Zori Noi, ianuarie 1971 (Anul 24, nr. 7165-7189)

1971-01-14 / nr. 7174

ZORI NOI IN PAGINA 2 Organizarea și retribuirea muncii, in concordanta cu cerințele sporirii producției (Urmare din pagina I) construcții. Cum bine se arăta, numai așa investițiile efectuate în amenajarea pentru irigarea a 130 hectare, care în trecut nu au fost decit sporadic exploa­tate, își vor dovedi eficiența e­­conomică. La fel, prin înființa­rea echipei de construcții, care va grupa 20 de meseriași din sat, se va crea posibilitatea realizării la timp și de calita­te a obiectivelor planificate. Acest nucleu va fi, desigur, dezvoltat pe măsura diversifi­cării serviciilor prestate către cooperatori și a lucrărilor an­gajate în afara unității. In sectorul legumicol-pomi­­col, cele două echipe specia­lizate, care au activat în anii din urmă, se vor reuni într-o singură brigadă mixtă, avînd ca sarcină de producție culti­varea a 30 hai. cu legume și exploatarea a 32 ha­ livadă. In cadrul acțiunii de profi­lare, cu sprijinul consiliului intercooperatist Dolhești, s-a hotărît ca, în anul agricol 1971, la Dolhasca să se cul­tive numai cînepă (195 tone, cît reprezenta sarcina inițială, plus 175 tone de la C.A.P. Dol­­hești), urmînd ca unitatea ve­cină să preia realizarea unei producții suplimentare de 40 tone soia. Zootehnia își va desfășura munca în cadrul fermei mixte, avînd ca obiectiv creșterea a două specii: bovine și ovine. Multitudinea de probleme pe care le ridică specializarea și, deci, adîncirea procesului de producție, a făcut ca preocu­pările consiliului de conduce­re să se îndrepte, în aceste zile de iarnă, și spre îmbogățirea cunoștințelor profesionale ale tuturor cooperatorilor cu cele mai noi tehnologii care se vor aplica în acest an de produc­ție. Un accent deosebit s-a pus și pe introducerea unor noi for­me de retribuire, care sa sti­muleze masa de cooperatori la efectuarea în condiții cali­tative optime a tuturor lucră­rilor, pentru sporirea produc­ției. In acest sens, consiliul de conducere, în urma consultării unui mare număr de coope­ratori, și adoptînd propunerile valoroase făcute în adunările pe brigăzi, a supus aprobării adunării sistemul de retribuire în acord global la zona de pro­duse realizate, la culturile de porumb, cartof, sfeclă de za­hăr, cînepă, trifoi pentru fîn, iar în zootehnie, pe hectolitru de lapte și creșterea în greu­tate a animalelor. Așa, de pil­dă, luîndu-se în calcul devize­le de lucrări la principalele culturi, s-a ajuns la o valoare aproximativă a unei norme de categoria I de 20 lei. Astfel, retribuirea muncii cooperato­rilor, la zona de produse reali­zate, se va face la valoarea de circa 270 lei la știuleți po­rumb, 141 lei la cartofi, 140 lei la sfecla de zahăr, 562 lei la cînepă fibră calitatea a II-a, 136 lei la trifoi­­­i în 150 lei la mazăre. Ținînd sea­și­ma de dorința majorității membrilor cooperatori ca pla­ta manoperei să se facă în bani și produse, cît și d­e pu­terea economică a unității, de sarcinile stabilite la fondul de stat, proporția de retribuire la porumb se va face astfel: va­loarea manoperei pentru o to­nă de știuleți predată, de 272 lei, va fi plătită cu 100 lei în numerar, 180 kg. porumb știu­leți, 200 kg. coceni și 100 kg. paie. La sfecla de zahăr, va­loarea manoperei, de 140 lei la o tonă de sfeclă, se va a­­tribui cooperatorilor astfel: 20 kg. grîu, 2 kg. zahăr și 96 lei. „Este foarte nimerită măsu­ra propusă — spunea în cu­­vîntul său șeful de