Zori Noi, ianuarie 1971 (Anul 24, nr. 7165-7189)

1971-01-14 / nr. 7174

-i Proletari din toate țările, initural Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXV Nr. 7174 joi 14 ianuarie 1971 4 pagini 30 bani PRIMA DECADA iiiiiiiiiiiiiiii iniiiiuiiiiiiiiiiinniiiiiiuniiii liiiiiiiinnii Hillllii;iliiH III H II H II H II HH IIilllllili H III III STARTUL VIGUROS CĂTRE CELE MAI ÎNALTE COTE ALE INDICATORILOR ACESTUI CINCINAL După mai multe numere ale ziarului nostru in care am oglindit, pe baza situațiilor în­cheiate la direcția județeană de statistică, modul cum economia județului și-a onorat cu fapte angajamentele în întrecerea socia­listă și obligațiile de producție revenite pe 1970, venim astăzi cu cifre înglobînd rodul muncii depuse în prima decadă a anului cu­rent. Ele reprezintă, înainte de toate, un start promițător în actualul cincinal, start ce ne îndreptățește să consemnăm hotărî­­rea colectivelor de oameni ai muncii din județul nostru de­ a da viață sarcinilor ma­jore înscrise pentru perioada 1971 — 1975, de a valorifica cu mai multă stăruință re­sursele interne, de a-și amplifica eforturile­ pentru consolidarea rezultatelor de pînă a­­cum. Temeinic și gospodărește pregătită în­că în ultima parte a cincinalului încheiat, avînd ca temelie contribuții remarcabile ale industriei sucevene la succesele totalizate pe plan național, activitatea productivă a primelor zile lucrătoare din acest an s-a soldat, cum era și firesc, cu împliniri, pe toată linia, la indicatorul PRODUCȚIE MAR­FA VINDUTA ȘI ÎNCASATĂ, care, pe ju­deț, s-a realizat în proporție de 101,6 la sută. Nici una dintre unitățile industriale care își desfășoară activitatea pe raza județului nos­tru n-a consemnat restanțe la acest indica­tor, procentul de sută la sută fiind minim în acest caz. Depășiri substanțiale provin din sectoarele de exploatare forestieră, fa­bricile de industrializare și unitatea de transport, aparținînd C.E.I.L. Suceava, din pulsația neîntreruptă a muncii, chiar și în zilele de sărbătoare, în secțiile comple­xului de celuloză și hîrtie, de la Uzina de reparații auto Suceava, de la I.R.U.M. Va­tra Dornei, de la Fabrica de mucava din Vama. La capătul primelor zece zile ale anului, industria suceveană dispune de un avans — însemnînd DEPĂȘIRI ALE PRODUCȚIEI EX­PRIMATĂ ÎN UNITĂȚI NATURALE — măsurînd 1.620 tone barită și 297 tone mi­nereu mangan marfă, 155 tone celuloză și 5 tone hîrtie, 130 m.c. cherestea de rășinoa­­se, 1.500 m.c. bușteni rășinoase, 1.832 m.c. livrr UU bușteni de fag, 1.980 m.c. lemn celuloză, 50 m.c. lemn de mină, 870 tone lemn de foc, 100 m.p. parchete și mobilă, valorînd 176.000 lei, 167 tone var gras și 23 m.c. prefabri­cate de beton, 5 mașini unelte pentru aș­­chiere și 5 mașini pentru forjare — presare, 2 tone unt. Simpla enumerare a cantităților reali­zate suplimentar în mai toate domeniile in­dustriale oferă garanția că, paralel cu con­centrarea forțelor pentru îndeplinirea can­titativă a prevederilor, specialiștii și organi­zatorii proceselor tehnologice au posibili­tate să acorde atenția cuvenită laturii cali­tative a muncii, menită să garanteze mărfu­rilor caracteristici superioare, competitive pe piața externă, să transforme fiecare sec­ție, fiecare loc de muncă intr-un perimetru fertil soluțiilor tehnice novatoare, perfec­ționărilor, raționalizărilor. Un al doilea succes general al indus­triei sucevene este furnizat de comparti­mentul LIVRĂRILOR LA EXPORT. Valoric,­­ planul la export înregistrează o depășire de 859.000 lei. Salina Cacica își onorează obli­gațiile decadei față de beneficiarii externi în proporție de 202,7 la