarea pro­ducției globale, dar încă mai sînt multe de făcut. Cadrele cu pregătire tehnică și economică nu sînt folosite în suficientă mă­sură, un număr de 9 ingineri neaducîndu-și pînă în prezent nici o contribuție concretă în a­­ceastă direcție. Din cuvintul to­varășului Vasile Sava, directorul general al combinatului, a reie­șit și cauza insuficiențelor : un­’i specialiști și chiar mem­bri ai comitetului de partid și ai birourilor organizațiilor de bază se simt înfcîntați de faptul că se raportează mute studii. C. CLEMENT (Continuare in pagina a lll-a) ALEGERI IR ORGANIZAȚIILE DE PARTID --------­SUB SEMNUL RESPONSABILITĂȚII COMUNISTE

Next