echipă Petru Onică, din brigada Si­liștea — ca, la cînepă, pentru 1.000 kg. tulpini predate, să se plătească 302 lei, în numerar, iar restul, pînă la 562 lei, cu 200 kg. grîu. In asemenea con­diții, acestei culturi deosebit de rentabile pentru unitatea noastră, dar privită cu insufi­cientă răspundere în anii din urmă, i se va acorda atenția cuvenită de către toți coopera­torii*. La fel s-a exprimat și cooperatorul Constantin Do­­chița, din Budeni : „Prin noua formă de retribuire s-a tăiat pofta celor leneși de a trage chiulul. Acum fiecare va pri­mi plata — și drept este să fie așa — după munca depu­să în timpul anului, după cali­tatea acesteia. Eforturile vor fi răsplătite cum se cuvine. Eu am făcut și niște calcule. Bu­năoară, dacă anul trecut am primit, la 50 norme, aproxima­tiv 200 kg. porumb, 100 kg. cartofi, 40 kg. grîu, acum, cam tot la aceeași suprafață de porumb lucrată (0,80 ha), voi primi, în cazul realizării pla­nului de 2.200 kg. porumb boa­be la ha., 520 kg. știuleți. Deci, aproape dublu. La cartofi, prin lucrarea tot a 15 ani, voi primi 486 kg. tuberculi pentru zona predată (planul fiind de 18.000 kg. la ha.), iar pentru 15 ani de sfeclă, 10 ari de cînepă și două zile la treierat voi primi 186 kg. grîu. Iată argumente care mă fac să fiu întrutotul de acord cu măsura luată ca fiecărui cooperator să i se răs­plătească munca după răspun­derea pe care a dovedit-o în aplicarea regulilor agrotehnica și efortul depus". Brigadierii Sevastian Gheor­­ghiță, V. Cristea și Petru Lupu au relatat aspecte din munca lor de pînă acum, cînd, datorită sistemului de retribui­re practicat, erau nevoiți să accepte nivelarea plății atît la acei cooperatori care munceau bine, cît și la acei care lucrau de mîntuială. S-au dat și cîte­va nume ale acestora din ur­mă : Gh. Rusu, C. Prisăcaru, Elena Bogza etc. Alți coopera­tori, printre care C. Murgoci, Elena Voroneanu, Ion Avîrvă­­ri­, N. Grigoraș, Petru Găitan și Vasile Moroșan au făcut a­­precieri unanime privind ne­cesitatea introducerii plății în acord la zona de produse rea­lizate, venind, totodată, și cu importante propuneri privind efectuarea, încă de acum, din iarnă, a unor lucrări hidro­­ameliorative, de fertilizare, de planificare a producțiilor ce vor trebui realizate pe anumi­te tarlale în funcție de apro­vizionarea acestora în sub­stanțe nutritive, de organiza­rea temeinică a activității con­ductorilor de atelaje, a atelie­relor de lemnărie și fierărie. Luînd cuvîntul în încheierea lucrărilor adunării generale, tovarășul Tudor Done, secretar al comitetului județean de partid, președintele uniunii județene a cooperativelor a­­gricole de producție, a sub­liniat faptul că, în prezent, în toată țara, țărănimea coope­ratistă dă dovadă de mul­tă responsabilitate, analizînd profund și hotărînd, în adu­nări generale, materializarea indicațiilor date de secretarul general al partidului și a ho­­tărîrilor recente ale Consiliu­lui de Miniștri. Toate acestea, a arătat vorbitorul, au drept scop unic sporirea producției agri­cole, creșterea avuției obștești a cooperatorilor. Așezarea pe temeiuri cît mai reale și sti­mulatorii a retribuției muncii prestate de fiecare cooperator în parte, specializarea și pro­filarea producției agricole în funcție de specificul unității, organizarea muncii pe princi­piul formațiunii de lucru — brigadă complexă, fermă, bri­gadă permanentă de producție sau brigadă mixtă, echipe și fa­milii, adecvate condițiilor con­crete