sută, combinatul de exploatare și industrializare a lemnului — 107,7 la sută, industria locală — 228 la sută etc. Au fost livrate, astfel, pe piața interna­țională cantități suplimentare de lăzi de fag, mobilă, placaj, P.F.L., cherestea de fag și de rășinoase, lemn celuloză de diverse specii, sare. Rezultă din relatările acestui capitol că exportul se bucură de atenția tuturor factorilor de răspundere, că onorarea obli­gațiilor asumate prin contractele încheiate cu beneficiarii de peste hotare ocupă un loc important în sfera preocupărilor fiecă­rui salariat din unitățile exportatoare. Rezultatele economice ale primei de­cade din luna ianuarie sunt de bun augur pentru activitatea acestui an, garantează climatul optim, de înaltă responsabilitate, în care se vor desfășura adunările generale ale salariaților, aflate acum în pregătire, oferă garanția că industria suceveană tinde să atingă cele mai înalte cote ale prevederi­lor actualului cincinal. ««a­­iui duiudiuiui uinuii­di. ! Gh. Georgescu, de la Fab­rca de mobilă din Rădăuți, efectuînd ultimele retușuri la tipul de bibliotecă „Milcov“ Foto : D. VÎNTU = PcQt TheSeeee SIMPOZION Miercuri după - amiază, la Casa de cultură a sindicatelor din Suceava, în cadrul ciclu­lui de manifestări intitulat „Jubileu glorios" a avut loc simpozionul „Activitatea Parti­dului Comunist Român pentru unirea tuturor forțelor­ demo­cratice în lupta împotriva fas­cismului" — consacrat întîmpi­­nării semicentenarului­­ parti­dului. Cu acest prilej­, profeso­rul Constantin Chindea și asistentul universitar Mihai Iacobescu au prezentat ex­puneri despre rolul parti­dului nostru în înfăptui­rea unității de acțiune a miș­cării muncitorești și democra­tice din România în anii grei ai fascizării țării și în pregă­tirea insurecției armate de la 23 August, precum și în peri­oada reformelor democratice de după Eliberare. De La­­ manifestare au luat par­muncitori, specialiști, alți oameni ai muncii din între­prinderile și­ instituțiile suce­vene. In încheiere, a fost vi­zionat filmul „Tudor", produc­ție­­ cinematografică dedicată unui moment de înălțător e­­roism al poporului nostru. Printre realizările din ul­timii ani în orașul Cîmpu­­lun­g se înscrie și rețeaua de alimentare cu apă, care se întinde pe o lungime de peste 20 km. Dezvoltarea industrială și edilitară orașului a dus, însă, la res­­­­trîngerea programului de distribuire a apei, fapt ce a impus pentru locale o serie de organe de măsuri, urgentate și de înrăutăți­rea sistemului de infiltra­ție pricinuită de inundații. Astfel, au fost construite trei bazine de infiltrație în perimetrul de protecție sanitară al captării, ceea ce permite o mai bună in­filtrație a apei spre puțuri. Drept urmare, programul de distribuire către consu­matorii industriali și cei­lalți abonați a fost simți­tor îmbunătățit. Urmează ca, anul acesta, să se dea în folosință încă un bazin și să se constru­iască trei praguri de fund în zona captării din albia rîului Moldova, ceea ce va îmbunătăți, în continuare, condițiile de alimentare cu apă potabilă a orașului. (De la ART. IGNATESCU)­ESCU­­­ ___i)l 4 Este cunoscut că, la Uzina de utilaje și piese de schimb din Suceava, datorita timpului scurt care a trecut de la pu­nerea în funcțiune, majorita­tea muncitorilor sînt tineri în meserie. Rezolvarea sarcinilor care revin colectivului, superi­oare de la o etapă la alta, atît sub raport cantitativ, cît și al calității, impune îmbogățirea continuă a nivelului de cunoș­tințe profesionale. Râspunzind acestei cerințe, conducerea u­­zinei a întreprins o ampla ac­țiune de ridicare a calificării muncitorilor. Au