existente — au drept țel atingerea, în acest an, a unor parametri economici mult su­periori, la adevăratul potențial productiv al cooperativei agri­cole Dolhasca. La aceasta, un sprijin direct vor aduce me­canizatorii, care, de la 1 ia­nuarie a.c„ sunt retribuiți în raport direct cu producțiile ca­re se vor obține în cooperati­va agricolă deservită. Tovarășul Tudor Done s-a referit, apoi, pe larg la sarci­nile imediate care revin con­siliului de conducere, tuturor cooperatorilor în pregătirea producției acestui an, la ne­cesitatea de a se depune efor­turi colective sporite, creînd cîmp larg desfășurării opinii­lor de masă, afirmării plena­re a democrației cooperatiste, în așa fel ca hotărîrile care se adoptă să devină obiecti­ve pentru realizarea cărora să lupte consecvent, cu maximă răspundere, întreaga masă de cooperatori. FILANTROPIE PE ROȚI Se pare că sentimentul filantropic s-a cuibărit la pieptul personalului care deservește transportul public in municipiul Suceava. Suntem­ martori cînd, chiar sub privirile dezinteresate ale șoferilor de pe autobuze, di­verși cetățeni urcă pe ușa din față a autovehiculului, se scarpină în cap, pe bărbie, numai în buzunare nu. „Uită" să scoată bilet și amnezia păguboasă pentru I.G.D. devine un nărav. Mai semnificativ ni se pare un alt aspect: mulți școlari călătoresc cu autobuzele fără să plătească. Dacă vreo inimă prea duioasă încearcă să ne replice că cei cîțiva bănuți ai școlarului nu în­seamnă o pagubă prea mare, îi putem răspunde: în­seamnă o pagubă uriașă pentru educația copilului. Obiș­nuit să ocolească o obligație banală, să nu se obișnu­iască a „evada" de la altele, esențiale. Așa că aveți cu­­vîntul, tovarăși educatori și părinți !. . . SCANDALAGIUL N-A SCAPAT Mai mulți cetățeni di­n satul Gemenea (Stulpicani) reclamă, cu indignare, atitudinea numitului Orest Mo­roșan. Aflat în stare de beție, acesta a intrat, pe timpul nopții, în locuința cetățeanului Emilian Haraga, ame­­nințînd că-l omoară. I-a distrus un geam. Scena s-a re­petat și la casa cetățeanului Dumitru D. Haraga. Oa­menii se întreabă­­ cum de este posibil ca faptele scan­dalagiului să rămînă nepedepsite, deoarece il văd pe acesta plimbîndu-se nestingherit prin localitate? Noi ii anunțăm că cel vinovat își va lua răsplata , are dosar penal la procuratura din Cîmpulung. O TINEREȚE LAMENTABIL CONSUMATA Deși tînăr (19 ani), cu energie să zdrobească bolo­­­vanii, Vasile Zaiț, din Suceava, și-a ales lamentabila­­ viață de spărgător. Eliberat recent din penitenciar (unde ispășise o pedeapsă de 8 luni de închisoare pentru furt), I junele s-a apucat de. . . „treabă": intr-un răstimp des­tul de scurt, a comis nu mai puțin de 12 furturi din avu­tul particular (uneori, cite două pe zi). Un procedeu ti­pic­­ pătrundea în interioare prin ferestrele parterului. După ce a fost prins asupra faptului, periculosul infrac­­­­tor a avut chiar o tentativă de evadare de sub escortă,­­ in timp ce se afla cu cătușele la mîini. Vitalitate de mînz. Trist că și-o consumă cu asemenea fapte în afara­­ legii. I Rubrică realizată de VICTOR MICU Peisaj de iarnă la Brodind Foto : D. VINTU CARTI apărute In EDITURA „CARTEA ROMÂNEASCĂ Dan Laurențiu : Imnuri către amurg. Tudor George : Bala­dele Singiparelui. George Alboiu : Edenul de piatră. Ion Sofia Manolescu : Involucru. Romulus Guga : Totem. Ion Bâieșu : Teatru. Margareta Sterian : E­vocări de călătorie. Ilie Paunescu : Vegeta­rieni și carnivori. Vladimir Colin: Un peș­te invizibil și 20 de po­vestiri fantastice. Valeriu Cristea : Inter­pretări critice. Marin Sorescu - Unghi. Ion Nicolescu - Iro­nice. Nora Luga - Captivi­tatea cercului. IHl­MSIB Săpături in serie pe strada Tăbăcarilor Strada Tăbăcarilor a fost supusă, în anul care a tre­cut, unor amănunțite cerce­tări, în sensul că, in de­curs de cîteva luni, de-a lungul ei s-au executat mai multe serii de săpă­turi. A fost foarte anevoios să o străbați și in cursul verii. Am înțeles că este nevoie să se execute anu­mite lucrări. Considerăm că, odată cu încheierea a­­cestora, trebuia să se ia măsuri urgente pentru re­facerea căilor de acces. Dar lucrurile nu se întîm­­plă așa. Multă vreme du­pă ce tovarășii de la I.R.E. au terminat niște lucrări, strada era străbătută de canale. După repetate in­tervenții ale noastre, cana­lele au fost astupate. Au rămas însă grămezi mari de pămînt pe care, dacă treci pe stradă, ești ne­voit si a le escaladezi. Chiar cînd nu plouă, pe aici este în permanență noroi. Vreau să precizez că stra­da este străbătută zilnic de copii care merg la școa­lă, că, datorită stării ei, bătrînii nu se pot încume­ta să pornească la drum. Nu mai vorbesc de faptul că nu ne putem face a­­provizionarea cu lemne, cu alte produse de care avem nevoie pentru iarnă. Ne-am adresat organelor răspunzătoare, rugind să se procedeze la repararea unui pod, la pietruirea străzii. Doar la pod s-au executat unele amenajări. Restul a rămas în ace­lași stadiu. Cu­ vom aștepta ? REGATON BRONISLAV strada Tăbăcarilor Suceava ALEGEREA NOILOR ALESORI POPULARI­AFIRMARE­A DEMOCRATISMULUI CONSECVENT AL ORINDUIRII NOASTRE SOCIALISTE (Urmare din pagina I) protecției muncii și cauzele privind desfacerea contractului de muncă, iar la tribunalele județene, pricinile referitoare la infracțiuni de omor, loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, precum și infracțiuni­le pentru care legea penală prevede pedeapsa cu moartea. Din această enumerare rezul­tă că tocmai experiența de via­ță a asesorilor populari a de­terminat fixarea acestor ca­tegorii de procese, la care par­ticiparea lor este obligatorie, cauze dintre cele mai impor­tante, sub aspectul consecin­țelor pe care le generează, atît în privința celor prejudiciați, cît și a făptuitorilor. La deli­berare, atunci cînd se stabi­lește ce hotărîre se va da, ase­sorii populari au drepturi ega­le cu judecătorii, avînd aceeași obligație ca și aceștia, de a-și exprima părerea pornind de la faptele pa care le-au stabilit, în conformitate cu legea și cu conștiința lor. Dar, așa cum arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu la consfătuirea cu cadrele de bază din securitate, miliție, procuratură și justiție, „concepția după care judecă­torul răspunde în fața conști­inței sale trebuie completată cu aceea că el trebuie să aibă o înaltă conștiință socialistă, comunistă, că răspunde în fața poporului de felul cum își în­deplinește îndatoririle". Valabilă în totul și pentru asesorii populari, această con­cluzie are drept consecință faptul că, aflîndu-se sub con­trolul poporului, asesorii tre­buie să dea socoteală de acti­vitatea lor în fața oamenilor muncii care i-au propus. De aceea, periodic, ei prezintă dări de seamă, în cadrul că­rora redau principalele aspec­te ale activității lor, făcînd — pe această cale — și o muncă de popularizare a legilor și de prevenire a încălcărilor de lege, în unitățile în care lu­crează, operă pe care o