fost organiza­te cursuri la fiecare loc de muncă, ele incluzînd peste 800 de muncitori. La predarea lec­țiilor, pe lingă unele noțiuni teoretice, acordă o cadrele inginerești atenție deosebită pregătirii practice, insistînd a­­supra demonstrațiilor la locu­rile de muncă. I­ii I mmm * mmm M PAGINA TINERETULUI • PREGĂTIREA PROFESIONALĂ — OGLIN­DITĂ IN CALITATEA PRODUSELOR • SUFLU NOU IN VIAȚA UTECIȘTILOR DE PE ȘAN­TIER • Cadran studențesc : O PREZENȚĂ ÎN PLINĂ AFIRMARE • CURIER PENTRU ELEVI­­ în pag. 3 .1 ÍN C1P., 1 IMPERATIV i ACTUALITATE: O rganizarea și retribuirea muncii? în concordanță cu cerințele sporirii producției Adunarea generală a coope­ratorilor din Dolhasca a dezbă­tut cu responsabilitate proble­me de o deosebită importantă pentru ridicarea producției a­­gricole la nivelul cerințelor ac­tuale, subliniate și în documen­tele conducerii superioare de partid și de stat — îmbunătăți­rea organizării, planificării și conducerii activității cooperati­vei agricole de producție. Exarmiinîndu-se, din acest punct de vedere, sarcinile majore ale unității, prin informarea pre­zentată adunării, cît și prin dezbaterile fructuoase ale coo­peratorilor, s-au analizat cu te­meinicie, și în perfectă cunoș­tință de cauză, măsurile privind îmbunătățirea activității econo­mice, întărirea disciplinei în producție, a răspunderii de îndeplinirea sarcinilor față de plan din anul 1971. In informarea consiliului de conducere, prezentată de ingi­nerul șef Silviu Anistoroaie, și-au găsit loc problemele care au rezultat din amplele discu­ții avute cu cooperatorii, an­terior adunării, în brigăzi, echi­pe și în cadrul ședințelor de partid, în timpul lucrărilor, s-a sub­liniat în mod deosebit faptul că cooperativa agricolă Dolhas­­ca, datorită sprijinului multila­teral primit din partea statului, a prosperat, înregistrînd une­le succese în dezvoltarea ba­zei materiale și în creșterea producției agricole. Totodată, s-a arătat deschis că au existat și frîne în mersul înainte al u­­nității, care s-au datorat, în bună parte, unor defecțiuni de organizare a muncii, de retri­buire și de coordonare în ge­neral a activității. Lipsa unor răspunderi precise pe oameni care au lucrat direct în pro­ducție, cît și ale celor din con­ducerea unității, nivelarea ve­niturilor cooperatorilor au dus, treptat, la o slăbire a cointe­resării acestora la îndeplinirea planurilor anuale, la existența unor însemnate rezerve de producție neexploatate. Toate acestea au făcut ca, pe bună dreptate, materialul prezentat adunării să abordeze cu hotărîre și să explice pe larg propunerile consiliului de conducere privind mai buna organizare a muncii. „Particu­laritățile de relief ale unității noastre — se preciza în infor­mare — dispersarea accentua­tă a terenului și diferențele mari ce există între tarlale din punct de vedere al fertilității, actuala structură a culturilor, cît și existența unor posibilități încă reduse de profilare, nu fac posibilă generalizarea, din acest an, a unei specializări ample pe formațiuni de lucru. Totuși, tinînd seama că în ul­timii ani se resimte în unitate lipsa brațelor de muncă, încăr­cătura de plante prășitoare pe braț de muncă fiind cu 50 — 60 ani mai mare decît în perioada 1965-1966, este necesar să ia fi­ință o brigadă complexă în sa­tele Siliștea — Budeni, cu suprafață de 500 hectare, unde­­ culturile vor fi cate astfel i grîu — 250 planifi­ha., porumb — 200 ha., cartofi —50 ha., pentru a putea fi mecani­zate în proporție de cel puțin 90 la sută. în această brigadă, condusă de inginerul Horia Andrei, vor lucra cinci mecani­zatori dintre cei mai buni, cu