conti­nuă, la întoarcerea în produc­ție, pe baza experienței dobîn­­dite la instanță. Aportul asesorilor populari este concretizat în justețea so­luțiilor pronunțate, a căror confirmare de instanța supe­rioară subliniază orientarea și înaltul spirit de răspundere al întregului complet. Astfel, prin sentința penală nr. 91/1970, în procesul judecat la fața lo­cului în comuna Sucevița, completul de judecată, în a că­rui compunere au intrat și a­­sesorii populari Dumitru Ma­gazin, Maria Bodnari și Ale­xandru Tîrpan, a condamnat pe Gavril Albu și Gheorghe Fîșcu, din comuna Sucevița, pentru săvîrșită infracțiunea de omor împotriva victimei Dumitru Albu (fratele și, res­pectiv, unchiul lor) pe primul la 18 ani închisoare, iar pe se­cundul la 15 ani închisoare, iar prin sentința penală 176/1970, judecind la fața locului, în co­muna Boroaia, au condamnat la 17 ani închisoare pe Olim­piada Păștină, din aceeași co­mună, care și-a omorît soțul, prin lovituri de ciomag. Am­bele hotărîri au fost menținu­te în recurs de Tribunalul Su­prem al Republicii Socialiste România. Sîntem în pragul alegerilor noilor asesori populari pentru perioada 1971—1975. In curînd, în adunările de propuneri va trebui să desemnăm pe cei mai buni oameni ai muncii drept candidați, fruntași în muncă, constructori activi ai socialis­mului în patria noastră, a că­ror candidatură urmează a fi supusă sesiunii Consiliului popular județean. Alături de judecători, în munca plină de răspundere de împărțire a dreptății, asesorii populari vor trebui să lupte în continuare, cu aceeași hotărîre, pentru întărirea legalității, pentru educarea maselor în spiritul respectării regulilor de conviețuire socialistă. Echipa de hochei „Flacăra" din Suceava Foto î V. DUMITRU iea a lui Bimmm (Urmare din pagina I) ilustrată și de existența altor anomalii pe care conferința nu le-a trecut cu vederea. Deși calitatea muncii și a producției a cunoscut o evidentă îmbună­tățire față de anul precedent, totuși în anul 1970 s-au înre­gistrat 479 refuzuri, în valoare de peste 4.200.000 lei, ceea ce denotă că în unele sectoare de activitate nu s-a luat pozi­ție hotărîtă împotriva superfi­cialității în muncă. Slaba pre­zență la cursurile de calificare și ridicarea calificării profesio­nale, ignorarea unor norme de tehnica securității muncii și, ca urmare, numărul ridicat al accidentelor, cele aproape 55.000 ore-om absențe nemoti­vate sunt tot atîtea dovezi că organul sindical nu a fost su­ficient de exigent și nu s-a îngrijit ca prin formele și me­todele specifice muncii sindi­cale să cultive la toți salariații acel spirit de responsabilitate și combativitate atît de nece­sar în toate verigile produc­ției. Contribuția sindicatului a fost sub cerințe și posibilități și în ceea ce privește propa­ganda tehnică și mișcarea de inovații și raționalizări, dome­niu în care altă dată unitatea avea, de asemenea, unele re­zultate ce îi făceau cinste. Concludent în acest sens ni se pare următorul amănunt, care, pe bună dreptate, a format o­­biectul criticilor din conferință. In cursul anului trecut, U.E.I.S. Gura Humorului, în care lu­crează peste 3.800 de Salariați și multe cadre tehnice, a par­ticipat la concursul de inova­ții pe C.E.I.S. cu o singură inovație, cu toate că în exploa­tările forestiere și fabricile de cherestea sunt destule proble­me a căror rezolvare impune studii și căutări susținute, o mai profundă gîndire tehnică. In categoria amintirilor fru­moase, după