tractoarele și sistema de ma­șini adecvată, șase atelaje și 8 — 10 cooperatori. Conside­răm că înființarea acesteia va ușura munca cooperatorilor din celelalte 10 brigăzi de cimp permanente, micșorîndu-se ast­fel suprafața de culturi prăși­toare pe cooperator, concen­­trîndu-se lucrările mecanizate de erbicidare, întreținere și re­coltare sub supravegherea di­rectă a unui inginer agronom. Se va constitui, deci, începutul unei specializări care va trebui să o adîncim în anii viitori". In informare s-a prezentat, de asemenea, necesitatea înfi­ințării și a două echipe specia­lizate : una în irigații, alta în Ing. GHEORGHE ZAHARESCU (Continuare în pagina a II a) CONFERINȚE ALE SINDICATELOR Din conferința organizației sindicale de la U.E.I.S. Gura Humorului s-a desprins, în primul rînd, concluzia că or­ganul care și-a prezentat da­rea de seamă, respectiv comi­tetul sindicatului, și-a adus un aport însemnat la buna des­fășurare a întrecerii socialiste și, prin aceasta, la creșterea eficienței activității economice. Tată și cîteva cifre semnificati­ve. Producția globală pe anul 1970 a fost mai mare decît cea planificată cu 11.819.000 lei, iar producția marfă — cu 12.349.000 lei, ceea ce înseamnă că angajamentele luate la a­­cești indicatori au fost sub­stanțial depășite. Aceasta a fă­cut ca și volumul­ livrărilor la export să fie superior celui planificat cu peste 3.400.000 lei. La baza succeselor obținute, după cum au subliniat mai mulți vorbitori, între care maistrul Ion Gorban, munci­torul Mihai Ianovici și alții, a stat preocuparea comitetului sindicatului, a comitetelor de secție și a birourilor grupelor sindicale pentru informarea sistematică a muncitorilor cu sarcinile pe care le-au avut de realizat în fiecare lună, con­fruntarea realizărilor cu pla­nul și angajamentele asumate în întrecerea socialistă, urmă­rirea modului cum sunt înfăp­tuite propunerile juste ale sa­lariaților și angajamentele re­ciproce din contractul colectiv de muncă. Un rol important l-au avut puținele consfătuiri și concursuri pe diferite teme, cum ar fi reducerea consumu­rilor specifice de materie pri­mă, folosirea judicioasă a uti­lajelor și mecanismelor din dotare, precum și consultațiile, dezbaterile, expunerile și dis­cuțiile la locul de muncă. In anul care a trecut s-au evi­dențiat, astfel, lună de lună, 18 brigăzi, 24 echipe și peste 300 de muncitori. Bilanțul cu care colectivul de muncă de la U.E.S.S. Gura Humorului a încheiat anul 1970 cuprinde, desigur, și alte fapte demne de consemnat. Ceea ce ne-a atras atenția în mod deosebit a fost, însă, re­marca majorității participanți­lor la discuții că munca politi­că și cultural - educativă des­fășurată de sindicat este spo­radică și sub nivelul cerințelor și posibilităților. „Dispunem de­ un club spațios și, în ge­neral, bine dotat cu cele nece­sare, arăta în cuvîntul său muncitorul Constantin Drel­­ciuc, dar el nu este folosit cum ar trebui. Cu ani în urmă, a­­cest lăcaș de cultură avea o activitate bogată. La ora actua­lă, el este utilizat doar pentru baluri și prezentarea filme­lor ". (N.A.: — Chiar­ după con­ferință urma să aibă loc un bal, dar și acela organizat de... căminul cultural!). Despre fru­moasele tradiții ale clubului au amintit în conferință și alți delegați, care și-au mani­festat nemulțumirea în legăi­­tură cu felul în care comitetul sindicatului se ocupă de mun­ca­ culturală în rîndul salaria­ților. De altfel, însuși comite­tul sindicatului a recunoscut, prin darea de seamă, că în munca cultural - educativă sunt încă serioase neajunsuri, aceasta nefiind axată întot­deauna pe realizarea sarcinilor