cum releva pre­ședintele asociației sportive „Avîntul“ Frasin, începe să in­tre și mișcarea sportivă. Ex­­primîndu-și regretul că nici vină — disciplina sportivă cu care frăsinenii s-au afirmat deseori în competițiile organi­zate pe plan republican — nu se bucură de sprijinul necesar, mai mulți vorbitori au cerut comitetului sindicatului să fie mai receptiv la părerile oame­nilor, să le stimuleze energiile și pasiunile, să reînnoade și să ridice pe un plan superior fi­rul bunelor tradiții atît în miș­carea de inovații și raționali­zări, în activitatea cultural - educativă, cît și în practicarea sportului, în general, și a spor­tului nostru național, în spe­cial. Observațiile și propunerile făcute în conferință, măsurile care au fost adoptate, indica­țiile date de tovarășii Grigore Voinescu, președintele Consi­liului județean al sindicatelor, și Vasile Sava, directorul ge­neral al C.E.I.S. Suceava, sunt un foarte concret program de lucru pentru întreaga organi­zație sindicală din cadrul U.E.I.S. Gura Humorului. Co­mitetului sindicatului îi revine, deci, îndatorirea de a organi­za în așa fel munca, încît ro­lul său să se simtă mult mai mult decît pînă acum. a UMBRE PE FONDUL RECUZĂMIOR ȘI AL AMINTIRILOR FRUMOASE MEMENTO BUCUREȘTI VINERI 15 IANUARIE PROGRAMUL 1 6.00 De la 6.00 la 9.30. 9.30 Memo­­ria pâmîntului românesc. 10.05 Muzică populară. 10.30 Fonoteca pentru copii. 11.05 Din muzica popoarelor. 11.15 Consultație juridica. 11.25 Prietenii mu­zicii corale. 12.00 Zece minute cu Alga Florescu. 12.10 Un interpret și rolurile sale. Victoria de Los Angeles. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și inter­pretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremiera cotidiană. 13.22 Rebus melodii. 14.00 Compozitorul săp­­tămînii: Hector Berlioz. 15.05 Revista economică. 15.20 Pagini vocale și or­chestrale din muzica de estradă. 16.QQ Radiojurnal. 16.15 Fanfare participan­te la primul festival zonal al fanfare­lor de amatori — 1970. 16.30 Fredonați cu noi — muzică ușoară. 17.00 Pentru patrie. 17.30 Concert de muzică popu­lară. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece melodii profera­te. 20.40 Bijuterii muzicale. 20.55 Ști­ința la zi. 21.00 Muzică de café - con­cert. 21.25 P.C.R. 50­ Consemnări de Paul Popescu-Neveanu. 21.30 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. 22.30 Concert de seară. 22.55 Moment poe­tic. 23.00 Concert de seară — continua­re. 0.03-6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL NI 6.00-8.10 Program muzical de dimi­neață. 7.00 Radiojurnal. 8.10 Tot îna­inte (emisiune pentru pionieri). 8.25 Mari interpreți: Pablo Casals. 9.00 Cin­­tecul sâptămînii. „Țara mea“ de Cor­nel Țăranu. 9.10 Curs de limba spa­niolă. 9.30 Soliști și formații artistice de la sate. 9.43 Matineu teatral. „Stâl­­pii societății“ de Henrik Ibsen. 11.20 Muzică ușoară. 11.55 Știința la zi. 12.03 Avanpremieră cotidiană. 12.15 Melodii de neuitat. 12.40 Selecțiuni din opere­tele lui Filaret Barbu. 13.00 Concert de prînz. 14.08 Interpreți de muzică populară. 14.30 Odă limbii române. 15.00 Muzică ușoară. 15.20 Cîntece de lume. 15.30 Radio - școală. 16.00 Ra­diojurnal. 16.15 Melodii compuse și in­terpretate de Renata Vasilescu. 16.30 Formații de cameră. 16.55 Sfatul me­dicului. 17.00 Album de muzică popu­­lară. 17.30 Bibliotecă de poezie româ­nească. 18.00 Publicitate radio. 18.20 Orfeu — mica enciclopedie muzicala. 18.55 Partidului, inima și versul. Ion Brad : „Din toate rădăcinile". 