de plan și a angajamentelor, pe îmbunătățirea calității pro­duselor, întărirea ordinii și disciplinei în producție. Temeinicia autocriticii comi­tetului sindicatului și a critici­­­lor făcute în discuții, îndeosebi de Vasile Florescu,­ secretarul comitetului de partid, Gheor­­ghe Buliga, șeful­ [UNK]sectorului de exploatare Cacica, Ion Vărvă­­reanu, șeful S.I.L. Frasin, este C. CLEMENT (Continuare în pagina a ll-a) UMBRE PE FONDUL REALIZĂRILOR ȘI AL AMINTIM FRUMOASE Termocentrala suceveană Foto : D. HUȘANU ALEGEREA NOILOR ALESORI POPULARI — AFIRMARE­A DEMOCRATISMULUI CONSECVENT AL ORÎNDUIRII NOASTRE SOCIALISTE In cadrul perfecționării con­tinue a întregii vieți sociale din țara noastră, dezvoltarea democrației socialiste consti­tuie un proces atotcuprinză­tor, ce urmărește și realizează stimularea puternică și mul­tilaterală a inițiativei crea­toare a tuturor oamenilor muncii în desăvîrșirea con­strucției noii orînduiri. Inițiind și conductele nemijlocit acest proces, Partidul Comunist Ro­mân pornește de la faptul că, în esență, problema dezvoltării democrației socialiste este pro­blema participării concrete, active, a poporului la condu­cerea treburilor țării. Reorganizarea justiției după eliberarea țării s-a efectuat ,pe baza principiilor sistemului judiciar, al unității egali­tății tuturor cetățenilor pe fața legii, al colegialității in­stanței, al publicității și ora­lității dezbaterilor, al respec­tării dreptului de apărare, în scopul consolidării și dezvol­tării orînduirii socialiste și al asigurării drepturilor persoa­nelor, ca și al educării cetățe­nilor în spiritul respectării le­gilor. In acest context, un rol de seamă le revine asesorilor populari, care, potrivit art. 100 din Constituție, fac parte, în anumite cauze, din compu­nerea instanțelor judecătorești. Conform actualei Legi de organizare judecătorească, a­­sesorii populari funcționează pe lângă toate instanțele — cu excepția Tribunalului Suprem — fiind aleși în sesiunile consi­liilor populare județene, res­pectiv a Consiliului popular al municipiului București, pe timp de 4 ani. Condițiile ceru­te sunt ca cel propus să fie ce­tățean român, să aibă virsta de 23 ani împliniți, să fie ab­solvent al școlii generale, să nu fi fost condamnat penal și să aibă o reputație neștirbi­tă. Nici o altă condiție nu es­te impusă, asigurîndu-se ast­fel egalitatea deplină în drep­turi, și sub acest aspect, a tu­turor cetățenilor țării, fără deosebire de sex, naționalita­te, funcție etc., fapt ce carac­terizează profundul democra­tism al justiției socialiste. Propunerile de candidați se fac de către organizațiile so­cialiste , întreprinderi și in­stituții, cooperative agricole de producție, organizații de ma­să și obștești, în cadrul căro­ra — pe zilele următoare — oamenii muncii din aceste co­lective vor desemna pentru alegerile de asesori populari pe cei mai buni muncitori, ță­rani cooperatori și intelectu­ali, cunoscuți prin cinstea lor ireproșabilă, experiența și combativitatea lor, devota­mentul față de patrie și po­por. Asesorii populari au adus și aduc și în continuare o con­tribuție prețioasă la soluțio­narea cauzelor, datorită legă­turii lor nemijlocite cu oame­nii muncii care i-au propus, ca și datorită experienței de viață pe care au acumulat-o pe colectivul de muncă în ca­re au activat. Ținted seama de aceste premise, legea de or­ganizare judecătorească preve­de categoriile de cauze ce se judecă în complet format cu asesori populari , la judecăto­rii — infracțiunile împotriva MIHAI ARDELEANU vicepreședintele Tribunalului județean Suceava (Continuare in pagina a ll-a) ♦

Next