19.05 Cîntecul e pretutindeni. 19.30 Momen­te din istoria partidului și literatura lor. 19.50 Noapte bună, copii. 20.00 Seară de operă. 22.30 Dezbateri cul­­turale. 22.50 Orchestra Claude Bolling. 23.05 „Frumoasa Magelone". 0.08-1.00 Sonata pentru pian și vioară ele Ni­­colae Coman. IAȘI VINERI 15 IANUARIE Program de dimineața 6.00 Buletin de știri. 6.05 Radioma­­tineu . Melodii distractive. 6.30 Ac­tualitatea în agricultură. Soliști și or­chestre de muzică populară româ­nească. 7.00 Medicul vă sfătuiește. In­formații utilitare. 7.30 Breviar legisla­tiv. Melodii de muzică ușoară. Re­comandări din programele radio și TV. Program de seară 17.00 Buletin de știri. Publicitate ra­­dio. 17.10 Pe portativul undelor, mel­lod­ia preferata. 17.45 Preocupări co­­tidiene. 18.00 De la muzică ușoară la Jazz. 18.30 Prezențe românești pe glob. 16.50 Cîntare României socialiste. 19.00 Radiojurnal. 19.15 Muzică populară ro­mânească. 19.30 Orizonturi. 19.45 Din creația corală româneasca. 20.00 Șapte arte: Serile muzicale ale studioului. 20.30 Pagini literare. Proza eminescia­nă. Serile muzicale ale studioului (continuare). 22.10 De la café - con­cert la. . . music-hall. TELEVIZIUNE­A JOI 14 IANUARIE 10.00-11.30 Emisiuni - lecție pentru lucrătorii din agricultura. Cultura car­tofului (timpuriu — vara — toamnă). 18.00 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară. 18.30 La volan. Emisiune pentru conducătorii auto. 18.50 Mult e dulce și frumoasă. 19.15 Publicitate. 19.20 - 1001 de seri. Emi­siune pentru cei mici. 19.30 Telejurna­lul de seară. 20.00 Cînd actele nu corespund realității. 20.45 Itinerar plas­tic băcăuan. 21.00 Film serial. Vidocq (VI). 21.30 Baschet: Steaua — Spar­tak Leningrad (Cupa Cupelor). Repri­za a II-a. 22.00 Teleglob. între Ale­xandria și Suez. Reportaj filmat. 22.30 Noapte de ianuarie. . . Vă oferim un buchet de lieduri și romanțe, pe ver­surile unor poeți cunoscuți. 22.50 Te­lejurnalul de noapte. 23.00 închide­rea emisiunii. TIMPUL PROBABIL Pentru următoarele 3 zile . Vreme relativ caldă, la început, apoi in ră­cire. Cerul va fi variabil, mai mult noros. Vor cădea precipitații slabe în a doua parte a intervalului. Vintul va sufla slab pînă la potrivit, la în­ceput din sectorul nord - vestic, apoi din sectorul sud - vestic. Temperatu­rile minime vor fi cuprinse între mi­nus 4 și 2 grade, iar maximele, în­­tre 2 și 8 grade.___________________ Pe ecrane JOI 14 IANUARIE SUCEAVA: „Modern": Vagabon­dul; „Tineretului": 100 de carabi­ne; „Arta": Dreptul de a te naște; „Burdujeni": Jandarmul se însoa­ră; CÎMPULUNG: „Moldova": Răzbunarea Sfîntului; „Luceafărul": Degetul de fier; FĂLTICENI: „Doi­na": King Kong evadează; „Popu­lar": Petrecerea; RĂDĂUȚI: „Uni­rea": Frunza de viță; „Flacăra": King Kong evadează; VATRA DOR­­NEI: „Dorna": Răzbunarea Sfîntu­lui; GURA HUMORULUI: „Lumi­na": Hibernatus; SOLCA: „Solca": Bănuiala; ȘIRET: „Șiretul": Străi­nii; FRASIN: „Frasin": Sentința : DOLHASCA: „Dolhasca": Acțiunea Vulturul; FALCAU: „Falcău": Vîna­­torul de căprioare; IACOBENI : „Minerul": Aceasta femeie; MOL­­DOVIȚA: „Moldovița": Sub semnul lui Monte Cristo; VAMA: „Vama": Tiffany memorandum. Mica publicitate Pierdut legitimația nr. 3866, emisă de C.C.H. Suceava, în a­­nul 1969, pe numele Vițel Gheorghe. O declar­antă: PRONOEXPRES Concursul nr. 2 din 13 ianuarie 1971 Extragerea I: 33, 1, 21, 5, 27. 18. Extragerea a II-a: 35,25,7,20,6. Fond general 1­1.108.144 lei

Next